„Eu mă duc cu bucurie în spital, în policlinică. Intru cu energie pozitivă și elan în sala de operație. Este imposibil să descriu în cuvinte cât de bine mă simt, ce mulțumire am, eu ca om și medic, atunci când văd binele și normalitatea care, prin efortul meu, prin ceea ce știu eu să fac, sunt redate pacientului!”, este afirmația dr. Rodica Cruțescu, medic primar chirurgie plastică și microchirurgie reconstructive.
De ce ați ales medicina și de ce chirurgie plastică?
Dr. Rodica Cruțescu: Provin dintr-o familie de ingineri, deci nu am fost îndemnată către medicină, dar de când mă știu am vrut să fiu medic. Probabil că asta mi-a fost dat. Nu mă vedeam făcând nicio altă meserie. De ce chirurgie plastică? Probabil pentru că am avut șansa de a termina facultatea de medicină într-un moment potrivit, adică imediat după Revoluție, în `90, când am avut posibilitatea de a opta, imediat după absolvire, pe parcursul rezidențiatului, pentru o specializare și am avut norocul de a face stagiatura sub coordonarea prof.dr. Agrippa Ionescu*. De la dumnealui și de la prof. dr. Ioan Lascăr am descoperit această specialitate și am făcut din acest domeniu al medicinei, o pasiune.
Am avut profesori excepționali și de la ei am înțeles care este menirea medicului plastician, datorită lor am putut face la rândul meu lucruri extraordinare, chiar performanță, pentru că este o performanță să pui la loc o mână, un deget, să repari un trup și să ștergi cicatrici. Plasticianul nu repară doar trupul, ci recuperează și vindecă o traumă.
După multă practică și după o carieră de peste 18 ani în Spital de Urgență, am ales provocările pe care le impune mediul privat, unde abordarea este alta, unde trebuie să găsești soluții care să permită o recuperare rapidă și sigură, deși patologia poate fi la fel de complexă.
Ce este chirurgia plastică? Și ce diferențe există între aceasta și cea estetică? Sau unde se întâlnesc cele două, dacă se întâlnesc?
Dr. Rodica Cruțescu: Chirurgia plastică, microchirurgia reconstitutivă sunt domenii de graniță, care completează sau intervin în mod absolut necesar în chirurgia generală, de la cea oncologică până la cea neurologică. Este nevoie de chirurg plastician în traumatologie, ortopedie, la pacientul ars și la pacientul bariatric, care a slăbit 30-40 kg, atunci când sunt tratate distrucții osoase, și de părți moi, cu ischemie și infectii acute extensive.
Țin mult la a face distincția între chirurgia plastică și cea estetică, între chirurgul plastician și estetician. Sunt domenii complet separate, cu scopuri și proceduri total diferite. Și nu se întâlnesc. Chirurgia plastică repară și salvează, oferă șansa la o viață normală pentru pacient și pune în valoare frumusețea naturală a omului. Nu folosește șabloane și nu intervine acolo unde nu este nevoie, doar în numele unui deziderat de frumusețe impus de standarde ocazionale, de cele mai multe ori superficiale, care au o altă motivare și un alt scop.
În contextul legăturii dintre aspect și psihic, când este necesară intervenția plasticianului?
Dr. Rodica Cruțescu: Da, există o legătură importantă între echilibrul psihic, imaginea de sine și aspect, atunci când este vorba despre situații invalidante, despre traume care lasă urme profund inestetice, care produc marginalizarea socială, care afectează încrederea și stima de sine.
Chirurgia plastică pleacă mereu dintr-o necesitate fizică, care poate să fie urmarea unei patologii, a unui traumatism sau, cum am mai spus, a pierderii masive în greutate după o intervenție bariatrică, când pacientul a slăbit zeci de kilograme. Chirurgia plastică nu schimbă trăsături, dar le poate îmbunătăți, mai ales atunci când aceasta este o nevoie de confort psihic pentru pacient. A îmbunătăți aspectul unei persoane, fie că este vorba despre față sau trup, din punctul meu de vedere, al medicului plastician, ameliorează complexe, crește sau readuce respectul față de sine, contribuie la integrarea socială și profesională.
Societatea ne impune anumite standarde fizice, de ele depinde – oricât am vrea să nu recunoaștem asta – integrarea socială și profesională, uneori chiar confortul psihic personal. Un om cu cicatrici mari după traumatisme, arsuri, amputații, cu membre pe care nu le poate mișca, cu exces de piele, cu frustrări reale pentru aspectul său, nu se poate integra social. Nu se simte bine. Nu doar fizic și psihic dar și social. Riscă să fie marginalizat sau alege să se marginalizeze singur, să se izoleze, ca urmare a tarelor fizice. În astfel de situații poate interveni medicul plastician.
Medicul plastician poate ajuta pacientul și la îmbunătățirea aspectului fizic?
Dr. Rodica Cruțescu: Plasticianul repară! Am fost medic plastician în Spitalul de Urgență timp de 18 ani. Am replantat mâini, degete, am recuperat prin intervenții complicate arsuri profunde ale pielii și mușchilor, am făcut reconstrucție mamară după mastectomii, deseori ani de zile după mastectomie, când procedura este foarte complexă și laborioasă, am reparat tendoane, structuri musculare, am șters cicatrici oribile și am redat oamenilor șansa la o viață în limite normale, astfel că aceștia au reușit reintegrarea socială și toți, dar toți, și-au redobândit echilibrul psihic pierdut.
Există proceduri medicale care pot îmbunătăți aspectul, dar de fiecare dată în spate se află o funcție care este recuperată. Deci da, am îmbunătățit aspectul fizic, dar în acest context.
Rinoplastia contribuie la ameliorarea respirației, nu corectează doar forma nasului, blefaroplastia are ca efect un aspect mai plăcut și întinerit, dar tratează afecțiuni oculare provocate de traumatisme sau de pielea în exces care îngustează câmpul vizual sau de ectropion sau entropion care produc disconfort sever și pot afecta sănătatea ochilor sau intervine în corectarea așa numitei pleoape căzute. Am dat toate aceste detalii ca să explic diferența dintre o intervenție pur estetică și cele care tratează, și prin aceasta, îmbunătățesc și aspectul. Toate acestea, și altele, sunt procedee medicale, care aduc și o îmbunătățire a aspectului.
Și terapia cancerului cutanat poate implica medicul plastician, mai ales atunci când sunt interesate structurile profunde și leziunea se află în zone expuse. La fel în cancerul mamar, intervenția plasticianului face parte din terapie. Tratamentul cancerului de sân nu poate fi considerat încheiat dacă nu se realizează și reconstrucția sau simetrizarea sânilor, în cazul intervențiilor conservatoare. Concret, în cazul reconstrucției mamare, este un proces cu mai multe etape, care începe în momentul intervenției oncologice și poate implica încă una sau două intervenții ulterioare pentru obținerea rezultatului final al reconstructiei de san.
Ați amintit despre „o mână pusă la loc”...
Dr. Rodica Cruțescu: Este unul dintre cazurile la care mă gândesc mereu. Un copil de 7 ani cu mâna amputată deasupra cotului în urma unui accident de tren. Eram medic de gardă și am reușit replantarea mâinii la loc, păstrând și articulația cotului. O parte din reușită se datorează faptului că era un copil și copiii au o capacitate de regenerare excepțională, dar chiar și așa a fost o intervenție cu totul specială. Multă vreme am primit scrisori de la băiatul acela, scrise cu mâna pe care am pus-o la loc. Mâna lui dreaptă. Între timp a crescut și își poate folosi mâna aproape ca un om normal.
A fost un caz tipic de microchirurgie reconstructiva când au fost suturate, rând pe rând, vase de sânge, nervi, fibre musculare… de fapt, aceasta este chirurgia plastică. La fel și în cazul reconstrucției mamare tardive, la mai mult de șase luni de la intervenția oncologică, care poate fi considerată artă, dar care aduce confort și tonus psihic pacientelor care au trecut prin intervenții oncologice radicale.
Ați amintit și despre intervențiile necesare pacientului bariatric. Presupun că era vorba despre excesul cutanat?
Dr. Rodica Cruțescu: Pacientul bariatric, sau cel care a reușit să slăbească masiv prin dietă și exerciții fizice, este unul special și foarte complex din punct de vedere al medicului plastician. Complexitatea tratamentului chirurgical, pentru excesul de piele, este similară cu cea din cazul arsurilor, profunde pe suprafețe mari, pentru că, în afara tratamentului chirurgical necesita și măsuri de prevenire a șocului hipovolemic (o situație medicală de urgență în care organismul suferă o pierdere semnificativă de sânge sau fluide, ceea ce reduce capacității sistemului circulator de a furniza suficient sânge și oxigen țesuturilor). Cu cât excesul de piele îndepărtat într-o singură operație este mai mare cu atât crește și riscul. De aceea operațiile reconstructive la sunt specifice, iar procedeele clasice nu se potrivesc. Intervențiile sunt în mai multe etape, există o succesiune a regiunilor operate, totul cu scopul de a obține un rezultat estetic și funcțional dar și o vindecare și recuperarea postoperatorie optimă.
După bariatrie pacienții pot să slăbească și 80-100 de kilograme. Fericirea unei astfel de performanțe este estompată de excesul de piele. Este nevoit să poarte tot haine largi, este în continuare frustrat, pe bună dreptate, de aspect. Excesul de piele este una dintre cauzele principale de eșec ale bariatriei, care se finalizează cu reacumularea de kilograme. Statistic, se întâmplă în 35-40% dintre cazuri.
În perioada în care pacientul a fost obez, din cauza excesului ponderal sistemul fascial superficial s-a destrămat, s-a întins și a dus la reducerea grosimii pielii. După scăderea în greutate, se formează zone de „rulouri”, apare un fel de șorț abdominal care nu este un depozit de grăsime ci piele subțiată, căzută. Nu este doar inestetică, dar și periculoasă pentru că pot apărea leziuni, iritații, infecții.
După o scădere ponderală majoră este necesară chirurgia plastică miniminvazivă, cu cicatrici minime care să poată aborda mai multe regiuni. De exemplu, o intervenție clasică lăsa o cicatrice care pleca din axilă, până la cot, fără să realizeze și o ridicare a pielii. Procedura miniminvazivă lasă doar o mică cicatrice ascunsă sub braț, în axilă și tratează excesul de piele de la nivelul cotului, inclusiv al regiunii laterale a toracelui. După intervenție pielea devine mai tonică într-un interval de 3-6 luni de la operație.
Eliminarea excesului de piele nu este croitorie, nu ajustezi o cămașă, nu scurtezi o rochie. Este vorba despre a realiza o continuitate vasculară și nervoasă, de a păstra mobilitatea. Scopul este acela de a obține o reechilibrare a întregului organism. Tratamentul plastic se face în etape și poate implica timp. Dacă s-ar îndepărta doar excesul fără a reloca pielea în poziția naturală a regiunilor ar apărea diformități care nu ar fi doar foarte inestetice, dar care ar afecta și mobilitatea, și funcțiile pielii.
Medicii care se ocupă de pacienții postbariatrici știu foarte bine prin ce trece acesta pe termen lung, de asta chirurgul plastician este parte din echipa multidisciplinară, iar suportul pe care-l primește este unul complet și complex atunci când sunt indicații de remodelare corporală.
Și mai este un aspect important. Momentul în care, după pierderea masivă în greutate, intervine chirurgul plastician. Este foarte importantă alegerea momentului operator, care ideal este la 6-12 luni de la operația pentru obezitate, atunci când procesul de scădere în greutate a încetinit și pacientul nu mai pierde mai mult de 2-3 kilograme pe lună, iar organismul s-a stabilizat.
Există și soluții minim invazive pentru îmbunătățirea aspectului general, la pacienții bariatrici, dar nu numai?
Dr. Rodica Cruțescu: Laxitatea pielii crește în mod fiziologic pe măsură ce înaintăm în vârstă, dar poate să fie și un efect al nașterilor multiple și al pierderii masive în greutate după operațiile chirurgicale pentru obezitate. O soluție este cea de body lifting minim invaziv care poate trata într-o singură intervenție, cu o singura incizie transversală circumferențială, trunchiul, abdomenul, fesele, 2/3 din circumferința coapselor. Sunt refăcute talia, trunchiul, abdomenul, fesele și coapsele, crește tonusul cutanat și sunt riguros păstrate vasele de sânge și inervația pielii care ramane dupa îndepărtarea excesului.
Operația de body lifting minim invaziv nu este dureroasă, se face cu anestezie epidurală și sedare sau cu o anestezie generală mai superficială deoarece nu este nevoie de relaxare musculară. Recuperarea postoperatorie este blândă și are loc în circa șapte zile, cu dureri minime, ca de febră musculară și punctuale în zonele de fixare ale sistemului fascial superficial pe anumite repere osoase, perete muscular sau structuri mai profunde care nu sunt supuse gravitației. Rezultatele postoperatorii se îmbunătățesc constant în decurs de 3-6 luni postoperator și se păstrează pe termen lung dacă sunt evitate variațiile în greutate, mai mari de cinci kilograme.
La intervențiile chirurgicale se pot adăuga cele nechirurgicale, complementare, cu rolul de a îmbunătăți calitatea pielii: tratamente laser asociate cu mezoterapie, cu cocktailuri pentru a stimula sinteza proprie de colagen și elastină, iar recuperarea este una spectaculoasă.
Doctor Rodica Cruțescu, scurtă carte de vizita
În cei peste 18 ani de activitate în cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă a Spitalului Clinic de Urgență București, dr. Rodica Cruțescu a participat la peste 7000 de intervenții chirurgicale, dintre care în peste 3000 de operații în poziția de chirurg principal. Managementul traumatismelor majore de membru superior, ale plexului brahial, cu afectarea nervilor periferici au reprezentat marea majoritate a acestora. În prezent este medic la Ponderas Academic Hospital, membră a echipei multidisciplinare din cadrul Centrului Integrat de Diagnostic și Tratament pentru Patologia Sânului și oferă consultații la Policlinica Floreasca din București.
Urmare a experienței personale acumulate a fost unul dintre coordonatorii proiectului de înființare a primei unități de îngrijire a pacienților cu arsuri grave, care să corespundă celor mai înalte standarde europene, cu paturi de terapie intensivă, camera hiperbară, bancă de piele și circuit separat, modern, de sterilizare.
Printre ariile de interes și practică medicală se numără chirurgia conturului corporal după slabire masivă (dr. Rodica Cruțescu a tratat, în ultimii 10 ani, prin aceste metode peste 1000 de pacienți care au slăbit masiv), traumatologie și chirurgia reconstitutivă a sânului, a mâinii (sindrom de canal carpian și Guyon, maladia Dupuytren), chirurgia feței și proceduri nechirurgicale de întinerire a feței și mâinilor (terapie cu laser Eufoton, Platelet Rich Plasma, mezoterapie cu acid hialuronic, biorevolumetria facială, terapia cu toxină botulinică), chirurgia complexă a nasului.
Pregătirea profesională continuă este susținută prin cursuri și programe de specializare în România, dar și în Cehia, Marea Britanie, SUA, Grecia, Brazilia, Germania și Olanda. Dr. Rodica Cruțescu este autor și coautor al mai multor lucrări științifice. Titluri precum „Reconstrucția de mână prin transfer liber multidigital”, „Procedee actuale de reconstrucție mamară și de perete toracic utilizând lambouri miocutane”, „Experiența noastră în replantarea segmentelor amputate la nivelul membrului toracic”, fiind doar câteva dintre acestea.
Dr. Rodica Cruțescu este, printre altele, președinte al Asociației Române de Tratament Modern al Plăgilor și membru fondator al Societății Academice Române de Chirurgie Plastică și Reconstructivă și membru în European Board of Plastic Reconstructive and Aesthetic Surgery.
*Profesor, doctor Agrippa Ionescu (1925-2001) a fost fondatorul școlii românești de chirurgie plastică și reparatorie, format la școala rusă de chirurgie plastică din Leningrad. Între anii 1952-1958 a participat la tratarea răniților din războiul din Coreea, iar în 1958 a pus bazele specializării de chirurgie plastică reparatorie și arsuri la București, care ulterior a devenit Spitalul Clinic de Traumatologie și Chirurgie Plastică și Reparatorie, pe care l-a condus timp de 40 de ani. A format peste 300 specialiști în domeniul medical, printre care: prof. dr. Ioan Lascăr, prof. dr. Dan Mircea Enescu, prof. dr. Tiberiu Bratu.
Consultant: Dr. Rodica Cruțescu, medic primar Chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă