EDU.REGINAMARIA.RO

Melatonina: hormonul somnului

Melatonina este un hormon natural care este produs predominant de glanda pineala (epifiza) din creier si apoi eliberat in sange. Sinteza si secretia melatoninei in creier este corelata cu momentul din zi.

Intunericul stimuleaza glanda pineala sa inceapa sinteza de melatonina, in timp ce lumina opreste sinteza. Ca urmare, melatonina ajuta la reglarea ritmului circadian (somn-veghe) si la sincronizarea ciclului somn-veghe cu noaptea si ziua. Astfel, melatonina faciliteaza trecerea din starea de veghe in cea de somn si contribuie la realizarea unui somn consistent si de calitate. Hormonul poate fi produs si in laborator, ca supliment alimentar sub forma de comprimate sau solutie lichida avand indicatii in anumite tulburari de ritm circadian, ca de exemplu decalajul de fus orar. 

Ce este melatonina

Melatonina este sintetizata de glanda pineala din creier. La un individ sanatos, melatonina este eliberata intr-un ciclu ritmic, mai multa melatonina fiind produsa noaptea cand lumina care intra la nivelul retinei  incepe sa scada. De aceea, melatonina mai este denumita hormonul „intunericului”. Nivelul de melatonina variaza in cicluri de 24 de ore.

In mod normal, incepe sa creasca dupa-amiaza spre sfarsitul serii, ramane ridicata aproape toata noaptea si apoi scade in primele ore ale diminetii. Melatonina este transportata prin sange in diferite zone ale corpului, semnaland organismului necesitatea de a dormi. Nivelurile nocturne de melatonina sunt de cel putin 10 ori mai mari decat cele din timpul zilei. 

Secretia de melatonina de catre glanda pineala variaza semnificativ cu varsta. Incepe in a treia sau a patra luna de viata si coincide cu consolidarea somnului pe timp de noapte. Dupa o crestere rapida a secretiei, nivelurile de melatonina nocturna ating un varf la varsta de 1-3 ani, apoi scad usor pana ating un platou care persista de-a lungul perioadei de adult tanar. Dupa un declin constant la majoritatea oamenilor, nivelurile nocturne de melatonina la o persoana in varsta de 70 de ani ajung doar la un sfert din cele observate la adultii tineri. La unele persoane in varsta se secreta doar o cantitate foarte mica de melatonina, iar la altii deloc. 

Secretia nocturna de melatonina este inhibata de o lumina relativ slaba atunci cand pupilele sunt dilatate. Se considera ca aceasta este principala modalitate prin care utilizarea prelungita, inainte de culcare, a dispozitivelor precum laptop-urile si smartphone-urile poate avea un impact negativ asupra secretiei de melatonina, ritmului circadian si somnului.

Cum este controlata secretia de melatonina

Lumina este un important reglator al productiei de melatonina la nivelul glandei pineale. La om si la alte mamifere, ritmul zilnic al productiei de melatonina este determinat de ceasul circadian intern. Acest „ceas” se afla intr-o regiune a creierului denumita nucleii suprachiasmatici. In timpul zilei, nucleii suprachiasmatici opresc sinteza de melatonina trimitand mesaje inhibitorii catre glanda pineala. Noaptea, insa, nucleii suprachiasmatici sunt mai putin activi, iar inhibitia exercitata in timpul zilei este redusa, rezultand producerea de melatonina de catre glanda pineala.

Ce rol are melatonina

Melatonina este importanta in reglarea ritmului somn-veghe al ceasului intern al corpului. La oameni, secretia nocturna de melatonina initiaza si mentine somnul si frecvent este denumita hormonul „somnului”. Desi nu este esentiala pentru somn, dormim mai bine atata timp cat se secreta melatonina. 

De asemenea, la multe animale (mamifere si pasari), melatonina secretata de glanda pineala este esentiala pentru reglarea ritmului biologic sezonier (de exemplu, reproducerea, comportamentul de hibernare si cresterea blanei pe timpul iernii) ca raspuns la schimbarea lungimii zilei. Melatonina se secreta in cantitate mai mare toamna si iarna, cand noptile sunt mai lungi, si in cantiatate mai mica primavara si vara.

Ce se intampla cand exista prea multa melatonina

Exista variatii mari in cantitatea de melatonina produsa natural la diverse persoane, fara insa sa fie  asociate cu probleme de sanatate. De altfel, de-a lungul vietii, nivelurile de melatonina cresc si scad. 

Pe de alta parte, suplimentele de melatonina sunt frecvent folosite de oameni pentru ameliorarea somnului si uneori acestia pot lua prea multa melatonina. Dozele zilnice cuprinse intre 0,5 mg - 5 mg par a avea eficienta similara, desi initierea somnului poate fi mai rapida cu o doza mai mare. Nu exista niciun avantaj in administrarea unor doze mai mari. Principalele efecte adverse ale unor doze mari de melatonina sunt somnolenta si temperatura corporala scazuta. Dozele foarte mari au efecte asupra performantei sistemului reproductiv si determina cefalee si oboseala marcata dimineata. Exista, de asemenea, dovezi ca melatonina in concentratii foarte mari ar avea un efect antioxidant, desi utilizarea in acest scop nu a fost inca stabilita.

Ce se intampla cand exista prea putina melatonina

Productia scazuta de melatonina nu are efecte asupra sanatatii, desi ar putea influenta somnul.

Cand sunt indicate suplimentele de melatonina

In plus fata de productia de catre glanda pineala, melatonina poate fi sintetizata extern, sub forma de suplimente de melatonina (capsule sau lichid). Cand este administrata intr-un moment adecvat al zilei, melatonina poate reseta ritmul somn-veghe al corpului, fiind utila in diverse tulburari de ritm circadian:

Tulburarea de ritm circadian prin intarzierea fazei somnului 

Reprezinta o tulburare de ritm circadian in care programul de somn al unei persoane este modificat in sensul ca faza de adormire este intarziata, adesea cu cateva ore. Manifestarea principala este dificultatea de a adormi inainte de orele 2:00-6:00 a.m. Este specifica in primul rand persoanelor tinere. Pentru persoanele cu acest program de tip „bufnita de noapte” somnul poate fi suficient daca pot sa doarma ziua pana tarziu, adesea pana la ora 3.00 p.m. Insa daca trebuie sa se scoale dimineata devreme, pentru a merge la munca sau scoala, le va fi dificil sa doarma suficient, cu aparitia somnolentei in timpul zilei si scaderea nivelului de concentrare la munca sau a performantei scolare. Studiile au aratat ca doze mici de melatonina luate inainte de ora dorita de adormire pot ajuta aceste persoane sa devanseze ciclul de somn.

Tulburarea de ritm circadian de tip decalaj de fus orar (jet lag)

Apare ca urmare a parcurgerii rapide, cu avionul, a mai multor fusuri orare (zbor intercontinental), ceea ce determina o neconcordanta intre ceasul biologic intern si cel cerut de noua zona orara in care a ajuns persoana, careia ii va fi greu sa se adapteze si sa functioneze la parametri optimi in noua destinatie. Deplasarea catre est (avansarea orei de somn) este mai greu de tolerat decat cea catre vest (amanarea orei de somn), deoarece este mai usor sa amani ora de somn, decat sa trebuiasca sa te culci mai devreme. Manifestarile constau fie in dificultatea pacientilor in initierea si mentinerea somnului, fie in instalarea unei somnolente excesive. Rezultatele unor studii de mici dimensiuni au evidentiat ca suplimentele de melatonina ar ajuta la resetarea ciclului somn-veghe si imbunatatirea somnului la persoanele care sufera de decalaj de fus orar.

Tulburarea de ritm circadian de tip munca in ture

Apare la persoanele care lucreaza in ture noaptea si se caracterizeaza prin dificultate in a adormi dupa schimbul de noapte si instalarea simptomelor de insomnie sau somnolenta excesiva. Studiile au avut rezultate neconcludente, desi unele persoane ar putea beneficia de suplimentele de melatonina.   

Insomnie 

Studiile nu sunt concludente in utilizarea melatoninei pentru tratamentul insomniei (tulburare de somn care se manifesta prin dificultate in a adormi sau in a mentine somnul). Academia Americana de Medicina a Somnului considera ca nu exista suficiente dovezi stiintifice care sa sustina ca melatonina ar reduce insomnia.

Surse de informatie:
www.yourhormones.info
www.hormone.org
www.healthlinkbc.ca 
www.sleephealthfoundation.org.au
www.mayoclinic.org
www.sleepfoundation.org

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer