Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Gestionarea emotiilor in timp de razboi. Cum controlam anxietatea, temerile si panica?

Contextul acestor zile scoate la iveala stari si sentimente pe care cei mai multi dintre noi nu le-am trait niciodata. Dintre toate, cel care ne domina este frica. Desi ratiunea spune ca suntem in siguranta, protejati si aparati, senzatia acuta de teama generata de o posibila evolutie radicala a conflictului este greu, daca nu chiar imposibil, de ignorat.

Gestionarea fricii

Desi este dificil, frica poate fi controlata. La fel si anxietatea provocata de razboi si efectele traumatizante ale acestuia. 

Alegerea surselor de informare corecte si obiective. Avem posibilitatea sa accesam informatii din foarte multe medii. Filtrarea si orientarea catre cele care transmit mesaje echilibrate, bine verificate este mai mult decat necesara si utila. 

  • Evita sursele care genereaza panica, care produc un vacarm informational stresant, din care nu poti extrage evenimentele reale si care cauta audienta generand si cultivand panica. Un truc bun este sa alegi comentatori si prezentatori care stau asezati si vorbesc calm, care nu-si intrerup interlocutorii si care pun intrebari corecte si simple. 
  • Fii sceptic cu toate informatiile vehiculate pe retelele sociale si invata sa identifici stirile false, manipularile si inducerea in eroare a publicului. 
  • Ignora opiniile celor care nu au autoritate sau nu sunt calificati sa expuna pareri pe un anume subiect.  

Gestioneaza accesul la informatii. 

  • Toate programele de stiri repeta informatiile. Limiteaza accesul continuu la stiri. 
  • Alege cel mult doua-trei programe si urmareste stirile la fix, doar de 3-4 ori pe zi. 
  • Opteaza pentru un post de radio echilibrat. Informatiile au aceeasi valoare la radio, dar sunt mult mai putin stresante. 
  • Ia in calcul si opinii contrare celor pe care le ai. In felul acesta vei avea o imagine mai corecta asupra realitatii. 
  • Renunta la sursele de informare care te coplesesc cu notificari, alerte si imagini traumatizante. Dovedeste selectivitate cu privire la site-urile sau persoanele pe care le urmaresti pe retelele sociale, abtine-te de la comentarii si evita polemicile virtuale. 

Comunicarea este unul dintre pasii cei mai importanti si utili. Interactiunea cu alti oameni fata de care iti poti exprima sincer si liber sentimentele este benefica si functioneaza ca o supapa de siguranta care descarca excesul de tensiune si emotie acumulata. Cu toate acestea este de dorit ca aceasta comunicare sa fie pragmatica si corecta. 

  • Evita sa alimentezi angoasele si panica altor persoane, nu transmite niciodata informatii alarmiste care nu au temei si care ar putea sa nu reflecte realitatea. 
  • Este necesar si util sa ramai in legatura cu cei apropiati si sa ai confirmarea ca sunt in siguranta si bine. 
  • Exprima ceea ce simti. Analizeaza cauzele sentimentului de frica. Tine mine ca atunci cand iti ignori frica, sentimentul neplacut prolifereaza, iar atunci cand o identifici, vei putea sa o infrunti si sa o depasesti sau cel putin sa o poti controla. 

Pastreaza rutina zilnica. Respecta-ti programul de munca, orele de masa si somn, mananca sanatos (alimentatia este esentiala in momentele emotionale puternice) nu renunta la activitatile fizice. Documenteaza-te din carti, departe de avalansa de informatii de pe dispozitive electronice, asupra detaliilor politice, economice, istorice care au dus la actuala situatie. A fi bine informat este o modalitate care ajuta la gestionarea fricii de necunoscut si te pune la adapost de speculatii informationale. Ofera-ti momente de detasare: joaca-te cu copiii, fa o plimbare, citeste beletristica si urmareste documentare, filme sau seriale. 

Accepta incertitudinea. Pentru a face fata grijilor sau stresului pe care le poate cauza razboiul, concentreaza-te doar pe ceea ce poti controla. Acesta este unul dintre motivele pentru care este atat de necesara pastrarea rutinei zilnice. Accepta ca unele lucruri nu pot fi controlate sau pur si simplu nu depind de vointa ta si pastreaza-ti optimismul. 

Gandeste pe termen lung. Unii ar putea spune ca o astfel de atitudine este similara cu ignorarea prezentului. Dimpotriva! Gandirea pe termen lung poate nu rezolva problema din prezent, dar iti ofera posibilitatea de a o gestiona in mod obiectiv si te ajuta sa identifici solutii obiective pentru propriile probleme pe care aceste evenimentele stresante le provoaca. 

Implica-te in actiuni umanitare, de voluntariat. O astfel de atitudine iti ofera satisfactia de a face efectiv ceva pentru cauza in care crezi, iar asta genereaza multumire si incredere in beneficiile unui demers pozitiv, dar si in forta colectivitatii si te face sa te simti parte a societatii. 

Afla AICI cum trebuie sa vorbesti cu copiii despre razboi

Ce este frica?

Frica este o emotie naturala, esentiala pentru instinctul de supravietuire, dar poate fi si o manifestare a stresului si anxietatii si implica reactii organice. Frica ne face capabili sa raspundem unor situatii extreme, cu potential periculos. Sunt activate raspunsuri automate: transpiratia, cresterea pulsului, accelerarea respiratiilor si dilatarea reflexa a pupilelor, ca urmare a descarcarii de adrenalina si noradrenalina, care ofera organismului resurse pentru a lupta si fugi. 

Raspunsul emotional la frica este insa foarte complex si personalizat, fiind caracteristic fiecarui individ in parte. Frica poate genera sentimente negative sau pozitive. Experienta pe care o provoaca un rollercoaster, de exemplu, poate genera o emotie pozitiva asociata celei de frica, in timp ce o agresiune sau violenta va provoca frica combinata cu o puternica emotie negativa. Chiar daca reactia organica instinctuala va fi aceeasi, emotiile vor fi diferite. 

Cu toate acestea exista un pachet de simptome identice generate de emotia produsa de frica: greata, gura uscata, durere de stomac, frisoane, dificultati de respiratie (inspiratii/expiratii scurte si rapide), tremuraturi, senzatia coplesitoare a unui iminent pericol, asociata cu sentimentul incapacitatii de decizie (a fi paralizat de frica), tristete profunda, depresie, panica, epuizare fizica si psihica. 

De cele mai multe ori aceste sentimente sunt trecatoare, dar exista si situatii - razboiul fiind unul dintre ele, cand devine persistenta si afecteaza functiile normale ale organismului. Este important de spus ca, din punct de vedere fiziologic organismul este capabil sa faca fata reactiilor fizice si emotionale generate de frica pe termen scurt, dar daca aceasta stare fizica si emotionala persista se pot instala anxietatea si depresia, ca efecte de durata la nivelul psihicului, fiind posibila si afectarea functiilor vitale (mai ales cele cardiace si metabolice).

Chiar daca in unele situatii frica este folositoare si ne poate determina sa ne ferim de un context periculos sau sa reactionam la o situatie primejdioasa fara a mai fi necesar sa ne gandim constient la acesta (ne ferim reflex din calea unei masini, de exemplu), un nivel ridicat si constant de frica ar putea duce la afectarea sanatatii. 

Frica poate fi si mai daunatoare atunci cand este manifestata in colectiv. Oamenii recunosc instinctiv semnele fricii manifestate de alti oameni si preiau starea acestora, fiind perceputa ca un sentiment de pericol iminent, iar acesta afecteaza viata, facandu-ne sa nu mai actionam normal si logic. Este exact ceea ce experimentam in contextul situatiei din Ucraina, dar care se poate manifesta in oricare alta circumstanta, cand sentimentul de frica este generalizat in societate. 

Frica colectiva

Sursa unei astfel de stari pleaca de la un eveniment negativ major, care poate sa fie unul social sau natural si genereaza o stare de alerta, care inspira si intretine frica si emotiile negative asociate acestea. 

Referindu-ne concret la ceea ce se intampla in Ucraina, situatia putand fi identica in cazul oricarui alt conflict armat, razboiul a incetat sa mai fie o teorie, ci se intampla, aici si acum, iar asta induce o stare intensa de anxietate colectiva si activeaza intens sentimentul de amenintare si pericol. Intr-o oarecare masura este similar cu ceea ce am experimentat in 2020, la inceputul pandemiei, desi situatiile sunt diferite. 

Nevoia de informatii este chiar vectorul care propaga frica. Stirile si evenimentele care se succed cu rapiditate, imaginile, relatarile despre razboi si consecintele imediate ale acestuia, distrugerile, vietile pierdute, dramele individuale si cele colective inunda mass-media, iar toate aceste pot deveni socante, coplesitoare si infricosatoare, ceea ce ne afecteaza sever echilibrul emotional. Fenomenul este numit „tulburare de stres principal”, „anxietate de razboi” sau „anxietate nucleara”. 

Toate acestea ne provoaca:  

  • emotii noi ca rezultat al crizei globale si al efectelor acesteia si activeaza noi sentimente, cel mai acut fiind cel de incertitudine si pericol general major pe care nu le-am mai simtit niciodata, in mod colectiv atat de acut. 
  • ingrijorare pe multiple planuri, incepand de la securitatea personala si a celor dragi pana la cea nationala, la care se adauga cele referitoare la economie si locurile de munca. 
  • nevoia de a fi in permanenta informat, ceea ce genereaza un fals sentiment de control pentru a lua masuri de precautie in anumite cazuri, dar acest din urma fapt, desi justificat si util, ne va afecta sever rutina zinica si va amplifica incarcatura emotionala deja acumulata.

Toate acestea trebuie gestionate. Emotiile nu dispar, dar putem invata sa le controlam si sa diminuam efectele, pentru a putea functiona ca individ si societate in limite cat mai apropiate de normal. 

Frica de razboi nuclear

Acesta este un capitol aparte, dar pentru ca putin mai sus se facea referire la comunicare, la a gandi in perspectiva si la a accepta incertitudinile, ca solutii pentru gestionarea fricii, acest punct nu poate fi evitat. 

Sondajele arata ca una dintre cele mai mari temeri ale oamenilor este utilizarea armelor nucleare. In urma cu 30 de ani, la finalul Razboiului Rece, aceasta era cea mai mare a doua teama a tinerilor din Lumea Libera, dupa pierderea parintilor, iar in Est, prima. In prezent aceasta teama revine si se pozitioneaza in fruntea celor mai mari spaime ale oamenilor. 

Ceea ce se poate spune este ca atata vreme cat exista arme nucleare, ele vor putea fi folosite. Profesorul american Jeffrey Lewis, expert american in neploriferarea armelor nucleare si antropologul Martin Pfeiffer, profesor la Universitatea Berkeley din California spun, impreuna, ca panica si teama sunt inutile, dar in acelasi timp aceste sentimente nu trebuie ignorate si nici uitate. 

Sfatul lor, ca solutie pentru controlul acestor emotii este sa aflam cat mai multe despre ceea ce sunt si pot face armele nucleara si, indiferent de context, sa nu incetam a cere eliminarea lor.

Frica este normala si, uneori, utila. Este insa anormal sa te lasi dominant de frica, sa nu te detasezi de cauzele care o alimenteaza si sa nu apelezi la metode care sa te ajute sa o gestionezi. Nu ezita sa ceri ajutor specializat atunci cand sentimentul de frica si emotiile negative pe care le genereaza te coplesesc si iti provoaca tulburari fizice. 

Text: Silvana Patrascanu, Senior Editor

Surse de informatie:
www.simplypsychology.org
www.webmd.com
www.vice.com