Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Misterul a fost descifrat: de ce unele persoane nu fac boala COVID-19

Articol de Cornelia Paraschiv Senior Medical Editor
Imunitatea impotriva COVID-19 este poate cel mai intrigant aspect al infectiilor cu noul coronavirus al carui tablou clinic, heterogen, gliseaza dezinvolt, de la forme asimptomatice, abia sesizabile la forme grave sau letale care lasa in urma ravagii in multiple organe, distruse de inflamatie ca de o valvataie mistuitoare. Ce determina aceasta diferenta uriasa in rapunsurile oamenilor la acest agent patogen, se intreaba, inca de la inceputul pandemiei, cercetatorii? 

De curand, cativa lucratori din domeniul sanatatii au reusit sa contrarieze o echipa de cercetatori prin aparenta lor rezistenta la infectia COVID-19, in ciuda expunerii la concentratii crescute virale si mediului riscant in care isi desfasurau activitatea. Si epidemiologii au semnalat anterior cazuri de persoane aflate in contact prelungit cu membri bolnavi ai familiei, dar care, paradoxal, nu contactasera sub nicio forma infectia.

Cercetatorii de la University College London au urmarit, in cadrul unui studiu, 731 de lucratori din domeniul sanatatii, din doua spitale londoneze, in timpul primului val al pandemiei de COVID-19 si au identificat un subgrup care, in pofida mediului infectios in care activa, nu a avut simptome, nu a generat anticorpi si nu a avut niciun test pozitiv la testele repetate PCR.  

Cu toate acestea lucratorii prezentau anumiti markeri care atestau ca ar fi trecut prin boala, fara insa ca acest fapt sa fi fost detectabil prin mijloacele curente de diagnosticare.

Leo Swadling, imunolog la University College London si autorul principal al acestui studiu legat de imunitatea in COVID-19, declara: „Toata lumea are dovezi anecdotice ca oamenii sunt expusi, dar nu au cedat la infectie. Ceea ce nu stiam este daca acesti indivizi chiar au reusit sa evite complet virusul sau daca au eliminat in mod natural virusul inainte ca acesta sa fie detectabil prin teste de rutina.”

Studiind mai multi parametri ai raspunsului imun, oamenii de stiinta au gasit raspunsul, aratand ca o parte dintre acesti subiecti au suferit de fapt o „infectie abortiva” SARS-CoV-2,  reusind sa elimine virusul intrat in organism, intr-un stadiu incipient cu ajutorul celulelor T ale sistemului imunitar. Probele de sange au aratat ca acesti oameni aveau deja (ca si inainte de pandemie) celule T protectoare, care recunosc si ucid celulele infectate cu Covid. „Aceste celule T pre-existente sunt pregatite sa recunoasca SARS-CoV-2”, a spus Swadling.

Ce „amintire” stocasera, insa,  celulele T astfel incat sa raspunda atat de prompt si eficient la o tulpina cu totul noua de coronavirus, s-au intrebat oamenii de stiinta? Iar raspunsul nu a intarziat sa apara: „Ceea ce este cu adevarat important este ca celulele T detectate la acesti indivizi, la care virusul nu a reusit sa declanseze o infectie, vizeaza in mod preferential anumite regiuni ale virusului diferite de cele vizate de vaccinurile actuale, cum ar proteina Spike.”  

Studiul a sugerat ca acesti subiecti aveau deja celule T de memorie de la infectii anterioare cu alte coronavirusuri sezoniere care provoaca 10% din racelile comune si care i-au protejat de COVID-19. 

Daca vaccinurile vizeaza in mare parte proteina spike, care acopera suprafata exterioara a virusului pentru a produce anticorpi, celulele T au reusit sa se uite in interiorul virusului si sa gaseasca proteinele din mecanismul de replicare a virusului – o regiune a COVID-19 care este similara cu a coronavirusurilor sezoniere. La acesti oameni raspunsul a fost suficient de rapid si de puternic pentru ca infectia COVID-19 sa fie eliminata in cel mai timpuriu stadiu. 

Spectrul cunoscut de expresii ale COVID-19 s-a imbogatit cu nou descoperita “infectie abortiva”

Alexander Edwards, profesor asociat in tehnologie biomedicala la Universitatea din Reading, a declarat: „Acest studiu identifica [un nou] rezultat intermediar – suficienta expunere la virus pentru a activa o parte a sistemului imunitar, dar nu suficienta pentru a prezenta simptome, a detecta niveluri semnificative de virus sau a declansa un raspuns cu anticorpi.”

In timp ce aproape toata lumea a contactat aceste coronavirusuri comune de raceala, nu toate persoanele expuse au si dezvoltat tipul potrivit de celule T protectoare. Este posibil ca lucratorii din domeniul sanatatii sa fie expusi mai regulat la virusuri prin natura muncii lor si de aceea unii dintre ei au avut protectie, au fost de parere oamenii de stiinta.

Cercetatorii spun ca descoperirea, publicata recent in revista Nature , ar putea duce la crearea unui vaccin pan-coronavirus, care nu numai ca protejeaza impotriva SARS-CoV-2 si a variantelor sale, ci si impotriva coronavirusurilor care provoaca raceli comune si a noilor coronavirusuri animale emergente. In plus, durata imunitatii celulare este mult mai lunga comparativ cu protectia oferita de anticorpii neutralizanti determinati de vaccinuri.  

Prin proiectarea de vaccinuri care activeaza celulele de memorie imunitara, cunoscute sub denumirea de celule T, pentru a ataca celulele infectate care exprima aceasta parte a mecanismului intern al virusului, ar putea fi posibila eliminarea SARS-CoV-2 de la bun inceput, ajutand astfel la stoparea raspandirii acestuia.

Aceasta abordare ar putea completa vaccinurile COVID-19 autorizate in prezent care declanseaza doar raspunsuri imune la proteina spike aflata la suprafata virusului si care constituie o tinta preferentiala pentru frecvente mutatii. 
Autorul principal, profesorul Mala Maini (UCL Infection & Immunity) a spus: „Cercetarea noastra arata ca persoanele care au rezistat in mod natural infectiei detectabile cu SARS-CoV-2 au generat celule T cu memorie care vizeaza celulele infectate care exprima proteinele de replicare, parte a mecanismului intern al virusului.”

„Aceste proteine – necesare pentru cea mai timpurie etapa a ciclului de viata a virusului, de indata ce intra intr-o celula – sunt comune tuturor coronavirusurilor si raman foarte conservate, asa ca este putin probabil sa se schimbe sau sa sufere mutatii.”

„Un vaccin care poate induce celulele T sa recunoasca si sa vizeze celulele infectate care exprima aceste proteine, esentiale pentru succesul replicarii virusului, ar fi mai eficient in eliminarea precoce a SARS-CoV-2 si ar putea avea avantajul suplimentar ca ar recunoaste si alte coronavirusuri care in prezent infecteaza oamenii sau ar putea face asta  in viitor.”a adaugat cercetatoarea.

Cercetatorii spera ca vaccinurile de generatie urmatoare sa poata fi dezvoltate cat mai rapid pentru a induce atat celulele T de memorie care sa tinteasca proteinele de replicare, cat si anticorpi fata de proteina spike. Acesta poate fi pasul decisiv pentru oprirea infectarilor si implicit a pandemiei actuale.

Surse de informare:

https://doi.org/10.1038/s41586-021-04186-8
https://www.theguardian.comy
https://www.newscientist.com
https://www.ucl.ac.uk

Text: Dr. Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor