La aproape 1 an de la aparitia pandemiei COVID-19, incep sa apara multe intrebari legate de potentialul reinfectiei. In prezent, nu se stie foarte clar cat dureaza imunitatea dupa boala, insa experienta cu alte tipuri de coronavirus sugereaza ca protectia prelungita nu este garantata. Mai mult, nu este clar daca prezenta anticorpilor impotriva SARS-CoV-2 asigura intr-adevar protectie impotriva reinfectarii. COVID-19 este o boala noua si cu atat mai mult aceste aspecte sunt in faza de cercetare si intelegere.
Poate sa apara reinfectia COVID-19?
Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si a Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC - Centers for Disease Control and Prevention) din Statele Unite exista posibilitatea ca un pacient care a avut COVID-19 sa se reinfecteze.
Aceasta este totusi o situatie extrem de rara, la nivel global, in literatura de specialitate au fost confirmate si publicate in reviste medicale doar 6 astfel de cazuri ale unor pacienti din Hong Kong, SUA, Olanda, Belgia, Ecuador si Brazilia.
In august 2020, se descrie pentru prima data cazul unui pacient asimptomatic din Hong Kong cu un test PCR SARS-CoV-2 pozitiv la 142 de zile dupa un prim episod simptomatic COVID-19. Al doilea test a fost efectuat ca screening la aeroport la intoarcerea dintr-o calatorie in Europa. Secventierea genomului a evidentiat o alta tulpina. Producerea de anticorpi a avut loc numai in timpul celui de-al doilea episod de boala.
Un alt barbat din Nevada, SUA, s-a imbolnavit in doua momente diferite - prima data avand simptome usoare, fiind tratat acasa, pentru ca ulterior sa dezvolte simptome mai severe si sa fie spitalizat. Primul test pozitiv pentru COVID-19 a fost in aprilie 2020, au urmat apoi doua teste negative in mai 2020 in timpul perioadei de recuperare, pentru ca ulterior sa aiba un nou test pozitiv cand s-a imbolnavit din nou in iunie. Pacientul si-a revenit complet.
Cum stim ca este vorba despre o reinfectie si nu o recadere?
In toate aceste cazuri s-a facut de fiecare data analiza genomul virusului care a demonstrat diferite secvente SARS-CoV-2. Astfel, s-a putut afirma cu siguranta ca a fost o noua tulpina de virus - adica o reinfectie - si ca nu a fost situatia in care primul virus sa fi persistat in organism inainte de a aparea din nou boala. In plus, acesti pacienti au avut teste PCR negative intre cele doua episoade si niciunul nu era imunocompromis.
COVID-19 Reinfectie, recadere si repozitivare - definitii
Reinfectia
- In general, reinfectia inseamna ca o persoana a fost infectata (s-a imbolnavit) o data, s-a recuperat si apoi s-a infectat din nou.
- Este definita ca orice test SARS-CoV-2 RT-PCR pozitiv la mai mult de 90 de zile de la primul episod, indiferent de simptome.
- Deoarece confirmarea prin genotipare este consumatoare de timp si de resurse, un pacient cu suspiciune de reinfectie ar trebui sa fie izolat.
Recaderea (denumita si "recrudescenta" ori "recurenta" ori "reactivare")
- Reaparitia simptomelor compatibile cu COVID-19 insotite de test SARS-CoV-2 RT-PCR pozitiv in mai putin de 90 de zile de la prima infectie.
- Demonstrarea aceleiasi tuplini poate diferentia cert de reinfectie (recadere confirmata).
- Este nevoie de studii suplimentare pentru a se decide daca aceste cazuri necesita izolare.
Re-pozitivarea SARS-CoV-2 RT-PCR
- Este definita ca un nou test RT-PCR pozitiv dupa teste negative la un pacient asimptomatic pana in maxim 90 de zile de la prima infectie.
- Aceste cazuri cel mai probabil ca nu reprezinta un virus care se replica si nu necesita izolare.
- Incarcatura virala mica este frecvent trasatura re-pozitivarii.
Al doilea episod de boala este mai usor?
Din pacate, in doua dintre cazurile confimate de reinfectie prin secventiere genomica (Nevada, SUA si Ecuador), al doilea episod a fost o forma mai severa care a necesitat spitalizare. In aceste studii de caz, din nefericire, nu au fost testati anticorpii. Este nevoie de studii suplimentare pentru a se determina care este utilitatea protocoalelor de screening pentru anticorpi.
Reinfectia inseamna ca SARS-CoV-2 a suferit mutatii?
Un virus poate suferi in mod natural mutatii in procesul de copiere in milioane de exemplare in celulele infectate si poate astfel sa nu mai fie recunoscut de sistemul imunitar, existand riscul unei reinfectii ca umare a unei tulpini diferite (este cazul deja cunoscut al virusului gripal).
In ceea ce priveste SARS-CoV-2 exista dovezi care arata ca pana in prezent virusul a suferit lent mutatii, fara aparitia vreunei mutatii majore, permitand oamenilor de stiinta si factorilor de decizie sa poata sa ia masuri in timp real. Pana in prezent s-au dezvoltat 7 tulpini principale ale SARS-CoV-2. Tulpina L originala, detectata in orasul chinez Wuhan in decembrie 2019, aproape a disparut. Tulpina G este dominanta in prezent, subgrupul GV fiind preponderent in Europa.
In plus, se cunoaste ca aceste mutatii nu au dus la aparitia unor tulpini care sa fie rezistente la noile vaccinuri. De altfel, un studiu efectuat de Sheffield University si Harvard University a aratat ca tulpinile G ar putea prezenta o tinta mai buna pentru acceste vaccinuri, deoarece au mai multe proteine-S pe suprafata lor, care reprezinta tinta anticorpilor indusi de vaccin.
Reinfectia inseamna ca titrul de anticorpi s-a redus si nu mai esti protejat?
La inceputul lunii decembrie 2020, Dr. Mike Ryan, Director Executiv al Programelor pentru Urgente in Sanatate din cadru OMS a mentionat ca datele actuale sugereaza ca „protectia nu va fi pe tot parcursul vietii”, iar Maria Van Kerkhove, Sefa Departamentului OMS de Boli Emergente si Zoonoze a subliniat ca studiile in curs de desfasurare indica faptul ca raspunsul imun ar putea persista 6 luni sau mai mult.
„Stim ca 90% dintre pacienti care au fost infectati cu noul coronavirus vor dezvolta un raspuns imun in care se formeaza anticorpi, indiferent daca au avut o forma asimptomatica, usoara sau severa de infectie. Un studiu recent efectuat in perioada aprilie-noiembrie (30 saptamani) in care au fost evaluate 12180 de cadre medicale angajate in cadrul Oxford University Hospitals - persoane care se numara printre cele care au cel mai mare risc de a se infecta - a evidentiat ca este „foarte putin probabil” sa te reinfectezi cel putin 6 luni de la prima infectie. La unii pacienti, acest raspuns imun ar putea sa diminue dupa cateva luni, insa exista dovezi ca raspunsul imun natural la infectie va persista cateva luni. Suntem la aproape un an de zile de pandemie si inca mai avem multe de invatat.” - a spus Maria Van Kerkhove.
Daca ai avut COVID-19 trebuie sa te vaccinezi?
In trialul clinic care a evaluat vaccinul Pfizer/BioNTech, au fost incluse in studiu atat persoane fara istoric de boala, cat si cele cu expunere anterioara. Studiu a sugerat ca vaccinul ajuta inclusiv la preventia reinfectarii la persoanele care deja au fost expuse la virus.
In acest moment, CDC nu are un punct de vedere legat de vaccinarea pacientilor care au avut deja boala. CDC sugereaza ca aceste persoane ar putea astepta 3 luni din momentul infectiei anterioare inainte de a se vaccina, daca prefera astfel.
Deci, ce trebuie sa faci in continuare?
Medicii recomanda sa fii in continuare foarte atent. Testarea pentru anticorpi nu a fost facuta fiecarei persoane si chiar si in cazul unui test pozitiv, nu se stie cu exactitate cat de bine ofera protectie nivelul de anticorpi pe care acea persoana il are. Cel mai bine este sa presupui ca esti vulnerabil la o reinfectie si ca inca poti purta si transmite virusul. Aceasta ar fi cea mai sigura abordare pana se obtine imunizarea colectiva prin vaccinare. Chiar si atunci, pentru o anumita perioada de timp, va exista un anumit grad de incertitudine. Asadar, stategiile de izolare, incluzand distantarea fizica si purtarea mastii ar trebui sa ramana un mod de viata cel putin pana la mijlocul anului 2021, cand oamenii de stiinta vor avea mai multe informatii pentru a reevalua situatia.
*Informatia din acest articol era corecta in momentul postarii. Datorita naturii fluide a pandemiei COVID-19, intelegerea stiintifica despre boala, precum si recomandarile si ghidurile de tratament s-ar putea sa se fi schimbat de la data publicarii originale.
Surse de informatie:
www.medscape.com
www.cdc.gov
www.voanews.com
www.reuters.com
www.clinicalmicrobiologyandinfection.com
www.europeanlung.org
www.ems1.com
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer