Insa nu doar examinarea sanilor este salvatoare, mai ales ca surprinde tumora cand deja are dimensiunea de cel putin un centimetru. In tarile avansate medical, femeile sunt ajutate prin programe gratuite de screening, adica de depistare a tumorilor inainte de a aparea vreun simptom sau semn, inainte de a deveni palpabile. Adica atunci cand tumorile se afla in faze incipiente, iar rata de vindecare este apropiata de 100%
“Daca ar fi sa vorbim despre screening-ul mamar individual, cum se face la ora actuala in Romania, daca ar fi sa o luam cu inceputul ar trebui sa spunem ca nu exista program national de screening in Romania si nici protocol de lucru, la noi fiecare medic incearca sa foloseasca anumite protocoale ale altor tari. Eu il folosesc pe cel din Franta, unde m-am format, mi se pare ca are rezultate foarte bune si pentru pacienti si pentru sistem, dar ma uit si la austrieci, la americani sau la britanici.” explica doamna doctor Maria Laura Ianculescu, medic primar Radiologie si Imagistica Medicala in Ponderas Academic Hospital, specializata in patologia sanului, cu o experienta extrem de bogata in acest domeniu.
Privind global, la tarile unde programele de screening mamar functioneaza, mortalitatea prin cancer mamar a scazut, in medie, cu 20%, pentru persoanele care efectueaza periodic o mamografie de depistare a anomaliilor la san.
O statistica europeana plaseaza Romania pe ultimul loc la screening-ul mamar pentru femeile intre 50-69 ani. In timp ce la noi doar 9% dintre aceste femei au efectuat un screening mamar in 2019, in Suedia procentul era de 95%, iar in Danemarca, Portugalia si Slovenia depasea 80%. Penultima tara, aflata exact inaintea noastra este Slovacia, dar procentul de screening era de peste 3 ori mai mare (31%). Media in UE a femeilor care acceseaza programele de depistare precoce a tumorilor prin mamografie (screening mamar) este de 59%.
In Romania, descoperit tardiv, in stadiul 3 sau 4, cand rata de vindecare este mult mai mica, cancerul de san devine o povara coplesitoare. Pentru paciente si familiile lor, pentru medici si pentru stat.
Ratele de supravietuire la cinci ani pentru cancerul tratabil sunt cu mult sub media UE, inclusiv în cazul cancerului mamar (75 % comparativ cu 82 % în UE). Romancele, mai ales cele defavorizate sau neinformate, cad secerate de o boala care, daca ar fi fost depistata in primele stadii ar fi avut o rata de vindecare foarte mare. Asa, cancerul de san este a doua cauza de mortalitate prin cancer la femei, dupa cancerul pulmonar.
In ce consta, concret, screening-ul mamar?
“Ideal, din punct de vedere medical si fara considerente legate de limitare de bugete sau politici sanitare, deci strict medical, se recomanda sa facem screening incepand de la 40 de ani, daca nu avem factori de risc. Ce inseamna factori de risc? Adica sa nu ai un istoric de cancer in familie, sa nu fi avut un test pozitiv genetic (ex. gena BRCA), sa nu fi fost supusa radioterapiei la nivel toracic, etc.”
Statele Unite efectueaza, de exemplu, screening-ul de la 40 de ani, in timp ce tari europene, cum ar fi Franta, recomanda screening-ul o data la 2 ani incepand cu 50 de ani, iar Marea Britanie deconteaza o data la trei ani mamografiile in scop de screening, pentru femeile cu varsta cuprinsa intre 50 pana la 74, respectiv 71 de ani. Protocoalele nu sunt uniforme dar important este ca femeile au acces la acest tip de investigatii gratuit.
“Medical, orice femeie ar trebui sa faca prima mamografie, care este metoda de screening recunoscuta international, de la 40 de ani. De la 40 la 45 de ani, unii recomanda chiar pana la 50 de ani, repetarea mamografiei anual, pentru a surprinde tumorile care la aceasta varsta au o evolutie rapida si agresiva.
Eu incep cu o mamografie la 40 de ani si adaug si o ecografie mamara pentru primul bilant. De ce si ecografie? Pentru ca 90% dintre pacientele de 40 de ani au sanul dens. Impreuna, aceste doua examinari, mamografia si ecografia au o rata de detectie de peste 90% a tumorilor maligne. Eu recomand din 2 in 2 ani mamografia la pacientele care nu au factori de risc, iar ecografia o fac anual din cauza densitatii mari a sanului. Cand sanul incepe sa fie mai putin dens, in general acest lucru se intampla dupa 50 de ani, le alternam intr-un an mamografie, in urmatorul ecografie astfel ca in fiecare an sa avem o investigatie dedicata sanului si sa acoperim si problema cancerului de interval.
In acelasi timp nu vreau sa acumulez doza de iradiere in timp, iar cu o mamografie anuala deja as acumula.” precizeaza doamna doctor.
Desi multe ghiduri se opresc la varsta de 74 de ani, medicii recomanda continuarea screening-ului mamar si dupa aceasta varsta, daca speranta de viata depaseste 10 ani.
“In Ponderas Academic Hospital, avem mamograf cu tomosinteza (mamografie 3D) care are o doza de iradiere destul de mica, iar cu softul special de mamografie sintetica, recomandat international, reconstituie imaginile 3D fara a adauga doza suplimentara de iradiere, creand o imagine 2D. Imaginile 2D si 3D sunt interpretate impreuna. Ceea ce este extrem de avantajos pentru femei in ceea ce priveste rata de detectie si doza mica de iradiere” explica dr. Ianculescu.
“Studiile existente spun ca mamografia cu tomosinteza creste rata de detectie a cancerului invaziv cu 40%. In plus, ne scade rata de recall cu 30%, adica rechemarea pacientei la 6 luni, pentru eventualele asimetrii de densitate si pentru care trebuie stabilita o eventuala evolutie in timp, ceea ce a revolutionat complet screeningul mamografic” conchide medicul.
Ce modificari ale sanilor ar trebui sa te alerteze cand te autoexaminezi?
Cand descoperi un nodul, primul tau gand ar putea fi ca ai cancer de san, dar nu este nevoie sa te alarmezi. Retine ca multe femei au noduli la san si ca majoritatea nodulilor nu sunt de natura canceroasa. De fapt, mai putin de unul din cinci noduli mamari este malign.
Doamna doctor Ianculescu detaliaza: “Majoritatea formatiunilor pe care le identificam sub 35-40 de ani nu sunt cancere, sunt, de fapt formatiuni benigne - adenofibroame, chisturi. Dar ar trebui sa fim mai circumspecte intre 40 si 50 de ani, decada in care apar cele mai agresive forme de cancer mamar, care progreseaza foarte rapid. Cancerul mamar apare cel mai frecvent dupa 50 de ani, dupa menopauza, insa o veste buna este ca, dupa aceasta varsta, evolutia lui este, in general, mai lenta”.
Riscul sa dezvolti un cancer de san creste cu varsta, global 1 din 8 femei dupa 40 de ani dezvolta un cancer de san, fara sa aiba factori de risc.
„Nu numai nodulii sau umflaturile din masa glandulara sau din axila ar trebui sa iti atraga atentia, sustine doamna doctor. Orice modificare de forma, de marime si de culoare a sanilor, deformarea sau retractia persistenta a unui mamelon, o zona de piele cu aspect de portocala pe unul dintre sani trebuie sa actioneze ca un clopotel, sa te alerteze. De asemenea, daca observi o secretie mamelonara sau o sangerare, este momentul sa te adresezi medicului. In acelasi timp, sa nu uitam ca tumorile maligne de san nu sunt doar apanajul femeilor, ele pot aparea si la barbati.” mentioneaza dr Laura Ianculescu.
“Ca sa ajungi sa observi aceste lucruri înseamna sa fii atent/atenta cu tine, sa stii sa te autopalpezi si sa stii cum arata si cum se simt sanii tai” spune medicul.
Chiar daca nu te poti examina lunar, dupa fiecare menstruatie, macar o data la 1-2 luni dupa mentruatie, este indicat sa iti acorzi un ragaz pentru a te autocontrola. Este foarte practic sa facem autopalparea la dus.
Ce fac daca observ un nodul la san?
Vestea ca ai un nodul la san te poate alarma. Multe femei se consuma din cauza grijilor si anxietatii atunci cand descopera nodulul, iar altele, pur si simplu amana sa se duca la medic de teama de a nu depista o afectiune maligna, desi evitarea unui control nu poate pacali boala, ci o agraveaza. O analiza a acestei situatii arata ca datele sunt sumbre.
- Doar 1 din 10 femei se prezinta la consult medical in prima luna de la depistarea modificarilor de san
- Doar 2 din 10 se prezinta la consult medical in primele 6 luni de la depistarea modificarilor de san
- 3 din 10 femei identifica leziunea prin palpare, dar se prezinta la medic abia in fazele avansate (eroziune de mamelon, metastaze ganglionare axilare, metastaze pulmonare, etc).
Ruxandra P. nu ar fi putut spune niciodata ca nu isi cunostea bine corpul, modul in care functiona si, mai ales, ce riscuri mostenise de la mama sa. Era constienta de toate acestea, era formata in domeniul medical si se straduia sa aiba o viata cat mai echilibrata.
Dar, cu toate acestea, cand dupa o zi de plaja s-a dus sa isi faca un dus, senzatia ca ceva era in neregula la unul dintre sani a persistat. “Nu era chiar durere, ci mai degraba o senzatie de tensiune sau jena” isi aminteste. Si-a palpat sanul stang si a simtit o mica zona intarita undeva spre axila. “
Umflatura era putin mai mare decat o aluna, tare, dar parea cam neuniforma, asa mi s-a parut atunci”, continua Ruxandra. A repetat obsesiv manevra, oare se inselase, dar nu, nodulul era tot acolo. “In urmatorul moment, am simtit un val de transpiratie pe sina spinarii”, cazuse cerul pe ea si o senzatie de panica incontrolabila a coplesit-o.
Ce trebuia sa faca de acum incolo? La cine sa mearga mai intai? Avea 32 de ani si o multime de amintiri neplacute legate de cunostinte sau rude care trecusera prin cosmarul unui cancer la san.
Milioane de femei trec prin aceasta experienta. De fapt, se estimeaza ca una din opt femei se va confrunta in cursul vietii cu verdictul de cancer la san. Insa, sunt toate umflaturile depistate la san de natura canceroasa, cand ar trebui sa ne ingrijoram si, mai ales, ce pasi sa facem pentru a transa cat mai rapid diagnosticul?
Nu te panica!
“In primul rand nu trebuie sa ne panicam”, ne explica doamna doctor.
Daca stii sa te autoexaminezi, faci deja parte dintr-un grup de femei care stiu despre ele. Din start ai un avantaj. Poti depista o anomalie din timp si te poti adresa medicului pentru clarificarea diagnosticului.
Desi este cea mai ieftina si accesibila metoda de depistare timpurie a afectiunilor sanului si de preventie a formelor avansate de cancer mamar, realitatea este ca doar una din 10 femei isi face periodic autopalparea sanilor si doar una din 20 o face corect.
“Din pacate, in Romania nu numai ca nu se face periodic examinarea de rutina mamara in cabinetele medicilor de familie sau ginecologilor, dar nici femeile nu stiu, nu sunt invatate sa isi faca aceasta autopalpare simpla”, regreta doamna doctor Ianculescu.
Nu de putine ori, subiectul este tabu si pentru paciente si pentru multi medici, in ciuda unei prevalente atat de ridicate a bolii in tara noastra.
Palparea sanilor in cabinetele medicale nu este o examinare de rutina, fiind privita cu reticenta, in general. Unele femei, in special din mediul rural, se simt jenate sa se autopalpeze. “Chiar bunica mea, marturiseste doamna doctor, a fost surprinsa si s-a simtit rusinata cand i-am spus cum sa isi examineze sanul. Cum sa fac eu asa ceva, a replicat. De aceea, noi insistam de fiecare data si le explicam sa isi faca periodic autoexaminarea sanilor si sa se adreseze medicului ori de cate ori ceva li se pare in neregula. Le poate salva viata” explica medicul.
Este bine sa ne amintim ca tumorile maligne de san constituie cea mai frecventa cauza de cancer la femei si, in Romania, sunt diagnosticate in jur de 7000 de noi cazuri in fiecare an.
Ramane o problema nationala. 80% dintre cancerele de san sunt diagnosticate in faza avansata, cand rata de supravietuire este redusa, in ciuda unor eforturi intensive, sustinute si costisitoare de asistenta medicala a pacientelor care sufera de neoplasme mamare de natura maligna.
Ce se intampla cand te duci la consultatie pentru un nodul mamar?
Un nodul sau modificarile la nivelul sanilor nu constituie un motiv sa iti faci griji. Poate fi nimic mai mult decat o modificare benigna. „Exista multi noduli benigni pe care ii vedem în sani. Unii apar cand ai menstruatie si dispar cand ciclul tau se termina” spun medicii. Insa singura modalitate de a sti cu siguranta ce se intampla cu tine este sa mergi la o consultatie. Medicul stie ce pasi sa urmeze pentru a diagnostica sau pentru a exclude cancerul.
Examenul clinic al sanilor
Medicul (de familie, ginecolog sau chirurg) va discuta cu tine despre istoricul medical personal si familial, factorii de risc si terenul genetic.
Apoi va examina vizual sanii pentru modificari si va verifica daca exista umflaturi sau neregularitati, palpand tesutul mai profund din sani si axile. Anumite caracteristici ale nodulilor identificati care tin de forma, contur, consistenta sau aderenta la tesuturile din jur pot avea relevanta din punct de vedere diagnostic.
De asemenea, adenopatia axilara, adica palparea unor ganglioni limfatici mariti de volum situati la subrat, poate sugera medicului necesitatea de a efectua imediat un bilant imagistic si bioptic.
Testele imagistice de diagnostic
Daca medicul constata nereguli, anomalii la nivelul sanilor, al doilea pas, dupa examenul clinic este examenul imagistic al sanilor. Ce investigatii iti pot fi recomandate?
Mamografia de diagnostic
De obicei, se efectueaza o mamografie de diagnostic care poate fi digitala simpla (2D) sau cu tomosinteza (3D), de preferat cu tomosinteza. Mamografia 3D ofera o vizualizare mai ampla a zonei cu probleme din mai multe unghiuri si la o rezolutie mai mare decat mamografia 2D. Aceasta investigatie ajuta la identificarea locatiei si dimensiunii nodulului mamar. Este deosebit de utila in examinarea tesutului mamar dens, are o doza redusa de radiatie, dar este, de regula, mai costisitoare.
Ecografia de san
O examinare cu ultrasunete foloseste unde sonore pentru a caracteriza imagini din intreg tesutul fibroglandular. Aceste imagini arata daca un nodul de san este solid sau este vorba de un chist plin de lichid. Masele solide sunt mai susceptibile de a fi canceroase.
In general cuplul mamografie si ecografie este suficient pentru un bilant complet lezional.
RMN mamar
RMN-ul mamar (imagistica prin rezonanta magnetica) este o metoda imagistica care presupune injectarea unei substante de contrast intravenoase pentru a caracteriza leziunile din punct de vede al cineticii vaculare. Trebuie folosit conform recomandarilor EUSOBI (European Society of Breast Imagining), pentru a scadea rata de fals pozitiv.
Ce sa faci daca ai un istoric de cancer de san in familie sau ai teste genetice pozitive pentru predispozitia la cancer de san?
“Exista niste recomandari americane pe care le respectam cu strictete”, spune doamna doctor Ianculescu. „In aceste cazuri, screening-ul mamar efectuat fiicei unei persoane care a avut cancer de san se face cu 5 ani inainte de varsta pe care a avut-o mama sa la diagnostic. De exemplu, daca mama a fost diagnosticata la 35 de ani, incepem screeningul fiicelor la 30 de ani.”
Protocolul, in aceste cazuri, este diferit de cel pentru riscuri medii si destul de strict. “Se incepe cu mamografie de baza (baseline), desi la varsta aceasta mamografia nu ne spune foarte multe pentru ca sanul este dens la femeile tinere, iar tumorile maligne sunt, de asemenea, solide, si pot fi camuflate de tesutul glandular. In aceste situatii se face doar un cliseu, cate unul pe fiecare san, in loc de doua ca sa limitam zona de iradiere. Se adauga ecografie mamara si RMN mamar anual.
RMN (rezonanta magnetica nucleara) este cea mai sensibila metoda de detectare a cancerului mai ales la pacientele cu mutatii. Este putin specifica, ce este drept, dar este cea mai sensibila, cu o rata de detectie foarte mare.” continua medicul.
Pentru a nu iradia prea mult, la aceste paciente se efectueaza mamografia doar cu un cliseu, la fiecare 2 ani, pana la varsta de 40 de ani. De la 40 ani se incepe cu 2 clisee si ecografie, precizeaza doamna doctor.
“In acelasi timp, trebuie sa facem consult la ginecologie in fiecare an si un consult psihologic, pentru ca este foarte complicat ca pacienta de 30 de ani sa inteleaga ca ea are de facut toata viata aceste investigatii si trebuie sa se tina de ele. Si, in acelasi timp este frica, stau cu un fel de sabie a lui Damocles deasupra capului, se intreaba mereu daca nu au cancer.” continua medicul.
Presiunea psihica poate fi devastatoare, incertitudinea poate dobori inclusiv femei cu o deosebita tarie de caracter. Esti in arena cu un dusman invizibil, perfid, care iti speculeaza toate slabiciunile si fragilitatile. De aceea, echipa consolidata, medic -pacient- navigator medical poate fi invincibila. “Nu esti singur pe aceasta franghie pe care calci timorat, stiind ca oricand, de undeva, ceva te poate dezechilibra si arunca intr-un hau al disperarii. Sunt maini care te prind si te salveaza si asta este reconfortant.” recunoaste Ruxandra P, 34 de ani astazi, una dintre pacientele care si-a autodepistat o tumora la san, insa punctia bioptica a infirmat natura maligna a tumorii. Se afla insa intr-un program de screening mamar pentru ca mama ei a suferit de aceeasi boala, inainte sa implineasca 50 de ani si testele genetice s-au dovedit pozitive pentru predispozitia ereditara la cancer mamar.
“Psihologul, medicul genetician, te pregatesc si te asista de-a lungul acestui traseu, te consiliaza, pentru ca tot ce facem, facem sa prevenim. Mai ales cand exista o mutatie genetica si cancerul este foarte agresiv. De aceea facem RMN anual. Noi suntem pregatiti sa il tratam inainte sa devina foarte avansat” ne lamureste doamna doctor.
O atentie deosebita trebuie acordata acestor femei la risc in timpul sarcinii. Doamna doctor Ianculescu explica: “In timpul sarcinii, trebuie sa fim putin mai atenti si facem ecografie din 3 in 3 luni.
Pentru pacientele cu mutatii genetice dovedite, putem oferi si o alternativa la screening-ul mai sus explicat si anume: mastectomia profilactia si, ulterior, se propune scoaterea ovarelor dupa menopauza. Prin aceasta scadem foarte mult riscul, care nu o sa fie zero, insa va fi cu mult redus. Este binecunoscut cazul celebru al Angelinei Jolie, aflata in aceasta situatie”
Cum se procedeaza cu pacientele de peste 40 de ani?
“Pentru o pacienta care are 40 de ani incepem cu mamografia, dupa aceea automat ecografie, deci cele doua sunt indispensabile intr-un bilant complet, in ordinea aceasta, intai mamografia si apoi ecografia. Formatiunile suspecte sunt biopsiate sub ghidaj ecografic si rezultatul histopatologic va decide pasii urmatori ai protocolului: un management adaptat daca tumora este benigna sau luarea in evidenta de catre echipa multidisciplinara senologica (Tumor Board) in cazul tumorii maligne.
Care este protocolul pentru pacientele cu noduli la san in Ponderas Academic Hospital?
“Daca pacienta are sub 40 de ani, trebuie sa se prezinte mai intai la ecografie. Pentru ca pana in 40 de ani, cele mai multe leziuni sunt benigne. Noi, cand spunem nodul, spunem ca este ceva care se poate palpa in san, dar nu putem diferentia cu mana daca este cancer sau tumora benigna. De obicei, pacientele se gandesc la ce este mai rau. Incepem cu ecografia mamara; daca la ecografie descoperim un chist atunci este totul ok, este benign 100%. Putem sa il evacuam sau putem sa il lasam in pace, depinde de ce isi doreste pacienta. Daca este o tumora suspecta, mergem imediat la mamografie ca sa facem bilantul imagistic complet. Ulterior, probabil si la RMN, in functie de densitatea sanului sau in functie de rezultatul biopsiei, ca sa avem toate informatiile pentru discutia din Tumor Board".
“Ce nu intelege lumea, explica doamna doctor Ianculescu, este ca noi stabilim un scor imagistic prezumtiv al tumorii, clasificam o tumora dupa modelul international BI-RADS, o probabilititate de diagnostic. Cand spunem BI-RADS 4 atunci tumora este suspecta, dar plaja de suspiciune este mare, intre 2 si 95%, adica este extrem de variabila. Nu trebuie neaparat sa ne panicam, dar trebuie confirmare histopatologica, care se face prin biopsie cu ghidaj ecografic.”, precizeaza medicul.
Ce este scorul BI-RADS?
Codul BI-RADS (prescurtarea de la Breast Imaging - Reporting and Database System, in traducere: sistem de date si raportare in imagistica sanului) apare pe fisa cu rezultate a ecografiei, mamografiei sau RMN-ului de san. Acronimul este agreat ca standard in screeningul cancerului de san, folosit de medicii imagisti din intreaga lume. Poate avea o valoare intre 0 si 6, indicand posibile grade de malignitate. Acest scor de risc devine baza recomandarilor de investigatii ulterioare.
Biopsia mamara: global, doar 20% din probele biopsiate se dovedesc a fi maligne
Orice formatiune suspecta la nivelul sanilor, trebuie analizata sub aspectul naturii benigne sau maligne a celulelor care prolifereaza. Medicul, de obicei imagist sau chirurg, va preleva o proba de tesut din nodulul mamar, sub ghidaj ecografic. Proba este trimisa specialistului anatomopatolog pentru a o examina la microscop si pentru a verifica daca exista celule canceroase.
Doar 20% din tesutul mamar biopsiat se dovedeste a fi cancer, in 80% dintre cazuri modificarile observate sunt benigne.
“Daca rezultatul biopsiei indica o tumora benigna, se urmareste ecografic la 4-6 luni si ulterior se stabileste un management adaptat, de obicei se reintra in programul e screening obisnuit.
Daca rezultatul biopsiei confirma natura maligna a tumorii, se face un bilant complet (mamografie, ecografie, uneori si RMN) si dupa aceea discutam cazul in Tumor Board pentru a stabili tratamentul. Cam acestia sunt pasii.”, conchide medicul.
Ce este Tumor Board-ul si cum a revolutionat asistenta pacientului depistat cu cancer?
“Tumor Board sau in traducere Comisie Multidisciplinara este un concept mai nou, dar in afara este de mult timp. In Franta, unde am practicat, era dinainte de 2010. Este o intrunire de medici de diverse specialitati care se ocupa de san, include oncolog, chirurg, radioterapeut, imagist, genetician, anatomopatolog si navigatorul medical, care centralizeaza toate datele pe care le discutam acolo si le comunica pacientei.
Cand ne reunim avem deja toate informatiile necesare: analizele de laborator, imagistice - mamografie, ecografie si punctia cu rezultatul histopatologic - pentru a se stabili conduita terapeutica adaptata pacientei.
In functie de decizia comisiei multidisciplinare, pacientei i se prezinta optiunile de terapie si, in functie de ceea ce isi doreste pacienta, se stabileste o forma de tratament, fie ca este interventie chirurgicala conservatoare sau radicala sau tratament chimioterapic neoadjuvant. Scopul final este ca pacienta sa fie in primul rand informata de riscuri si beneficii, ghidata, indrumata si asistata de o echipa multidiscilinara competenta, iar tratamentul sa fie integrat, sa cuprinda toate aspectele si perspectivele medicale, nutritionale, psihologice si de recuperare pentru un rezultat final cat mai bun”.
Medicii imagisti: “GPS”-ul pentru colegii oncologi si chirurgi
In concluzie, nu numai pacientele ar trebui sa fie constiente de riscurile la care se expun evitand controlul medical, autoexaminarea sau testele de screening, dar si medicii au o contributie cruciala in informarea, educarea si urmarirea unor protocoale consistente de screening mamar pentru a ajuta femeile sa isi depaseasca reticentele, teama si amanarea deciziilor care le salveaza viata.
Medicii imagisti au un rol foarte important in aceasta calatorie si, cum recunoaste doamna doctor Maria-Laura Ianculescu, sunt un fel de GPS pentru ceilalti medici care asigura ingrijirea pacientelor. Le ofera diagnosticul, ghidajul si feedback-ul pentru a sti oricand pe traseul sinuos al tratarii si recuperarii unui pacient, unde au ajuns, cat mai au de strabatut si ce eficienta are terapia in anevoiosul demers de preventie, depistare precoce si tratare a acestei boli, care prinsa din timp este vindecabila.
Consultant: Dr. Maria Laura Ianculescu, Medic primar Radiologie si Imagistica Medicala in Ponderas Academic Hospital