Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Infertilitatea la barbati

infertilitate1
Infertilitatea este definita ca nereusita conceperii unui copil pe parcursul unui an. Aceasta problema medicala este destul de des intalnita, 1 din 7 cupluri intampinand dificultati. Infertilitatea poate aparea la ambele sexe, dar predomina la barbati. Astfel, aproximativ o treime din acestia se confrunta cu infertilitatea.

Infertilitatea masculina: cauze

Etiologia infertilitatii masculine este vasta. Aceasta patologie poate fi determinata atat de factori din mediu, cat si de anumite modificari structurale si functionale din organism. Cunoasterea motivelor care duc la infertilitate este importanta pentru a putea determina care este tratamentul optim.

Afectiuni endocrine

Afectiunile endocrine pot contribui semnificativ la aparitia infertilitatii masculine. Printre cele mai frecvente patologii endocrine care pot da infertilitate se afla:

  • hipogonadismul (determinat de o reducere a secretiei hormonilor sexuali masculini);
  • hiperprolactinemia (secretia excesiva a prolactinei);
  • sindromul Cushing;
  • deficienta de GnRH (hormon eliberator al gonadotropinelor);
  • hipertiroidismul.

Afectiuni genetice

Anomaliile genetice reprezinta o cauza principala a infertilitatii. Uneori, acestea pot fi depistate destul de repede, ca urmare a simptomatologiei evidente; alteori, diagnosticul este stabilit cu dificultate. Cel mai adesea, afectiunile genetice care se asociaza infertilitatii sunt:

  • microdeletii ale cromozomului Y;
  • fibroza chistica;
  • sindromul Young;
  • sindromul Klinefelter;
  • sindromul Kallmann;
  • sindromul celulelor Sertoli.

Infectii

Una dintre complicatiile infectiilor este infertilitatea. Agentii patogeni responsabili de aceasta patologie sunt:

  • Chlamydia sp.;
  • Treponema pallidum (sifilis);
  • Gonococcus sp.;
  • Mycoplasma sp.

Afectiuni uro-genitale

Afectiunile uro-genitale pot fi clasificate in:

  • afectiuni congenitale (ce sunt prezente de la nastere);
  • afectiuni dobandite (care se dezvolta pe parcursul vietii).

Printre afectiunile congenitale ce duc la infertilitate se afla:
testiculele necoborate;

  • malformatiile epididimului (absenta sau obstructia acestuia);
  • anomaliile vaselor deferente (vasele prin care sunt transportati spermatozoizii in timpul ejacularii);
  • disfunctiile structurale si functionale ale ductelor ejaculatorii.

In ceea ce priveste afectiunile dobandite, cele mai frecvente sunt:

  • varicocelul (dilatarea venelor testiculare);
  • epididimita (inflamatia epididimului);
  • obstructia vaselor deferente;
  • ejacularea retrograda.

Tulburari sexuale

Infertilitatea poate fi cauzata si de prezenta unor tulburari sexuale, precum:

  • ejacularea prematura;
  • disfunctia erectila;
  • anejacularea (lipsa ejacularii).
  • Neoplazii
  • Neoplaziile afecteaza de multe ori fertilitatea barbatilor. Infertilitatea se dezvolta prin diferite mecanisme: fie prin modificarea profilului hormonal, fie prin anomaliile morfologice care apar odata cu dezvoltarea tumorii. Unele dintre neoplaziile care pot determina infertilitate sunt:
  • craniofaringiomul;
  • tumorile hipofizei;
  • tumorile glandelor suprarenale;
  • tumorile testiculare.

De asemenea, radioterapia utilizata in tratamentul cancerului poate determina infertilitate.

Alte afectiuni

Fertilitatea poate fi afectata si de unele patologii care influenteaza fiziologia sistemului uro-genital. Dintre acestea fac parte:

  • sarcoidoza (afectiune caracterizata prin aparitia granuloamelor formate din celule inflamatorii la nivelul intregului organism);
  • hemocromatoza (se caracterizeaza prin depozite excesive de fier);
  • hemosideroza (acumulare excesiva de hemosiderina in tesuturi);
  • histiocitoza Langerhans (se manifesta prin proliferarea celulelor Langerhans, care se afla la nivelul tegumentelor);
  • prezenta anticorpilor antispermatozoizi.

Factori de risc asociati cu infertilitatea masculina

Anumiti factori pot favoriza aparitia infertilitatii masculine. Este important a-i cunoaste, pentru a-i putea reduce, unde este posibil. Cei mai importanti factori de risc sunt:

  • varsta peste 40 de ani,
  • fumatul;
  • consumul de alcool;
  • consumul de droguri;
  • obezitatea;
  • unele medicamente (spironolactona, ketoconazol, steroizi);
  • expunerea la radiatii, toxine, insecticide, pesticide, bisfenol A (in plastic), ftalati (in plastic si in cosmetice);
  • istoricul medical de afectiuni uro-genitale;
  • deficitul nutritional;
  • expunerea la substante care contin estrogen sau sunt similare estrogenului.

Simptomele infertilitatii masculine

De cele mai multe ori, barbatii cu infertilitate nu prezinta simptome. Adesea, aceasta patologie este suspectata cand un cuplu doreste sa conceapa un copil si nu reuseste. Cu toate acestea, in unele cazuri apar semne si simptome, precum:

  • durere sau disconfort la nivelul testiculelor;
  • edem scrotal;
  • prezenta ganglionilor in zona inghinala;
  • ginecomastia (dezvoltarea tesutului glandular mamar la barbati - aparitia sanilor);
  • disfunctie erectila;
  • scaderea libidoului.

Diagnosticul infertilitatii masculine

Diagnosticul infertilitatii la barbati este intotdeauna stabilit de catre medic. Pentru aceasta, este necesara efetuarea:

  • anamnezei;
  • examenului clinic;
  • investigatiilor paraclinice.

Anamneza

In cadrul anamnezei, este important a se vorbi despre:

  • dificultatile intampinate de pacient in conceperea unui copil;
  • istoricul medical al pacientului (daca a prezentat afectiuni uro-genitale in trecut);
  • posibile accidentari ale zonei inghinale;
  • prezenta simptomelor depresive;
  • medicamentele sau suplimentele alimentare administrate;
  • prezenta obiceiurilor nesanogene (fumat, consum de alcool, droguri);
  • alimentatie;
  • expunerea la radiatii, toxine, pesticide, etc.
infertilitate3

Examenul clinic

Efectuarea examenului clinic este utila pentru a evidentia eventuale semne de inflamatie din zona genitala si a orienta diagnosticul. Astfel, medicul poate observa:

  • afectiuni ale penisului;
  • afectiuni ale testiculelor;
  • prezenta varicocelului.

Ecografia

In cazul modificarilor morfologice, examenul fizic nu este suficient. Ecografia permite evaluarea structurilor anatomice afectate si ofera mai multe detalii despre afectiunea dezvoltata. Aceasta prezinta unele avantaje:

  • este neiradianta;
  • nu este dureroasa;
  • timpul de efectuare este scurt;
  • este accesibila.

Tomografia computerizata (CT)

Tomografia computerizata poate oferi mai multe informatii, comparativ cu ecografia. Este utila pentru a determina gradul de invazie a tumorilor. Este o metoda iradianta.

Profilul hormonal

Determinarea valorilor hormonilor sexuali si nu numai permite intelegerea functionalitatii sistemului endocrin al pacientului. Utilitatea acesteia consta in depistarea unor tumori hipofizare, a cauzelor pentru care apare infertilitatea. De multe ori, sunt necesare investigatii suplimentare pentru a confirma diagnosticul.  

Biopsia testiculara

Pentru efectuarea biopsiei testiculare, se efectueaza o incizie la nivelul scrotului si se preleveaza o proba de tesut din fiecare testicul. Pentru eliminarea disconfortului resimtit de catre pacient, acesta beneficiaza de anestezie locala sau generala.

Biopsia testiculara are ca scop:

  • confirmarea diagnosticului de cancer testicular;
  • analiza spermei;
  • colectarea spermei pentru fertilizarea in vitro.

Spermograma

Calitatea lichidului spermatic este evaluata in cadrul unei analize cunoscute drept spermograma. Aceasta presupune analiza caracteristicilor spermatozoizilor si a capacitatii acestora de a fecunda ovulul.

Proprietatile lichidului seminal (spermei) sunt foarte importante, cand se doreste conceperea unui copil.

Modificarile acestuia pot influenta fertilitatea barbatului. Adesea, barbatii se confrunta cu:

  • azoospermie (lipsa spermatozoizilor);
  • oligospermie (numar scazut de spermatozoizi);
  • mobilitate scazuta a spermatozoizilor;
  • forme aberante ale spermatozoizilor;
  • aspermie (lipsa spermei);
  • hipospermie (cantitate scazuta de sperma);
  • hiperspermie (producerea unei cantitati crescute de sperma, adesea asociata cu un numar redus de spermatozoizi).

In cadrul analizei lichidului spermatic, se vor evalua si alte aspecte responsabile de calitatea materialului genetic:

  • pH-ul (un pH mai mic de 7 determina scaderea mobilitatii spermatozoizilor);
  • timpul de lichefiere (o valoare crescuta denota prezenta unei inflamatii);
  • prezenta leucocitelor (normal, sunt absente);
  • aspectul (opalescent, daca barbatul este sanatos);
  • prezenta anticorpilor;
  • determinarea cantitatii de fructoza;
  • evidentierea speciilor reactive de oxigen.

Infertilitatea masculina: tratament

Cel mai frecvent, calitatea spermei este cea care face sa fie dificila conceperea unui copil. In aceste situatii, pentru obtinerea unei sarcini, se utilizeaza urmatoarele metode:

  • fertilizarea in vitro - presupune utilizarea ovocitelor de la mama si a spermatozoizilor de la tata. Acestia sunt pusi in contact si se formeaza embrionii, ce sunt, ulterior, introdusi in uter. Din acest punct, sarcina va avea o evolutie similara cu a unei sarcini obtinute pe cale naturala.
  • inseminare intrauterina - aceasta metoda consta in inseminarea spermatozoizilor in uter. Pentru ca sansa de a obtine o sarcina sa fie maxima, inseminarea se face in perioada in care femeia este la ovulatie.
  • injectarea intracitoplasmatica de spermatozoizi - pentru realizarea acestei tehnici, este necesar ca in interiorul ovocitelor de la mama sa fie injectati spermatozoizi. Sunt alesi spermatozoizii care intrunesc criteriile calitative, dupa o atenta examinare la microscopul optic. Dupa introducerea spermatozoizilor in ovocite, se formeaza embrionii. Acestia sunt inseminati in uter, printr-un procedeu care nu este dureros.
infertilitate2

Colectarea probei de lichid seminal

Pentru a obtine proba de material seminal, medicul poate recomanda urmatoarele metode:

  • extractie testiculara - aceasta se face prin intermediul unei biopsii testiculare. Se realizeaza o mica incizie si se preleveaza un fragment de tesut testicular. Proba de tesut este prelucrata si analizata. Din aceasta se obtin spermatozoizii necesari pentru fertilizarea ovocitului.
  • aspiratie cu ac fin - in cadrul acestei metode, este prelevat tesut din testicul, prin intermediul unui ac fin. Ulterior, tesutul este prelucrat.
  • aspiratie percutanata epididimala - lichidul seminal din interiorul epididimului este aspirat cu un ac fin. Este o metoda minim invaziva, nerealizandu-se nicio incizie.
  • aspiratie microchirurgicala a spermatozoizilor din epididim - pentru efectuarea acestei tehnici, este necesar a realiza o incizie la nivel scrotal. Se utilizeaza un ac fin, prin intermediul caruia este recoltata o cantitate mica de sperma.

Obtinerea spermatozoizilor - metoda clasica

Pentru toate aceste metode, este necesara o proba de sperma, dar si prelucrarea acesteia. Metoda clasica pentru extragerea spermatozoizilor consta in:

  • centrifugarea lichidului seminal;
  • selectarea spermatozoizilor cu micropipeta, la microscopul optic.

Aceasta metoda este utila pentru a obtine spermatozoizi, dar prezinta si unele dezavantaje. Pe parcursul centrifugarii, calitatea spermatozoizilor poate fi afectata. Aceasta este cauzata de un grad crescut de fragmentare a materialului genetic al spermatozoizilor.

Ca urmare, rata de reusita a obtinerii unei sarcini este de 75%. Chiar daca mai mult de jumatate dintre femei raman insarcinate, embrionii euploizi (normali genetic) se obtin in proportie de aproximativ 30%.

Obtinerea spermatozoizilor - metoda ZyMot

Aceasta noua metoda permite separarea spermatozoizilor, cu pastrarea in proportie mare a viabilitatii si a mobilitatii acestora. Obtinerea acestui rezultat se datoreaza unei prelucrari mai blande a spermei.

In cadrul metodei ZyMot, se utilizeaza un disc care, in contact cu un mediu special si cu proba de sperma, permite separarea spermatozoizilor cu mobilitate buna, de alte celule prezente in lichidul seminal. Mecanismul de separare are la baza un proces ce imita miscarea naturala a spermatozoizilor.

In acest fel, fragmentarea ADN-ului este redusa, iar calitatea spermatozoizilor obtinuti este mai ridicata.

Tehnica ZyMot de procesare a spermatozoizilor asigura o rata de obtinere a embrionilor euploizi mult mai crescuta, comparativ cu metoda clasica, prin centrifugare. Astfel, in jur de 50% dintre embrionii obtinuti sunt normali din punct de vedere genetic. In ceea ce priveste sansele ca femeia sa ramana insarcinata, acestea cresc pana la 83%.

Prevenirea infertilitatii la barbati

Infertilitatea nu poate fi prevenita in totalitate, spre exemplu, in cazul afectiunilor genetice. In schimb, daca sunt redusi factorii de risc, fertilitatea este putin afectata. Astfel, pacientul poate:

  • adopta o dieta echilibrata nutritional;
  • renunta la fumat;
  • diminua consumul de alcool;
  • evita expunerea la radiatii sau substante toxice.

Infertilitatea este o problema ce se intalneste intr-o proportie destul de mare, la barbati. Cu toate acestea, existenta metodelor de tratament faciliteaza conceperea unui copil. Astfel, aproximativ 90% dintre barbati vor deveni tatici, gratie metodelor performante de fertilizare artificiala.

Bibliografie:

  • Leslie S. W. et al., 2022, Male infertility, StatPearls Publishing;  
  • my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17201-male-infertility, accesat la data 01.07.2022;
  • www.nichd.nih.gov, https://www.nichd.nih.gov/health/topics/menshealth/conditioninfo/infertility, accesat la data 01.07.2022;
  • www.hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/male-infertility, accesat la data 01.07.2022;
  • www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/male-infertility/symptoms-causes/syc-20374773, accesat la data 01.07.2022.