Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Mi-am ales cea mai frumoasa ramura a medicinei - cea care se ocupa cu inceputul vietii

Dr. Adela Serban, medic primar obstetrica-ginecologie, parte a echipei din Policlinica Baneasa,  s-a supraspecializat in Anglia in medicina materno-fetala si apoi in Franta si Israel in medicina reproductiva, devenind medic specialist in Fertilizarea in Vitro. “Mi-am ales cea mai frumoasa ramura a medicinei, cea care se ocupa de inceputul vietii”, spune Dr. Serban zambind.

Pentru a avea un bebelus sanatos si a minimiza riscurile unor complicatii care sa ia prin surprindere parintii, este extrem de important ca toate mamicile sa faca cele trei examinari ecografice de morfologie fetala in timpul sarcinii, cate una pe trimestru, la un medic specializat in medicina materno-fetala, ceea ce va asigura cea mai buna rata de depistare si diagnostic, conform normelor internationale actuale.

Care este rolul ecografiilor de sarcina?

Ecografia obstetricala este o componenta extrem de importanta in urmarirea sarcinii. In mod normal, exista mai multe etape in supravegherea sarcinii si fiecare dintre acestea are drept componenta un examen ecografic, a carui complexitate variaza in functie de varsta sarcinii, eventuala patologie asociata mamei sau problemelor medicale aparute pe parcurs. Ecografiile de morfologie fetala se efectueaza trimestrial si sunt cele mai complexe examinari ale fatului, in timpul sarcinii.

Cand se efectueaza si care sunt obiectivele examinarii ecografice de morfologie fetala?

Cele trei examinari ecografice principale in timpul sarcinii, care se vor efectua de catre un medic specialist in medicina materno-fetala, pentru a avea o rata ridicata de depistare a malformatiilor, sunt:

  • Ecografia de morfologie de prim trimestru – combinata cu screening-ul seric matern si introducerea datelor in programe specializate de calcul de risc – constituie metoda ideala de screening pentru aneuploidii cromozomiale. Se realizeaza in jurul varstei gestationale de 12 saptamani
  • Ecografia de morfologie de trimestrul II – evalueaza dezvoltarea organelor fetale in jurul varstei gestationale de 20-22 saptamani. Acest examen ecografic urmareste cresterea fetala, precum si examinarea complexa a mamei prin evaluarea fluxurilor Doppler si a lungimii cervixului
  • Ecografia de morfologie de trimestrul III – evalueaza formarea completa a tuturor aparatelor si sistemelor fetale, cresterea, starea de bine fetala prin examenul Doppler, precum si starea mamei. Aceasta examinare se realizeaza in jurul varstei gestationale de 32 de saptamani

Ce se poate intampla daca gravida omite examinarile ecografice?

Ecografiile de morfologie fetala pentru fiecare trimestru ar trebui facute de toate gravidele. Nu putem preciza urmarile omiterii unui examen ecografic, atunci cand acesta este indicat. Consecintele pot varia foarte mult, in functie de fiecare caz in parte, deoarece nu putem prevedea aparitia unor probleme medicale fara investigatiile specifice.

Pentru cazurile de sarcini cu risc obstetrical crescut este chiar obligatorie urmarirea riguroasa a sarcinii, omiterea unor etape putand avea consecinte grave asupra evolutiei fatului si a mamei – exista riscurile aparitiei unor complicatii care, diagnosticate prea tarziu, pot pune in pericol iremediabil viata fatului si/sau a mamei.

Care sunt problemele medicale cel mai des intalnite in ecografia de morfologie fetala?

Deoarece in cadrul unei monitorizari ecografice de morfologie fetala de multe ori se urmaresc sarcini cu risc crescut, cea mai frecventa patologie cuprinde anomalii cromozomiale si structurale (malformatii ale sistemului nervos central, cardiace, digestive, renale), restrictia de crestere intrauterina (IUGR), sarcini gemelare complicate (TTTS, twin demise) etc.

Ce se poate face pentru un fat diagnosticat cu o malformatie cromozomiala, in primul sau al doilea trimestru de sarcina?

Odata ce avem rezultatul testelor genetice, cu diagnostic cert de fat cu malformatie genetica, parintii sunt consiliati din punct de vedere medical si ghidati spre medici geneticieni, pentru consultanta medicala corecta in acest sens. Din pacate, malformatiile cromozomiale nu pot fi tratate.

Cum poate fi ajutat fatul, odata depistata patologia acestuia, in urma examinarii ecografice?

In functie de patologia evidentiata la examenul ecografic, exista anumite directii de urmarire ulterioara a sarcinii, trasate de protocoale si ghiduri internationale, bazate pe studii efectuate pe un numar mare de paciente. In cazul in care se deceleaza anomalii cromozomiale sau structurale, este foarte importanta consilierea cuplului, alegerea impreuna cu acesta a modalitatii de continuare sau chiar de intrerupere a sarcinii, acolo unde situatia o impune. De asemenea, trebuie expuse parintilor toate metodele de terapie in-utero atunci cand acest lucru este posibil, precum si prognosticurile cu privire la calitatea vietii copilului dupa nastere (impact fiziologic, emotional, interventii necesare etc.).

Cand si cu ce scop se recurge la amniocenteza si biopsia de vilozitati coriale (CVS)?

Screening-ul pentru anomalii cromozomiale (interpretarea dublu/triplu testului) ofera date de statistica, de probabilitate, in ceea ce priveste riscul pe care il are sarcina pentru aceste anomalii.

Metodele invazive (CVS si amniocenteza) sunt efectuate in urma indicatiei de risc crescut conform calculului efectuat la screening-ul de prim trimestru. Diagnosticul anomaliilor cromozomiale se efectueaza cu:

  • Teste invazive (amniocenteza – in trimestrul II al sarcinii sau CVS – in trimestrul I al sarcinii). In timpul acestor teste este examinat AND-ul fetal si se stabileste cu exactitate cariotipul fetal
  • Metodele noninvazive, introduse de cativa ani in practica medicala curenta, pot aduce rezultate sigure in ce priveste sindroamele cromozomiale. Aceste teste depisteaza AND-ul fetal liber in circulatia materna. Aceste teste pot fi folosite si ca metoda de screening, insa costul lor este destul de ridicat

E posibil ca la examinarile ecografice totul sa para ok, insa la nastere sa se descopere, in primele zile de viata, ca nou-nascutul are vreuna din problemele mentionate anterior?

Examinarea ecografica este o examinare cu rata mare de detectie a anomaliilor fetale dar, in acelasi timp, si un examen subiectiv, din cauza factorului uman. Astfel, recomandam ca ecografiile de morfologie fetala sa fie efectuate doar de medici specialisti in medicina materno-fetala, ce au cunostinte medicale avansate si o formare profesionala specifica. Astfel, rata de depistare a anomaliilor va fi cea acceptata international si siguranta parintilor ca au un bebe sanatos este mai mare.

Exista, totusi, boli fetale ce nu se pot depista intrauterin. Aceste boli de functionare se pot manifesta abia dupa ce copilul se naste, de aceea se recomanda ca nou-nascutul sa treaca printr-un screening metabolic specific, imediat dupa nastere. 

In majoritatea cazurilor, daca testele si ecografiile efectuate in timpul sarcinii sunt in limite normale, fatul va fi un copil sanatos.

Exista o teama referitoare la expunerea fatului la ultrasunete, care l-ar putea afecta negativ. Cat e adevar si cat e mit?

In timpul ecografiilor, fatul este stimulat de ultrasunete. Examinarea ecografica este recomandat sa fie efectuata intr-un timp scurt, cu maxim de expunere fetala intre 20 si 30 de minute si cu respectarea normelor impuse la nivel mondial. Aparatele moderne folosesc sonde cu frecvente de ultrasunete inalte, ceea ce aduce inalta rezolutie a imaginilor, dar implica si o expunere mai mare a fatului. In acelasi timp insa, aceste aparate au programe de monitorizare a parametrilor ce afiseaza in permanenta pe ecran atat intensitatea factorului mecanic, cat si a celui termic al ultrasunetelor asupra structurilor materne si fetale. Medicul specialist este cel care urmareste acesti parametri si asigura o examinare in conditii de siguranta pentru mama si fat.

Aveti mai multe formari in strainatate, in medicina materno-fetala, in FIV, in managementul infertilitatii. In ce fel au marcat acestea activitatea dumneavoastra ca medic specialist?

Orice experienta medicala in afara tarii, destinata sa perfectioneze o practica deja asimilata, aduce un plus de siguranta profesionala si un grad mai ridicat de recunoastere. Acestea, insa, nu vin in mod automat, ci este necesara parcurgerea lenta a unei etape de maturizare a perceptiilor proprii asupra practicii medicale in continua dezvoltare, asupra metodelor de abordare a fiecarui caz, prin unicitatea lui, asupra implicarii personale in procesul progresului medicinei in aceasta era genomica.

Toate acestea rafineaza si modul de exprimare fata de pacient, deschid o noua cale in managementul terapeutic, in modalitatea prin care medicul se raporteaza la fiecare caz in parte. Nu atat manualitatea si rutina fac un medic specialist sa fie foarte exact in munca lui, cat continua dezvoltare profesionala, ridicarea standardelor proprii in mod constant, evolutia profesionala in ritm proportional cu tehnica medicala, tinerea pasului cu practicile care aduc un mare randament de diagnosticare la nivel mondial – acestea sunt principiile care definesc linia profesionala a unui specialist!

Asta am inteles pe de-a-ntregul in timpul numeroaselor participari la cursuri, traininguri, conferinte si activitati in afara tarii si in tara, stand alaturi de cei mai importanti lideri internationali in domeniul meu, iar activitatea mea de medic specialist se bazeaza strict pe aceste principii de capatai!

Cum s-a legat medicina materno-fetala de supraspecializarea in fertilizare in vitro (FIV)?

Consider ca am ales cea mai frumoasa ramura a medicinei – cea care se ocupa cu inceputul vietii. Urmarind si consiliind indeaproape nenumarate cupluri, viitoare mamici si urmarind evolutia atator copii, inevitabil mi-am dorit sa pot sa fiu parte din etapa premergatoare acestei calatorii pentru pacientele sau cuplurile care in mod natural nu au parte de aceasta bucurie. Cunoscand metodele de diagnosticare, ratele de aparitie a anumitor boli genetice si modul in care acestea influenteaza viata, chiar inainte ca ea sa inceapa, dorinta de a contribui la diminuarea si chiar eradicarea acestor probleme a condus in mod firesc la acest pas de supraspecializare in reproducerea umana asistata. Datorita noilor tehnici de screening si diagnostic preimplantational, medicina reproductiva anihileaza riscurile transmiterii bolilor genetice de la parinti la copii. Or, acest motiv singur este mai mult decat suficient pentru a lua extrem de serios in maini aceasta provocare.

Cum se monitorizeaza sarcina obtinuta prin fertilizare in vitro, prin comparatie cu o sarcina obtinuta natural?

Medicina materno-fetala pune in lumina un pacient cu totul nou, independent si complex – fatul uman. Urmarirea evolutiei acestuia este o provocare in sine la care, daca adaugam complexitatea actului medical si a tuturor implicatiilor prin care acest nou pacient a luat fiinta in cazurile sarcinilor obtinute prin fertilizare in vitro, putem intelege importanta monitorizarii fatului si a mamei de catre o echipa medicala multidisciplinara, care sa cunoasca detaliile cazului inca dinainte ca acesta sa se manifeste. O sarcina obtinuta natural este o bucurie imensa pentru parinti, insa o sarcina obtinuta prin FIV si dusa la termen devine o experienta remarcabila atat pentru parinti, cat si pentru toata echipa medicala implicata in aceasta.

Ce element sustine motivatia de a studia, practica si dezvolta permanent in ramura de reproducere asistata a medicinei pentru un medic deja expert in medicina materno-fetala?

Bucuria pura si energia frumoasa primita din partea tuturor cuplurilor alaturi de care am avut succes, dar si frustrarile tuturor celor care nu au reusit. Inca!...

Interviu realizat de Delia Budurca, Senior Medical Editor