EDU.REGINAMARIA.RO

Care sunt principalele metode de screening? - Dr. Corina Lucaci

Bine v-am regăsit la o nouă ediție Wikimedica, un concept al Rețelei de sănătate Regina Maria. Vorbim astăzi despre importanța screening-ului atunci când avem în familie membri cu patologie oncologică. Sunt Bianca Pădurean și alături de mine se află doamna doctor Corina Lucaci medic primar medicină internă. Doamna doctor va răspunde întrebărilor dumneavoastră pe care vă încurajez să le adresați în comentariile acestui live. Bună ziua și bine v-am regăsit!

Bună ziua și mulțumesc pentru invitație!

Haideți să începem cu începutul. Ce este de fapt screening-ul și de ce este el important?

Screening-ul este un proces prin care se identifică patologii înainte ca acestea să devină simptomatice. Am specificat patologii pentru că deși scopul întâlnirii noastre sau subiectul de bază al întâlnirii noastre este patologia oncologică, noi putem să facem screening la mai multe boli. Ceea ce este foarte important pentru screening este să reținem că pacienții sunt asimptomatici. În momentul în care încep să devină simptomatici și noi facem de fapt un diagnostic al bolii atunci este diagnostic precoce.

Pentru că ați menționat că se poate face screening în cazul mai multor patologii, pentru ce boli se poate face de fapt screening în acest moment în România?

Se poate face screening începând de la o gravidă care face pentru patologie neonatală pentru un sindrom Down de exemplu. Este tot o metodă de screening pentru nou născuți în România se face screening pentru anumite boli genetice este tot o metodă de screening. Ceea ce facem noi în mod curent o determinare a glicemiei, o determinare a unui profil lipidic, este tot o metodă de screening. Identificăm de exemplu un diabet zaharat în stadiile incipiente pentru că cu toții știm că unele boli atunci când sunt diagnosticate sunt diagnosticate chiar la nivel de complicații și de aceea am dat și exemplul diabetului zaharat pentru că din diabet zaharat de tip 2 pe care nu îl identificăm printr-o determinare a glicemiei și ajunge să producă simptome, deja sunt complicații.

Pentru că vorbeam despre patologii oncologice. Pot pot fi depistate cancerele înainte să se manifeste?

Da, bineînțeles că pot fi depistate, bineînțeles. Și acesta este motivul pentru care noi recomandăm la pacienți să se facă aceste metode de screening. Există publicații recente, din 2020, care arată care este nivelul de fapt al diagnosticării cancerelor în România, în Europa, chiar și la nivel mondial. Și mai vreau să menționez un lucru de ce m-am gândit pe partea de screening pentru această întâlnire sau mă rog de ce am propus acest subiect, pentru că în perioada pandemiei știm cu toții că adresabilitatea la serviciile medicale pentru partea de screening a fost mult redusă. Astfel ajungem ca acum când cât de cât s-au mai lămurit lucrurile, liniștit lucrurile, dacă putem spune așa. Să identificăm cazuri chiar forme severe.

Aș dori să vă întreb cine ar trebui să facă screening și dacă există anumite boli pentru care screening-ul este obligatoriu.

Toată lumea trebuie să facă screening, toată lumea. Și tocmai de aceea vârsta de screening ar trebui să nu ne mire. Vârsta de screening este una redusă de exemplu la cancerul de col uterin se recomandă să se înceapă screening-ul de la vârsta de 21 de ani. Haideți să vă spun cam cum stau lucrurile la momentul de față apropo de screening și de ce e important să facem pentru mai multe boli. Ca să ne facem o idee în 2020, deci în perioadă de pandemie, când nu neapărat se făcea un anumit tip de screening, la nivel mondial au fost diagnosticate foarte multe cazuri, milioane de cazuri de cancere. 10 milioane de decese au fost, asta înseamnă că la nivel mondial una din unsprezece femei și unul din opt bărbați au murit de cancer. Acum vorbim mondial. La nivelul Uniunii Europene au fost 2,7 milioane de diagnostice de cancer și 1,3 milioane de decese. Dacă este să vorbim la nivel de România avem aproximativ 90.000 de diagnostice și aproximativ 50.000 de decese. Eu nu vă spun aceste cifre ca să sperii, intenția nu este asta, intenția este ca să înțelegem magnitudinea problemei și să înțelegem de ce este important să facem screening, de ce este important pentru o femeie de exemplu, ca începând cu vârsta de 21 de ani să își facă Babeș Papanicolau anual. Acum recomandările sunt mai mult pe lângă acest Babeș Papanicolau să se facă o determinare a HPV-ului la 3-5 ani. Deci da, sunt metode, este foarte important la noi în țară la femei de exemplu dacă tot e să facem legătura cu acest cancer de col uterin, ordinea sau frecvența cazurilor dacă putem să spunem așa primul este sânul, al doilea este colorectalul și al treilea este colul uterin. Este foarte important să facem acest screening. Dacă tot rămânem la acest subiect și rămânem la partea de screening la femei pentru cancerul de sân de exemplu este foarte important să se înțeleagă că începând cu 30 de ani, poate și mai repede și 25 de ani, să se facă o ecografie mamară iar începând cu 40 de ani să facem mamografie. Din nou ca să ne gândim cam care ar fi magnitudinea problemei, există un alt parametru care se măsoară la nivel european și la nivel mondial și asta înseamnă "early deaths", înseamnă decesele precoce. Asta înseamnă decesele dintr-o anumită cauză, în cazul nostru decesele de cancer, la vârste între 39 și 60 de ani. În momentul în care avem o neoplazie în care aceste decese precoce ajung la un număr considerabil și se consideră că este semnificativ statistic, atunci este absolut obligatoriu să se introducă programe de screening. În această situație este momentan cancerul bronho-pulmonar. Cancerul bronho-pulmonar care este pe locul 1 la bărbați. La bărbați este pulmonar, este prostată și este colorectal pe locul 3. Deci cancerul bronho-pulmonar deși este pe locul 1 la bărbați, nu este la momentul de față inclus într-un ghid neapărat, așa cum vă spuneam de ghidul de indicații pentru col uterin la femei. Și de ce? Pentru că e un pic multicauzal, dacă putem să menționăm în felul acesta. În 2019, prima țară care a introdus acest screening a fost Croația. La ei unul din patru adulți este fumător, așa cum zicem noi, înrăit. Ei au introdus acest screening de la 50 de ani pentru persoanele care fumau mai mult de 20 de țigări pe zi pentru mai mult de 20 de ani. Și screening-ul l-au făcut prin CT toracic, prin computer tomografie toracică. Ulterior a mai fost o altă țară care a inclus în ghiduri proprii, deci nu prin ghiduri europene, prin ghiduri proprii, a fost Marea Britanie unde vârsta a fost de la 55 de ani, dar ideea a fost aceeași și din 2022 Franța include screening-ul pentru cancerul bronho-pulmonar în indicațiile ei.

La noi în țară cum stăm la capitolul ghiduri și aplicarea lor?

La noi în țară stăm binișor în sensul în care ghidurile europene sunt aplicate și la noi.

Ne dați câteva exemple?

Da, exact, poate un pic diferit în sensul în care pentru cancerul colorectal nu există o indicație strictă deși noi știm din ghidurile europene că se recomandă anumite metode, o să le explic imediat. Nu sunt incluse într-un ghid național. Da, avem un ghid național și un program național pentru col uterin. Da, aici este și este cu aceeași frecvență ca și într-un ghid european. Revenind la colorectal că începusem acest subiect și să nu las neîncheiată ideea, deci pentru cancerul colorectal există mai multe metode de screening. Una este identificarea hemoragiilor oculte din scaun, reitosigmoidoscopie, colonoscopie, colonoscopie virtuală sau o determinare genetică. Vârsta de început este variabilă în sensul în care la persoanele la care în familie există antecedente, există rude de gradul întâi cu această patologie, începem screening-ul mai devreme. Dacă vorbim despre o persoană care nu are nicio patologie neoplazică în familie nu trebuie să uităm că are totuși un factor de risc și începem screening-ul începând cu 50 de ani. Nu este o metodă sau o indicație certă, da, trebuie neapărat să faci hemoragii oculte, anul următor trebuie să faci reitosigmoidoscopie sau colonoscopie. Nu. De cele mai multe ori folosim și un mix de teste, adică recomandăm pacienților să își facă o determinare a hemoragiilor oculte după care în funcție de rezultat putem să recomandăm o colonoscopie sau nu.

Există și alte boli pentru care se poate face screening, dar de fapt încă nu există tipuri specifice?

Una din aceste boli a fost fix cancerul bronho-pulmonar de care spuneam. Ar fi foarte bine dacă ar exista acest ghid apropo de ceea ce vă spuneam magnitudinea și numărul de cazuri. Cancerul colorectal din nou este un lucru pentru care la nivel național ne-ar ajuta foarte mult să fie un program în care să fie incluși pacienții. Noi recomandăm, noi ca medici, recomandăm să se facă, noi ne luăm după ghidurile europene, da, ne-ar ajuta foarte mult și aportul medicilor de familie și biletele de trimitere și în sensul ăsta spun.

Ne mai puteți da încă un exemplu de pacient căruia i se poate propune un screening pentru că ați spus deja un fel?

Aici putem să vorbim până mâine dimineață în sensul în care trebuie să ne gândim, haideți să vedem un pacient în vârstă de 45 de ani de exemplu. Mă gândesc acum, care este din mediul rural, este lucrător agricol să spunem, lucrează la o mini fermă în gospodărie proprie, afacere proprie să spunem, da, care are în familie un părinte de exemplu, cu o patologie oncologică să spunem de exemplu mama cu un cancer ovarian, care este hipertensiv și care mai are și un diabet să spunem. Pentru acesta trebuie să gândim fiecare argument sau fiecare element pe care vi l-am spus acum în parte. Este un lucrător agricol probabil că lucrează în soare. Probabil că folosirea cremei de protecție apropo de un alt tip de cancer pentru care nu există un ghid specific este mai redusă și pentru care putem să recomandăm un consult dermatologic cu dermatoscopie pentru screening-ul melanomului malign. Este altă boală care din păcate are o frecvență destul de mare, inclusiv la noi în țară și care este mai la coada screening-urilor, dacă putem să spunem așa. Apoi este un pacient de 45 de ani deci începând cu vârsta de 40 de ani se recomandă screening-ul pentru cancerul de prostată. Deci îi recomandăm la o determinare din sânge, la determinarea analizelor să își determine PSA-ul. Vreau să menționez aici două lucruri despre cancerul de prostată în sensul în care deși putem să zicem, a, 45 de ani, da este foarte important să se facă screening cu determinarea PSA-ului se face anual și nu trebuie să uităm că odată cu înaintarea în vârstă există o creștere exponențială a numărului de cazuri. Deci dacă un PSA la vârsta de 45 ani e normal, nu-l ignorăm. Îi recomandăm pacientului ca an de an să își facă această determinare. Revenind la pacientul nostru, avem deci am zis de melanom am zis, de cancerul de prostată și menționez antecedentele. Are în familie mama cu un cancer ovarian. Am putea spune ok, e ovarian, n-are treabă, nu este același lucru cu cancerul de colorectal, dar antecedentele neoplazice ne duc cu gândul la un risc mai crescut, motiv pentru care sugerăm pacientului să fie mai atent. Să își facă o ecografie abdominală și eventual ținând cont că există o corelație între tipurile de cancer eventual la un moment dat o colonoscopie poate că mai repede, începând cu 50 de ani oricum ar trebui să o facă.

Nu pot să nu vă întreb dacă toate formele de cancer se pot transmite genetic sau nu?

Există mai multe gene. Nu există o genă pentru un anumit tip de cancer. Există mai multe gene care determină apariția acestor boli și, da, există situații în care noi recomandăm, de exemplu, să se facă un panel de teste genetice. Se poate face și acest lucru pentru un screening. În perioada actuală sau în ultima vreme a crescut numărul de pacienți care își doresc acest lucru. Vin și solicită, ei preferă să știe că au un anumit risc pentru o anumită boală și există tot felul de paneluri altele mai extinse, altele mai complexe. Evident că recomandarea nu este la fel la toată lumea. O recomandăm noi ca medici interniști, sau medicii gastroenterologi sau medicii de diferite specialități în funcție de tipul de cancer pe care pacientul își dorește să vadă dacă are o predispoziție sau se poate apela la un sfat genetic.

Dacă tot vorbim despre teste există teste ideale pentru screening?

Nu există teste ideale pentru screening. Fiecare screening are testele lui. Fiecare screening este identificat printr-o anumită metodă. Da, poate că am putea să spunem că testele genetice sunt, dar nici ele nu sunt teste ideale. Sunt teste mai cuprinzătoare, dar trebuie să nu cădem nici în partea cealaltă. O mutație genetică nu înseamnă că o să facă sută la sută boala. Dar vreau să revin la întrebarea dumneavoastră de un pic mai înainte. Apropo de pacienți aș vrea să sensibilizez. Am vorbit despre un bărbat. Aș vrea să mă refer și la o femeie pentru că și acolo sunt mai multe probleme și acolo ar trebui să ne gândim. O pacientă în vârstă de 35 de ani să spunem, care are în familie un frate diagnosticat cu cancer de colon. Să spunem. La 45 de ani, fratele deci o diferență de vârstă. Ce ar trebui să facă? Ce ar trebui să facă e foarte simplu. Ar trebui să își facă o ecografie abdominală, ar trebui să își facă o ecografie mamară la 35 de ani, un Babeș Papanicolau și având o rudă de gradul I cu cancer colorectal obligatoriu o colonoscopie. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre un membru al familiei cu vârstă tânără la 45 ani deja este o vârstă tânără pentru care trebuie noi să atragem atenția familiei și să ia în considerare acest lucru. Și revenim aici, continui ideea cu testele genetice și facem legătura cu pacienta noastră. În această situație pacientei i s-ar putea recomanda această evaluare de teste genetice pentru că există o vârstă tânără. În general testele genetice le recomandăm la pacienții care au mai mulți membri în familie cu un anumit tip de patologie, cu același cancer, care au generații tată, bunic, fiu, iar este o situație la vârstele tinere. La mai multe cancere la o anumită persoană sau la cancere la organe perechi, de exemplu la rinichi, la ambii rinichi, și atunci recomandăm testele genetice.

Domna doctor, din experiența dumneavoastră le este frică oamenilor să facă parte din aceste screening-uri?. Mă gândesc că rezultatul i-ar putea afecta.

Da, să știți că am văzut în ultimii ani o deschidere pentru metodele de screening. Cel puțin în Cluj, da, lumea este foarte deschisă, lumea își dorește să știe. Evident anxietatea este normală mai ales când știi că ai în familie o anumită patologie atunci, da, ești mai anxios, îți pui câteva întrebări, e o temere, dar e firească. Dar noi le explicăm de fiecare dată că pentru screening, da, și dacă identificăm o boală, o identificăm în stadiile foarte incipiente și unde se poate să îi ajutăm mai mult. Ca să nu mai vorbim că prin metodele de screening de exemplu, putem identifica patologii care în evoluție pot să ajungă o tumoră, să se dezvolte într-o tumoră neoplazică. Cum ar fi de exemplu la colonoscopie polipii colonici. Există un anumit tip de polipi care se dezvoltă, nu de pe o zi pe alta. În ani, dar în momentul în care îi identificăm putem face o metodă numită polipectomie, adică îndepărtarea acelor polipi și întrerupem practic lanțul de dezvoltare a lor.

Aș vrea să vă întreb dacă un pacient poate să propună el să facă parte dintr-un screening sau trebuie să-i propună medicul? Cum se întâmplă acest proces la modul real, în viața reală?

De cele mai multe ori povestim noi pacientului. Întrebăm de fiecare dată pacienții care vin la consultații sau la internare ce patologii există în familie. Ce boli sunt la părinți, la frați, la surori și spunem: Uitați, în această situație dumneavoastră ar trebui să faceți următoarele examinări. Evident că nu se face nimic fără acordul pacientului. Noi explicăm, pacientul poate să fie de acord sau nu. Poate să amâne o anumită intervenție din diferite motive, o anumită investigație. Da, se poate întâmpla să fie și invers. Adică să vină pacienți, dar am observat și acest lucru apropo de ce spuneam mai înainte, cu deschiderea, care vin și spun: Știți, am 40 de ani. Vreau să mă evaluați, să știu și eu cum stau la această oră cu sănătatea. Bine în această situație nu propunem numai screening-urile pentru patologie neoplazică. Facem analize biologice, analizele de sânge, facem o ecografie abdominală. Deci nu sărim neapărat în screening neoplazic. Da, sunt mulți pacienți care vin și care solicită.

Rezultatele acestor screening-uri sunt ele raportate mai departe autorităților pentru a putea face niște statistici?

Rezultatele acestor screening-uri în programele naționale, da. Cum este de exemplu un program național pentru colon, cum spuneam, da. În situația în care de exemplu la noi în clinică pacientul vine și își achită o colonoscopie. Noi nu avem dreptul să raportăm pentru că ține de datele pacientului, ține de GDPR, nu putem. Pacientul vine, face o examinare, este decizia lui, recomandarea noastră nu se raportează.

Care sunt consecințele unui program de screening corect și complet?

Consecințele? Sunt mai degrabă avantaje ca să privim din punctul de vedere pozitiv al problemelor. Că de fapt sunt consecințe pozitive pentru pacient întâi și întâi, pentru persoană și pentru societate. Pentru persoană, evident, ajungem la diagnosticarea precoce a bolilor și revin, apropo de diagnosticarea precoce la cancerul colorectal. Se pare că jumătate din cazuri ar putea fi diagnosticate precoce. Asta este ultima statistică în timp ce aproximativ jumătate și mai exect 55% din cazuri sunt depistate în stadiile 3 și 4, deci în stadii avansate. Apropo de avantaje. Evident calitatea vieții pentru că o terapie într-un stadiu inițial, într-un stadiu precoce, nu este echivalentă cu o terapie pentru stadiu avansat dacă ajunge să fie într-adevăr o formațiune tumorală. Iar pentru societate, întâi și întâi sunt costuri foarte mari cu tratamentul. Tratamentele pentru patologiile neoplazice costă foarte mult. Asta pe o etapă, iar pe partea cealaltă este vorba de o persoană care este scoasă din câmpul muncii. Deci din nou sunt niște costuri pentru societate. Un loc de muncă, un anumit domeniu care nu mai este acoperit de o persoană care trebuie să rămână în concediu medical și să își facă tratament.

Doamna doctor au venit întrebări din partea a două doamne care ne urmăresc și care sunt interesate de ciroza hepatică. În acest context al screening-ului.

Da, ciroza hepatică e o boală care are riscul ei de dezvoltare a hepatocarcinomului. În sensul în care pacienții cu ciroză pot în timp să dezvolte hepatocarcinom, dar pe de altă parte există patologii cum este de exemplu infecția cu virusul hepatic B care poate să predispună la hepatocarcinom fără ca pacienta sau pacientul să aibă ciroză hepatică. În această situație nu există neapărat un screening al cirozei sau țintit pentru ciroză, dar nu trebuie să uităm că orice medic care face o ecografie vede modificările la nivelul ficatului, la nivel hepatic și poate să atragă atenția pacientului sau pacientei că există o modificare. Cea mai frecventă modificare pe care o vedem noi este steatoza și deși este o boală banală sau frecventă de care nu ne speriem, este un ficat gras. Lumea înțelege, știe cam ce este, dar în timp, inclusiv steatoza poate să ducă la ciroză hepatică și poate să fie un factor de risc pentru apariția hepatocarcinomului.

O altă întrebare se referă la stenoza pilorică.

Stenoza pilorică e o boală gastrică care apare din mai multe cauze. O cauză frecventă e un ulcer, dar mi-ar plăcea să ne spună persoana care a pus această întrebare ce vrea să știe despre stenoza pilorică? Pentru că nu este o boală pentru care să facem un screening și este de obicei o boală care apare pe condiții preexistente.

Și pentru că ne aflăm în Spitalul Regina Maria vreau să vă întreb ce tipuri de investigații realizați ca parte a unui screening?

În spitalul nostru se fac cam toate. Haideți să ne luăm așa pe rând să le enumerăm că în felul ăsta poate să fie și o sistematizare a informațiilor de acum. De exemplu pentru cancerul de col uterin se face și Babeș Papanicolau și determinarea HPV-ului. Deci ambele. Pentru cancerul de sân, la noi în spital se poate face și ecografie mamară și mamografie. Pentru cancerul colorectal determinările de laborator se fac, colonoscopia se face. Deci avem și pentru această patologie. Determinarea PSA-ului pentru cancerul de prostată, da, se lucrează la noi la laborator. Pentru cancerul bronhopulmonar, computerul Tomograf, CT-ul, îl facem la noi în spital la departamentul de imagistică. Pentru că am menționat melanomul malign. Da, avem colegi dermatologi care se ocupă și care fac această determinare dermatoscopică. Evident că de aici pot să existe și indicații, recomandări de examinări mai amănunțite. Adică în urma unui CT se poate un CT abdominal, de exemplu la o pacientă cu ciroză, ca să continuăm, să încercăm să lămurim doamnele care au întrebat. Pentru o pacientă cu ciroză se poate face o computertomografie pentru a se identifica dacă un anumit nodul care se vede ecografic este sau nu este hepatocarcinom. Dar există situații în care suplimentar pe lângă acest computer tomograf poate să se indice un RMN. Există RMN-ul hepatic cu un anumit tip de substanță de contrast care este mult mai specific. Și acesta putem să îl facem și la noi. Deci există o paletă mai mare de evaluări pe care putem să le lucrăm. Și ca să încheiem și cu testarea genetică că am menționat-o și trebuie să se știe ascultătorii noștri și de ea. Da, se poate face și ea la Genetics Center.

Au mai venit câteva întrebări de la cei care se uită la noi. Zice în felul următor: am 35 de ani mama mea a murit de cancer ovarian, dar sora mea de 40 de ani a fost recent diagnosticată cu un cancer de sân. Ce tip de investigații ar trebui să fac?

Asta este apropo de ceea ce spuneam noi mai înainte. Sunt într-adevăr pacienți sau paciente care au o încărcătură familială. Cancerul ovarian și cancerul de sân sunt cancere care au corelații între ele. Pacienta noastră ar trebui să își facă o ecografie abdominală, ar trebui să aibă ecografie mamară și la vârsta la 35 de ani, deci doar ecografie mamară și în această situație, da, putem indica și testarea genetică.

Mai avem o doamnă Alexandra care spune: Tatăl meu are miosarcom. Acum este în ultimul stadiu. Afectat un rinichi, e la pat, una dintre tumori de 25 pe 30 cm plus alte tumori la vezica urinară și prostată. Ce screening pot face eu, la 30 de ani?

E un tip de cancer pentru care nu există un screening. Dar, da, o ecografie abdominală trebuie făcută anual și dacă doamna își dorește o evaluare genetică se poate să se facă. Dar acest tip de cancer pe care îl menționează doamna nu este inclus în metodele de screening și nu există ghiduri stricte nici la nivel european. Deci la ecografie abdominală să aibă în vedere să fie frecvent făcută.

Mai avem o întrebare legată de tulpina HPV. O doamnă și-a făcut mai multe analize HPV și îi iese tulpina 16, 56 - 16, 38. Din ce cauză este tulpina HPV diferită și dacă există tratament, iar suplimentar întreabă dacă se poate vaccina la 34 de ani?

În ceea ce privește vaccinarea încep cu partea de vaccinare pentru că într-adevăr există noutăți în acest domeniu, dacă pot spune, da, se poate vaccina. Momentan vaccinarea se poate face până la vârsta de 45 de ani, deci se indică. În ceea ce privește tipurile de tulpină și de ce este diferit. N-aș putea să-i răspund. Cred că în situația aceasta un medic ginecolog poate să îi recomande eventual o testare suplimentară să vadă de ce este această diferență. Există o metodă standard pentru determinarea tulpinilor deci mi-e greu să cred că a fost o eroare, dar cu un medic ginecolog ar trebui într-adevăr să ia legătura. Dar pentru vaccinare, da, se poate.

Pentru cineva diagnosticat cu cancer de sân, cu her pozitiv, ce tip de screening se poate face?

Pentru membrii familiei sau pentru pacientă?

Pentru membrii familiei.

Pentru membrii familiei, obligatoriu ecografie, mamografie cu identificarea precoce a tipurilor de leziuni și obligatoriu testare genetică.

Aș dori să reluăm și să concluzionăm toate informațiile pe care le-ați oferit astăzi celor care se uită la noi. La ce ne ajută screeningul? Ce înseamnă de fapt un screening și ce variantă se face? Și care sunt situația la noi pe România dacă se pot introduce screening-uri noi sau nu?

Da, să adunăm toate informațiile câte un pic ca să fie clar și să extragem o concluzie. Deci screening-ul este un proces prin care noi identificăm leziunile, bolile în special, neoplaziile dacă ne-am concentrat mai mult pe ele astăzi, înainte ca ele să devină simptomatice. Acest lucru este folositor sau util atât pentru pacient pentru care calitatea vieții și șansa de supraviețuire, șansa de tratament este mai mare este pentru familie, pentru societate bineînțeles. Bineînțeles toate metodele de screening și situațiile sunt particulare. Fiecare dintre cei care ne ascultă, fiecare om are o anumită încărcătură genetică și recomandarea mea este ca să consulte un medic, să primească toate indicațiile adaptate situației lui. Da, noi putem să spunem ghidul spune așa sau altfel, dar situațiile sunt adaptate pentru că nu există boli, există bolnavi. Și în această situație fiecare trebuie să primească indicațiile și metodele de screening care i se potrivesc.

Doamna doctor eu vă mulțumesc foarte mult în numele celor care s-au uitat la noi și au aflat informații noi sau poate au lămurit anumite lucruri pe care nu le știau sau nu le înțelegeau foarte bine. A fost alături de noi doamna Corina Lucaci medic primar medicină internă. Aceasta a fost o nouă ediție Wikimedica, vă mai așteptăm și altele.

Multumesc!