Infectia COVID-19 se dovedeste a fi mult mai mult decat o boala respiratorie. Poate afecta mult mai multe organe, nu numai plamanii - de la piele si muschi pana la ochi, inima si rinichi - creand probleme de sanatate pe termen lung. Printre acestea se numara oboseala, vedere incetosata, dificultati de respiratie, dureri musculare, confuzie, dureri de cap si chiar halucinatii.
„Persoanele care se recupereaza de COVID-19 se pot confrunta ulterior cu o serie de probleme respiratorii, cardiace si renale. De asemenea, au un risc crescut de formare a cheagurilor de sange, care poate duce la un accident vascular cerebral sau atac de cord”, explica dr. Laurie Jacobs, seful Departamentului de Medicina Interna al Centrului Medical Universitar Hackensack – unul dintre cele mai prestigioase spitale din Statele Unite ale Americii.
Oamenii de stiinta studiaza efectele pe termen lung ale infectiei COVID-19
Probabilitatea ca un pacient sa dezvolte simptome persistente este greu de stabilit, deoarece deocamdata sunt in desfasurare diferite studii care monitorizeaza supravietuitorii pentru diferite perioade de timp. Pana in prezent, un singur studiu revizuit peer to peer a raportat rezultate privind simptomele pe termen lung ale infectiei COVID-19. Cercetarea a inclus un grup de 143 de supravietuitori din Roma. Majoritatea dintre ei nu a avut nevoie de spitalizare si toti au fost evaluati la cel putin 60 de zile de la data imbolnavirii. Potrivit studiului, supravietuitorii au raportat o calitate a vietii inrautatita in 44,1% din cazuri, inclusiv simptome de oboseala persistenta (53,1%), dificultati de respiratie (43,4%), dureri articulare (27,3%) si dureri toracice (21,7%).
O alta cercetare, tot din Italia, a descoperit ca 87% dintr-o cohorta de pacienti internati pentru COVID-19 acuta intampinau diferite probleme de sanatate chiar si dupa doua luni de la data infectarii.
Datele din cadrul Studiulului simptomelor COVID, care utilizeaza o aplicatie in care milioane de oameni din Statele Unite, Regatul Unit si Suedia si-au introdus simptomele, sugereaza intre 10% si 15% din pacienti, inclusiv pacientii cu forme usoare de boala, nu se recupereaza rapid.
In luna iulie a acestui an, cercetatorii din Regatul Unit al Marii Britanii, de la numeroase institutii medicale prestigioase, printre care amintim University College London si University of Leicester, au lansat un studiu care va monitoriza 10.000 de supraviețuitori pentru o perioada de minimum un an pana la 25 de ani.
Efecte pe termen lung ale infectiei COVID-19 cunoscute pana in prezent
Desi inca mai sunt multe de invatat de la persoanele care s-au vindecat din COVID-19, exista o serie de efecte pe termen lung pe care medicii le-au observat pana in prezent.
Probleme cardiace.
Un studiu realizat de Universitatea din Frankford din Germania a aratat valori cardiace anormale la peste 75% dintre persoanele studiate care s-au recuperat de COVID-19. S-a constatat ca o majoritate considerabila a pacientilor care au participat la studiu au avut inflamatii la nivelul inimii si mucoasei musculare. Acest lucru poate fi tulburator, deoarece inflamatiile inimii pot duce la o boala cardiaca de lunga durata.
Probleme pulmonare.
Stim ca infectia COVID-19 ataca in primul rand plamanii, provocand inflamatii. Din acest motiv, supravietuitorii pot manifesta pe pe termen lung dificultati in respiratie. Unele persoane care se recupereaza de COVID-19 pot experimenta o tuse uscata sau durere atunci cand respira, iar pacientii care au avut nevoie de ventilatie mecanica pot avea simptome mai severe.
Probleme neurologice.
Cercetarile arata ca infectia COVID-19 poate afecta creierul si sistemul nervos central. Unii oameni care s-au vindecat au raportat simptome precum dureri de cap, ameteli, probleme de concentrare sau memorie si chiar halucinatii. Cercetatorii sustin ca aceste simptome sunt mai frecvente la pacientii care au avut forme severe de boala.
Avand de-a face cu o boala relativ noua, deoacamdata nimeni nu stie de ce anumiti pacienti se confrunta cu unul sau mai multe efecte secundare dupa infectia cu noul coronavirus, cat persita aceste efecte si daca infectia COVID-19 va determina aparitia anumitor boli cronice, care vor avea nevoie de monitorizare pe viata.
Efectele adverse pe termen lung - o caracteristica a altor infectii virale
Simptomele pe termen lung dupa o boala virala severa nu sunt o noutate. Infectiile cu alti agenti patogeni sunt asociate cu simptome de durata, de la probleme cardiace pana la oboseala cronica. Chiar si bolile comune, cum ar fi gripa si pneumonia, pot presupune o recuperare indelungata. De exemplu, gripa a fost legata mult timp de simptome persistente, cum ar fi oboseala si durerea musculara.
Supravietuirea unei pneumonii virale severe, in special dupa o spitalizare la terapie intensiva, poate avea implicatii pe termen lung, cum ar fi dificultati de respiratie si oboseala cronica. Supravietuitorii pot suferi, de asemenea, depresie (26–33%), anxietate (38–44%) sau tulburare de stres posttraumatic (22–24%).
Infectiile cu anumite bacterii si virusul Zika, printre altele, sunt legate de sindromul Guillain-Barre, o afectiune in care sistemul imunitar ataca tesutul nervos, provocand slabiciune musculara si paralizie.
Exista un precedent si in cazul infectiilor cu alte coronavirusuri. De exemplu, primul coronavirus SARS si virusul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) au provocat boli grave, iar un numar semnificativ de pacienti au dezvoltat sindromul bolii respiratorie acute (ARDS) si au avut nevoie de ingrijiri medicale la terapie intensiva.
Cercetatorii canadieni au urmarit supravietuitorii primului focar SARS din Toronto si au constatat ca tulburarile de somn, oboseala cronica, depresia si durerile musculare erau frecvente in randul acestora. O treime dintre supravietuitori au fost nevoiti sa isi schimbe locul de munca si stilul de viata si doar 14% nu au avut simptome pe termen lung. In mod similar, o cercetare coreeana similara a aratat ca, 48% dintr-un grup de supravietuitori ai MERS au prezentat oboseala cronica inclusiv la un an de zile dupa ce s-au vindecat.
In momentul de fata exista un consens in lumea medicala referitor la faptul ca multe persoane care au manifestat o forma severa de infectie COVID-19 necesita o perioada de recuperare indelungata. Virusul ataca inima, de exemplu, in numeroase moduri: invazia directa a celulelor inimii le poate deteriora sau distruge; inflamatiile masive pot afecta functia cardiaca. Virusul poate afecta functia receptorilor ACE2, care in mod normal ajuta la protejarea celulelor inimii si degradeaza angiotensina II, un hormon care creste tensiunea arteriala.
Surse:
www.the-scientist.com
www.hackensackmeridianhealth.org
www.washingtonpost.com
theconversation.com
www.news.umiamihealth.org
www.sciencemag.org