Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Poate fi transmis SARS-CoV-2 de la mama la fat?

Pandemia COVID-19 evolueaza rapid la nivel mondial. Cu toate acestea, se stie putin despre asocierea dintre boala COVID-19 diagnosticata la mama in timpul sarcinii si riscul asupra fatului.

Printre consecintele cele mai ingrijoratoare ale bolii COVID-19 se numara si potentialul efect asupra femeilor insarcinate. Este deosebit de important sa se determine daca noul coronavirus SARS-CoV-2 este transmisibil de la mama la copil, un proces denumit infectie verticala, si daca da, in ce circumstante. 

Exista 3 mecanisme posibile pentru infectia verticala: 

  • Infectia intrauterina (transmiterea de la mama la fat)
  • Transmiterea in timpul nasterii (intrapartum) 
  • Transmiterea dupa ce copilul s-a nascut (infectia postpartum)

Transmiterea intrauterina transplacentara este o cauza importanta de infectie virala verticala a fatului si a fost evidentiata in epidemiile anterioare produse de virusurile HIV, Ebola, hepatitic E si Zika. Pe de alta parte, in epidemiile produse de celelalte doua coronavirusuri noi - SARS si MERS, precum si de alte virusuri ARN respiratorii, infectiile transplacentare au fost fie absente, fie rare. 

Totusi, raportarea unor cazuri de nou-nascuti la care testul pentru SARS-CoV-2 a fost pozitiv la scurt timp dupa nastere a atras atentia asupra posibilitatii infectiei intrauterine si in special, asupra transmiterii transplacentare. Cu toate acestea, daca la un nou-nascut se constata infectia virala, poate fi dificil sa se determine exact cum si cand s-a produs infectia.

Care este frecventa infectiei intrauterine (congenitale) 

Amploarea transmiterii verticale a SARS-CoV-2 nu se stie cu exactitate. In literatura medicala, au fost publicate doar cateva cazuri bine documentate de posibila transmitere verticala. Informatiile existente pana acum specifica: 

  • Un studiu a evidentiat ca din 936 de nou-nascuti din mame cu COVID-19, testul PCR a fost pozitiv la nou-nascuti in 2.9% din cazuri in esantioanele nazale recoltate imediat dupa nastere pana la maxim 48 de ore, in 1/34 esantioane din sangele din cordonul ombilical si 2/26 din esantioanele din placenta. 
  • Raportul Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite  - COVID-19 Response Pregnancy and Infant Linked Outcomes Team Report - a evidentiat ca 2.6% din 610 nou-nascuti au avut un test SARS-CoV-2 pozitiv, in special in cazul in care mamele au avut in momentul nasterii boala COVID-19.
  • Viremia la mamele cu COVID-19 pare sa fie scazuta (1% intr-un studiu) si temporara, sugerand ca insamantarea placentara si transmiterea verticala probabil ca nu este ceva obisnuit. Majoritatea placentelor studiate pana in prezent nu au evidentiat infectia, desi au existat cateva astfel de cazuri.  
  • Pentru a intra in celule, virusul SARS-CoV-2 depinde de prezenta receptorului ACE2 si de o enzima (serin proteaza TMPRSS2), care sunt minim exprimate la nivelul placentei. Acest aspect poate explica cazurile rare de infectie placentara cu SARS-CoV-2 si de transmitere fetala.

Care sunt efectele bolii COVID-19 la mama asupra sarcinii si nou-nascutului

  • Riscul de avort - nu pare sa fie crescut, insa exista putine informatii privin infectiile in trimestrele 1 si 2 de sarcina
  • Rata de nastere prematura sau prin cezariana - in unele studii, rata de nastere prematura si prin cezariana este crescuta. Febra si hipoxemia induse de boala la mama pot creste riscul de travaliu prematur, rupere prematura de membrane si tulburari de ritm cardiac la fat, insa acest risc poate sa apara si in cazurile cu forma usoara de COVID-19. De asemenea, indicatia de nastere prin cezariana are ca argument faptul ca boala respiratorie materna severa este mai bine tratata daca nasterea se face astfel.
  • Raportul CDC COVID-19 Response Pregnancy and Infant Linked Outcomes - a evidentiat ca din 3913 nou-nascuti din mame cu infectie SARS-CoV-2, 12.9% s-au nascut prematur (ceea ce este un procent mai mare decat estimarea nationala de 10.2% din Statele Unite ale Americii). Rata a fost egala in cazurile de forme de boala asimptomatica si simptomatica. Rata generala de cezariana a fost de 34% (un pic mai mare decat rata obisnuita de 31.9%) - 34.6 in formele simptomatice, respectiv 31.6 in formele asimtomatice.
  • Efectele in functie de forma de severitate a bolii la mama - intr-un studiu care a evaluat in mod specific efectele asupra sarcinii in functie de severitatea bolii, 32 din cele 64 de femei insarcinate spitalizate pentru COVID-19 sever sau critic au nascut in timp ce aveau COVID-19.   9 din 44 de femei cu boala severa, respectiv 13 din cele 20 de femei cu boala critica au nascut ca urmare a starii lor de sanatate afectate, in timp ce doar trei nasteri au fost din cauza afectarii fatului. Nasterea a fost prematura la 9% dintre femeile cu forma severa de boala si la 75% dintre cele cu forma critica.
  • Efectele asupra fatului: 
    • Nu a fost raportat un risc crescut de anomalii congenitale
    • Rata de nou-nascuti morti in cazul mamelor cu forme severe spitalizate a fost de 3% si de doar 0.4% in cazul femeilor gravide care erau doar confirmate prin testele de laborator (rata generala in SUA este de 0.6%). Desi informatiile sunt limitate privind posibilele cauze, se considera ca decesul nou-nascutilor se datoreaza formelor severe si critice de COVID-19 la mama, dar si posibilei intreruperi a supravegherii sarcinii si unei rate mai mari de nastere acasa. In plus, prezenta anticoagulantilor lupici (care se asociaza cu un risc crescut de tromboza) a fost evaluat si a fost gasit ca fiind prezent tranzitoriu la pacientele cu COVID-19.
  • Efectele asupra nou-nascutului:
    • > 95% din nou-nascutii ale caror mame erau SARS-CoV-2 pozitive au fost in stare de sanatate buna la nastere. 
    • Morbiditatea neonatala a fost in mare parte legata de nasterea prematura si de conditiile intrauterine adverse datorate bolii la mama.
    • Unii nou-nascuti au dezvoltat simptome usoare de boala (care nu au necesitat suport ventilator) si majoritatea acestor cazuri au fost atribuite transmiterii postnatale (infectarea s-a produs dupa nasterea copilului).

Surse de informatie:

  • Characterizing COVID-19 maternal-fetal transmission and placental infection using comprehensive molecular pathology, October 2020 www.thelancet.com 
  • Coronavirus disease 2019 (COVID-19): Pregnancy issues and antenatal care, Jan 2021, www.uptodate.com 

Informatia din acest articol era corecta in momentul postarii. Datorita naturii fluide a pandemiei COVID-19, intelegerea stiintifica despre boala, precum si recomandarile si ghidurile de tratament s-ar putea sa se fi schimbat de la data publicarii originale.

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer