Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Rolul alimentatiei in managementul endometriozei

Articol de Sef. Lucrari Dr. Anca Craciun Sef de Lucrari Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice
In ultimii ani, numeroase studii s-au concentrat pe modul in care alimentatia ar putea influenta pozitiv sau negativ simptomele cauzate de endometrioza, avand in vedere influenta sa asupra nivelurilor hormonale, a sistemului imunitar si procesului inflamator. Deocamdata, exista consens in privinta faptului ca fiecare pacienta este diferita si are nevoie de o abordare personalizata, inclusiv in ceea ce priveste schimbarile alimentare.

Rolul alimentatiei in managementul clinic al endometriozei este de a reduce inflamatia, prin aport de vitamine, minerale, fibre si anti-oxidanti, precum si evitarea alimentelor cunoscute ca factori stimulatori ai inflamatiei sistemice. 

Un rol important in managementul eficient al bolii il are stilul de viata sanatos, care cuprinde o dieta variata si echilibrata pentru necesitatile nutritionale ale pacientei, alaturi de activitate fizica adaptata cazului. In general, se recomanda plimbare zilnica, evitarea consumului de alcool, mentinerea starii de nefumator, somn suficient si odihnitor, gestionarea eficienta a stresului. 

Dieta – parte importanta a tratamentului in endometrioza 

Recomandarile nutritionale au rol complementar in managementul clinic al endometriozei, nu rol alternativ. In tratamentul oricarei afectiuni cronice, optimizarea stilului de viata este o parte esentiala a tratamentului, alaturi de farmacoterapie si/sau tratament chirurgical. In ceea ce priveste optimizarea stilului de viata, dieta este una dintre componente, alaturi de activitatea fizica, somnul suficient ca durata si calitate si coabitarea cu stresul. Doar interventia nutritionala, cu neglijarea celorlalte componente, nu va avea rezultate optime.

Dieta “personalizata" este dificil de realizat intr-o singura intalnire medic-pacient. Pentru personalizarea dietei sunt necesare mai multe elemente, numeroase intalniri, extinderea explorarilor paraclinice, inclusiv teste de nutrigenetica. In cadrul unui consult initial de obicei fac recomandari individualizate de optimizare a stilului de viata, transmit informatii referitoare la principiile unui stil de viata sanatos, sfaturi in ce priveste alegerea alimentelor si compunerea meniurilor, subliniez importanta includerii activitatii fizice si a celorlalte componente ale unui stil de viata sanatos in rutina zilnica. 

Fiind vorba de o afectiune care afecteaza profund calitatea vietii din cauza durerii, uneori invalidante, este important si suportul psihologic si terapia durerii, oferite de alti specialisti din echipa medicala. Managementul clinic al endometriozei necesita iniirjirea in cadrul unei echipe medicale complexe. 

Recomandari nutritionale in endometrioza

Daca ar fi sa definesti in putine cuvinte dieta din endometrioza, cred ca cel mai simplu e sa spui ca trebuie sa fie o dieta “curata", bazata pe principiile dietei mediteraneene, cunoscuta ca aducand beneficii multiple pentru sanatate, inclusiv reducerea statusului inflamator. 

Recomandarile nutritionale in endometrioza curpind o faza initiala de eliminare (a alimentelor ultraprocesate, zaharului, carnii rosii, lactatelor si glutenului), urmata de o faza de provocare - in care se reintroduc foarte lent unele alimente, de exemplu intr-o luna incercam sa reintroducem iaurtul, urmarim simptomele, apoi incercam sa reintroducem alimentele cu gluten, urmarim raspunsul clinic. Dar pentru zahar, alimente ultraprocesate, carne rosie, mezeluri, recomandarea de evitare ramane valabila pe termen lung. Suportul medical cred ca este important pentru a evita carentele si a ghida pacienta prin avalansa de informatii disponibile.

Recomand ca meniul zilnic sa contina:

  • O varietate de vegetale si fructe (cat mai colorate si variate, de sezon), de preferinta din culturi controlate in ce priveste adaosul de pesticide. Vegetalele si fructele sunt bogate in vitamine si antioxidanti, cu rol esential in reducerea inflamatiei.
  • Cereale integrale si pseudocereale (hrisca, quinoa) - pentru perioada initiala cu excluderea celor care contin gluten, ulterior fiind posibila reintroducerea acestora, cu urmarirea atenta a simptomatologiei.
  • Introducerea in alimentatie a proteinelor din plante (linte, naut, fasole si mazare boabe, nuci si seminte) pentru a inlocui proteinele provenite din carne rosie si mezeluri (care se recomanda a fi evitate). In plus, aceste alimente sunt sursa importanta (si adesea neglijata) de fibre alimentare cu rol esential in mentinerea si promovarea unei flore intestinale cu potential rol benefic in endometrioza.
  • Cresterea consumului de alimente care sunt sursa de acizi grasi omega-3, cu rol antiinflamator - peste si fructe de mare (de preferinta pesti care se hranesc cu plancton marin, cum ar fi somon, ton etc.), avocado, nuci, ulei de masline extravirgin, alte uleiuri presate la rece. 
  • Utilizarea condimentelor cum ar fi turmeric, ghimbir, scortisoara. 
  • Evitarea alimentelor ultraprocesate, cu adaos de zahar, sare, grasimi saturate si grasimi tras, a inlocuirii recipientelor si pungilor de plastic cu vase de sticla, borcane sau hartie. 
  • Evitarea consumului de alcool sau a excesului de cafea

Surse bune de proteine, lipide, glucide:

  • Sursele bune de proteine includ: de origine animala - peste, carne alba (pui, curcan - daca este posibil cu crestere si hranire in mediu curat), ou (in special albus de ou) si iaurt (sursa buna de proteine, calciu si bacterii benefice pentru sanatate - beneficiile par sa depaseasca potentialele riscuri in cazul acestui aliment, in perioada de provocare fiind posibil sa fie consumat, cu evaluarea simptomelor); de origine vegetala - linte, naut, fasole si mazare boabe, nuci, seminte, soia (pentru soia rezultatele studiilor sunt contradictorii, de evaluat individual)
  • Surse bune de glucide: cereale integrale (initial fara gluten), pseudocereale, fructe, vegetale
  • Surse bune de lipide: ulei de masline extravirgin, alte uleiuri presate la rece, seminte, nuci

Suplimentele alimentare pot fi de ajutor

Suplimentele alimentare sunt extrem de utile pentru a corecta anumite deficiente ale dietei (sau a expunerii ineficiente la soare in cazul vitaminei D). De exemplu, in populatia Romaniei prevalenta deficitului de vitamina D este extrem de ridicata. Se stie ca vitamina D joaca un rol important in modularea raspunsului inflamator, motiv pentru care recomandam adesea suplimentarea cu diverse doze de vitamina D (de obicei dupa efectuarea de analize medicale). De asemenea, sunt persoane care nu consuma peste si estimam ca suplimentarea cu acizi grasi omega-3 ar putea aduce un beneficiu (desi aceasta metoda nu este de preferat, deoarece suplimentul nu aduce si proteinele de calitate superioara continute in aliment, de exemplu). 

Nu recomand de rutina suplimentele alimentare, dar in functie de caz (anamneza stilului de viata, analize de labor, status clinic) fac recomandari individualizate. Mai pot fi utilizate, in functie de caz, complexele de vitamine de grup B, quercitina, curcumina, probiotice si prebiotice. Recomandarea remediilor naturiste se poate face de catre un medic cu studii complementare in domeniu.

Rolul alimentatiei in aparitia/reaparitia endometriozei

Cauza endometriozei nu este cunoscuta. Sunt multiple ipoteze, inclusiv existenta unor factori care intervin in dezvoltarea fetala si devin activi in perioada pubertatii sau inflamatia sistemica crescuta, declansata si intretinuta inclusiv de factori alimentari. Studii retrospective au gasit asocieri pozitive intre consumul de carne rosie, mezeluri, alimente ultraprocesate si endometrioza. Alte observatii au indicat o corelatie inversa intre consumul de fructe, vegetale si prevalenta endometriozei.

Deocamdata nu sunt studii care sa indice un rol cauzal al alimentatiei in aparitia sau recurenta endometriozei, vorbim in general doar despre observarea unor asocieri. 

Surse:
Afrin S, AlAshqar A, El Sabeh M et al. Diet and Nutrition in Gynecological Disorders: A Focus on Clinical Studies. Nutrients. 2021 May 21;13(6):1747.
Ciebiera M, Esfandyari S, Siblini H et al. Nutrition in Gynecological Diseases: Current Perspectives. Nutrients. 2021 Apr 2;13(4):1178.
Mehdizadehkashi A, Rokhgireh S, Tahermanesh K, et al. The effect of vitamin D supplementation on clinical symptoms and metabolic profiles in patients with endometriosis. Gynecol. Endocrinol. 2021 doi: 4.1080/09513590.2021.1878138.
Pazhohan A, Danaei-Mehrabad S, Mohamad-Rezaeii Z, et al. The modulating effects of vitamin D on the activity of β-catenin in the endometrium of women with endometriosis: A randomized exploratory trial. Gynecol. Endocrinol. 2021;37:278–282.
Saint Louis University School of Medicine Department of Obstetrics, Gynecology, and Women’s Health Center for Endometriosis. The Anti-Inflammatory and Elimination Diet for Adults Living with Endometriosis; https://www.slucare.edu/ob-gyn/center-for-endometriosis/endometriosis-diet-booklet.pdf