Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Monitorizarea tratamentului anticoagulant cumarinic

Cumarinicele (anticoagulante antivitamina K) – Sintrom, Trombostop, Warfarin – sunt cele mai utilizate anticoagulante; ele realizeaza o scadere a coagularii prin actiune indirecta la nivelul ficatului unde impiedica sinteza normala a factorilor coagularii dependenti de vitamina K (factorii II, VII, IX si X). Sunt indicate in tratamentul si profilaxia trombozei, trebuie administrate exact dupa prescriptia medicului si monitorizate periodic in laborator avand in vedere riscul de sangerare la care se poate ajunge prin supradozare.

Indicatiile terapiei anticoagulante cumarinice sunt trombozele venoase profunde si uneori superficiale, accidentele vasculare cerebrale trombotice, trombozele cardiace, fibrilatia atriala sau valvele cardiace protetice. Intentia terapeutica a administrarii cumarinicelor este de a scadea tendinta de coagulare a sangelui fara a creste riscul de sangerare. Efectul lor anticoagulant depinde de o serie de factori: continutul in vitamina K al dietei pacientului, consumul altor medicamente, afectiunile ficatului sau existenta altor afectiuni medicale. De aceea, spre deosebire de alte medicamente, in acest caz este necesara o monitorizare de laborator a efectului si respectiv a riscului de sangerare.

Cand trebuie administrat tratamentul anticoagulant? – o singura data pe zi, la aceeasi ora, preferabil la masa de pranz; omiterea unei doze NU presupune o doza dubla a doua zi ci continuarea cu doza obisnuita si verificarea INR-ului sau anuntarea medicului curant.

Cum tratamentul cu cumarinice creste riscul de sangerare, pacientii sunt sfatuiti sa evite traumatismele, plagile taiate, sa fie prudenti la periajul dentar, barbierit, epilat si alte manevre care pot cauza sangerari. De asemenea pacientii trebuie sfatuiti sa anunte medicul curant in caz de sangerare gingivala importanta, sangerare nazala (epistaxis), prezenta de sange in urina sau scaun (scaun negru cu aspect de pacura), varsaturi cu sange proaspat sau aspect de zat de cafea sau hematoame si echimoze (vanatai) extinse. Pacientii vor fi informati si asupra riscului de sangerare la interventii chirurgicale, extractii dentare sau tratamente stomatologice sangerande si tratamente parenterale (intramusculare), situatii in care se aplica protocoale speciale de profilaxie a sangerarii.

Monitorizarea tratamentului anticoagulant cumarinic in laborator se face cu ajutorul unui test de coagulare numit  Timp de protrombina (PT) din care deriva un calcul = INR (International Normalized Ratio) care standardizeaza PT, aducand rezultatele din laboratoare diferite la un numitor comun. In functie de intentia terapeutica sau profilactica a tratamentului, se urmareste mentinerea INR-ului in general intre 2 si 3. Este indicata monitorizarea regulata a INR, la inceput mai frecvent iar dupa stabilizare la 3-4 saptamani sau mai des daca este nevoie, ajustand dozele in functie de rezultate.

Cum vitamina K din organism depinde de aportul sau alimentar si de productia sa la nivelul florei microbiene normale de la nivelul intestinului, tratamentul cumarinic, fiind antivitamina K, este influentat foarte mult de alimentatie si de functionalitatea tubului digestiv. Alimentele cu continut crescut in vitamina K sunt legumele (mai ales cele verzi – spanacul, brocoli, varza, salata), cerealele, ceaiurile din plante, suplimentele alimentare (mai ales cele pe baza de plante). Pacientii sunt sfatuiti sa consume constant aceste alimente (nu sa le excluda din dieta) si trebuie sa anunte medicul curant pentru orice schimbare majora a obiceiurilor alimentare (cure de slabire, inceperea unei cure de suplimente alimentare sau de vitamine). Alcoolul afecteaza mult tratamentul cumarinic si duce la variatii mari ale INR si se recomanda evitarea sa in timpul tratamentului cumarinic. Sucul si siropul de afine consumat in cantitate mare influenteaza INR –ul in sensul cresterii lui si se recomanda evitarea lor in timpul tratamentului.

Alte interferente asupra tratamentului cumarinic sunt cele medicamentoase. Un numar foarte mare de medicamente, suplimente din plante si vitamine pot influenta tratamentul anticoagulant cumarinic. Dintre acestea antiinflamatoarele, antialgicele, antibioticele, hipolipemiantele, antiacidele, sedativele sau anticonvulsivantele influenteaza INR-ul in sensul cresterii sau a scaderii. Pacientii sunt informati asupra acestor interferente si li se recomanda o medicatie cat mai constanta, evitarea administrarii medicamentelor fara prescriptie medicala (mai ales antialgice, vitamine si suplimente naturiste) si monitorizarea INR la 5 zile de la orice modificare pentru ajustarea dozei de anticoagulant.

Tratamentul cumarinic  poate sa aiba impact si asupra unor anumite afectiuni clinice: febra > 38°C, diareea acuta, afectiunile tiroidiene (hipertiroidismul) sau afectiunile hepatice care trebuiesc luate in considerare pentru monitorizarea INR.

Desi medicatia cumarinica este frecvent utilizata, problemele legate de monitorizarea de laborator si de interferentele alimentare si medicamentoase au dus la nevoia de a cauta alte medicatii iar noile anticoagulante orale care incep sa intre in uz vor dovedi daca sunt o solutie a acestor probleme.

Dr. SIMONA AVRAM

Hematologie | Medic specialist

Policlinica Cotroceni

Policlinica Cluj