EDU.REGINAMARIA.RO

Aproape imobilizata de o hernie de disc, recuperata in doar 24 de ore dupa interventia chirurgicala

Articol de Ana-Maria Niță Senior Medical Editor
Perioada de pandemie a fertilizat terenul pentru sedentarism si pentru problemele asociate acestuia. Asa se face ca multor romani, lucratul de acasa, de la birouri mai mult sau mai putin improvizate, le-a adus accentuarea problemelor cu spatele.

Dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurg in Ponderas Academic Hospital, intalneste des, in cadrul consultatiilor, pacienti din ce in ce mai tineri care sufera de hernii de disc. 

Problemele privind hernia de disc au inceput sa-i afecteze viata Irinei Florea Saghin, pacienta noastra in varsta de 35 ani, in urma cu un an. De altfel, in perioada pandemica, i s-au accentuat durerile de spate, pentru ca munca de acasa a insemnat si mai putina deplasare decat inainte si un numar mai mare de ore petrecute in fata computerului. 

„Durerile au inceput brusc, accentuandu-se in special in urma unor exercitii fizice intense sau a unor perioade lungi de stat pe scaun. In urma unui RMN, s-a constatat ca existau trei protuzii discale in zona lombara, insa acestea nu aveau neaparat o recomandare de interventie chirurgicala. Pentru a ma simti mai bine, am inceput sa fac sedinte de fizioterapie si elongatii, care a au reusit sa ma ajute sa am dureri ceva mai suportabile, dar doar pentru o perioada. In decursul lunii iulie, dupa ce am fost infectata cu Covid, avand o forma severa a bolii (tuse destul de puternica, febra ridicata), am inceput sa am dureri lombare, si pe piciorul stang, mult mai puternice ca pana atunci, amorteli ale partii inferioare a piciorului stang, ajungand ca aceasta durere sa nu dispara nici in urma administrarii de calmante”, povesteste Irina.
 

Cand a venit la spital, nu putea sta in picioare nici 2 minute

Pentru ca viata ei devenise un chin, transformandu-se dintr-o persoana activa in una imobila, pe care nici medicamentele antialgice n-o mai ajutau, Irina s-a adresat Camerei de Garda din Ponderas. „Cand s-a prezentat la camera de garda, pacienta avea dureri foarte mari si nu rezista sa ramana in picioare sau in pozitie sezanda mai mult de 2 minute, fortat. Situatia ei s-a complicat de la o hernie veche mai mica, tratata conservator, cu repaus, tratament medicamentos si cu recuperare cu kinetoterapie, solutie care a functionat bine o vreme. Totusi, de la un moment dat, s-a intamplat ceva, fapt pentru care a resimtit o durere foarte intensa, mult mai puternica fata de ce avusese inainte, care a persistat indiferent de medicamentele pe care le-a luat. 

Pacienta s-a programat la un consult si am organizat un IRM (n. e. – imagistica prin rezonanta magnetica, echivalentul vechiului RMN) imediat, pentru ca simptomatologia de acum nu se putea corela cu examenul de imagistica pe care il avea inainte. Noul examen IRM a aratat ca, in plus fata de ce stia, avea un fragment discal care s-a detasat. Practic, un nou fragment discal s-a herniat. Efectul a fost cumulativ prin cele doua volume deplasate”, spune dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurgie.
 

Ce arata durerea sau lipsa ei

Dar ce se intampla, concret, intr-o asemenea situatie, cand se produce deplasarea unor bucati din discul vertebral, si de ce este atat de dureros procesul?

„Fragmentele de disc care s-au deplasat au determinat o compresiune nervoasa, care pe langa faptul ca determina perturbarea semnalului nervos intr-o anumita masura, perturba, de asemenea, fluxul de sange din interiorul fibrei nervoase. In fibra nervoasa se gasesc mici vase de sange, numite vasa nervorum, care o hranesc. Daca presiunea mecanica exercitata asupra lor este mare, atunci apar fenomene ischemice la nivelul fibrei nervoase. Compresiunea initiala asupra nervului transmite semnalul dureros. Daca este o compresiune severa, care persista, incep sa apara perturbari vizibile ale functiei sale pe cele doua componente: componenta senzitiva, cea care aduce informatia senzitiva si transmite semnalul dureros pe nerv, si componenta efectorie, motorie – adica semnalele care pleaca de la creier si, prin intermediul nervului, ajung catre diferite grupe musculare, care exercita anumite contractii si, mai departe, anumite miscari”, explica medicul neurochirurg Alexandru Cristescu.

Si totusi, in mod paradoxal, dintr-un anumit punct de vedere, este de preferat sa doara. „Durerea scade in intensitate pe masura ce nervul isi pierde din functie. Este un moment destul de periculos pentru pacienti, deoarece ei au impresia ca starea lor s-a ameliorat pentru ca nu-i mai doare asa de tare, dar, de fapt, situatia este mai grava”, mai explica dr. Cristescu.

Solutia chirurgicala, singura varianta eficienta pentru Irina

Pentru ca durerile devenisera insuportabile si pentru ca perioada in care ar fi trebuit sa astepte ca sa obtina un efect cu ajutorul unui tratament conservator era destul mare si cu sanse destul de mici de a functiona, Irina a optat pentru varianta chirurgicala. „Am decis sa ma supun operatiei in speranta ca voi putea reveni la o viata normala si ca voi putea scapa de acele dureri ingrozitoare, avand incredere totala in experienta si devotamentul profesional al domnului doctor Cristescu”.

Interventia chirurgicala nu a fost realizata in urgenta, ci a fost programata la cateva zile dupa prezentarea la Camera de garda. „In acest timp, pacienta a continuat tratamentul antialgic, dar tot fara rezultate. Din fericire, nu a existat niciun deficit motor, caz in care indicatia pentru operatie ar fi fost mult mai franca. Daca nu s-ar fi intervenit chirurgical, risca sa stea o saptamana, doua, trei cu dureri si sa ajunga tot la operatie”, explica dr. Cristescu.
 

A fost externata dupa 24 de ore

„Dupa operatie, mi-am revenit destul de rapid, am reusit sa ma ridic din pat la doar cateva ore. Durerile au disparut si am ajuns acasa in ziua urmatoare operatiei. Personalul din cadrul spitalului Ponderas mi-a fost alaturi pe tot parcursul procesului, oferindu-mi informatii utile si sprijinindu-ma in a-mi depasi frica de spital si de ace (o frica pe care o port cu mine inca din copilarie)”, spune Irina, care a continuat recuperarea cu un program kinetoterapeutic.

„Am reusit sa reincep munca (de acasa, in prima luna dupa operatie) si chiar sa organizez si sa particip la un workshop de zece zile, la aproape o luna dupa operatie. Am revenit treptat la activitatile pe care le faceam inainte de aparitia herniei de disc si ma bucur in fiecare zi de fiecare activitate. Pastrez legatura cu domnul doctor Cristescu pentru a urmari evolutia recuperarii si am recomandat interventia chirurgicala in cadrul spitalului Ponderas tuturor cunostintelor mele care se confrunta cu dureri puternice cauzate de o hernie de disc in forma evoluata”, mai spune Irina.
 

Hernia de disc - o boala a batranetii, la tineri 

Nu mai este ceva neobisnuit ca persoane cu varste intre 20 si 30 de ani sa faca astfel de operatii. „Sunt tot mai multi pacienti tineri care au probleme de acest gen. Cel mai tanar pacient pe care l-am operat pentru o hernie de disc avea 17 ani”, spune dr. Cristescu. 

De ce se intampla asta? „Este vorba despre un cumul de factori. In mod evident, stilul de viata este un factor important. De asemenea, constitutia fiecaruia – calitatea tesuturilor noastre cartilaginoase difera. Si mai este si asa-numitul factor noroc – se intampla sa faci miscarea nepotrivita, la momentul nepotrivit, in pozitia nepotrivita. Niciodata nu este un singur factor determinant. E un cumul, in proportii diferite, din acesti factori.
Din pacate, multa lume vine la doctor pentru genul acesta de probleme cand pastilele nu-si mai fac efectul. Si vin cu situatii destul de avansate ale coloanei vertebrale, iar, din pacate, nu toate acele situatii mai au rezolvare chirurgicala”
, mai spune dr. Alexandru Cristescui.

Asadar, cum stilul de viata actual favorizeaza imbatranirea prematura a coloanei vertebrale, tine de noi sa facem alegeri care sa o protejeze: sa profitam de fiecare ocazie pentru a face miscare (inclusiv la birou, sa ne ridicam dupa fiecare ora de stat si sa facem zece minute de miscare), sa ne pastram greutatea in limite normale, sa ne hidratam corespunzator (cu doi litri de lichide pe zi, in medie), sa gasim solutii pentru a evita ridicarea de greutati, sa evitam miscarile bruste, sa mergem la medic cand incepem sa avem simptome (durere de spate si/sau care coboara pe picior, amorteli, furnicaturi), sa nu luam pastile fara prescriptie medicala si, nu in ultimul rand, sa ne imprietenim cu exercitiile de stretching.

Consultant: Dr. Alexandru Cristescu, medic primar neurochirurgie in Ponderas Academic Hospital

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.