Adevărul despre dieta vegetariană la copii și la adolescenți

Vegetarianismul nu este pentru toată lumea: cere rigoare, seriozitate și perseverență. Cei care își asumă un asemenea stil alimentar – și de viață, până la urmă – trebuie nu doar să fie convinși că aceasta este atitudinea corectă față de animale și de mediu, în general, ci și să aibă cunoștințe serioase de nutriție și să fie disciplinați în felul cum își organizează mesele sau cum le organizează mesele copiilor, dacă este vorba de părinți. 

Există mai multe tipuri de diete vegetariene:

• dieta pesco-ovo-lacto-vegetariană (exclude doar produsele de carne),
• dieta ovo-lacto-vegetariană (exclude produsele de carne, inclusiv peștele și fructele de mare, dar permite consumul de produse lactate și ouă),
• dieta lacto-vegetariană (exclude produsele de carne, de pește, ouăle, dar permite consumul de produse lactate și derivatele acestora),
• dieta ovo-vegetariană (exclude produsele de carne și de pește, lactatele și produsele derivate din ele, dar permite consumul de ouă),
• dieta vegană (exclude complet toate produsele de origine animală),
• dieta vegetariană crudă,
• numită și  raw vegan (permite doar consumul de alimente vegetale crude sau foarte puțin procesate).

„Hrana exclusiv vegetală poate furniza majoritatea substanțelor nutritive necesare pentru dezvoltarea și creșterea sănătoasă a copilului, cu excepția câtorva nutrienți esenţiali. Acești nutrienți sunt: proteinele complete (care conţin toţi cei nouă aminoacizi esenţiali) și vitamina B12, dar și calciul, vitamina D, Omega 3 şi alte grăsimi cu efecte benefice, care pot fi mai greu de obținut în urma unei diete din care au fost excluse parțial sau total alimentele de origine animală. În funcție de tipul de dietă vegetariană, copiii pot fi privaţi de unii dintre acești nutrienți importanți. Cu cât dieta vegetariană este mai puțin strictă, cu atât va fi mai ușor să se îndeplinească cerințele nutriționale”, spune dr. Mihaela Ștefănescu, medic primar pediatrie în cadrul Policlinicilor Regina Maria Floreasca și Victoriei.

Proteine animale versus proteine vegetale

Organismul uman cuprinde o multitudine de tipuri de proteine. Numite și cărămizile organismului, proteinele sunt elementele de bază ale țesuturilor corpului și reprezintă substratul material al tuturor organelor. De altfel, proteinele sunt și componente de bază ale enzimelor, hormonilor, anticorpilor, mesagerilor celulari, contribuind la repararea și la menținerea structurii normale a țesuturilor vitale. 

„Proteinele sunt formate din douăzeci de aminoacizi, dintre care nouă sunt considerați aminoacizi esenţiali. Acești aminoacizi nu pot fi sintetizaţi de organism pur și simplu, ei provin exclusiv din alimentaţie. Alimentele care conțin toți aminoacizii esenţiali sunt considerate surse complete de proteine. Proteinele cu valoare nutritivă înaltă se găsesc în cea mai mare măsură în alimente de origine animală, cum ar fi: laptele și produsele lactate (iaurtul și brânza), ouăle, preparatele de carne (inclusiv organele), peștele. 

Un aport adecvat de aminoacizi esențiali poate fi asigurat și din surse exclusiv non-animale, prin combinarea și consumul unei varietăți de alimente vegetale bogate în proteine. De exemplu, combinarea leguminoaselor (cum ar fi fasolea, năutul, lintea) cu cereale integrale (cum ar fi orezul, quinoa, grâul) poate crea o proteină completă și echilibrată. De asemenea, semințele, nucile și produsele lactate vegetale pot fi surse bune de proteine vegetale”, explică dr. Mihaela Ștefănescu.

Diversitatea dietei rămâne, însă, o cerință importantă atât în dieta vegetariană, cât și în dieta non-vegetariană, pentru a oferi substanțele nutritive necesare. „Studiile clinice au demonstrat că, inclusiv în dieta omnivoră, o dietă echilibrată presupune o varietate a surselor de proteine de origine animală, nu o singură sursă”, precizează medicul pediatru.

Ce rol joacă aminoacizii esențiali? 

De ce sunt aminoacizii esențiali atât de importanți în dezvoltarea copiilor și ce consecințe pot apărea dacă nu sunt oferiți organismului prin dietă? „Aminoacizii esenţiali au rol primordial în creșterea somatică liniară și în dezvoltarea neurocognitivă a copiilor. Miliarde de molecule de neurotransmițători funcționează constant pentru a asigura funcțiile creierului, fiind implicaţi în toate funcţiile esenţiale ale organismului (respiraţie, activitate cardiacă, digestie etc.). Iar neurotransmițătorii sunt, de cele mai multe ori, aminoacizi sau derivaţi ai aminoacizilor şi au rol de mesageri chimici celulari care transportă, stimulează sau inhibă, echilibrează semnalele dintre neuroni, precum şi pe cele dintre neuroni şi celulele-țintă din corp. Acestea sunt localizate în mușchi, în glande endocrine, precum şi în alte organe. 
Un rol de importanţă majoră îl au aminoacizii chiar în funcţionarea creierului: influenţează procese precum memoria și concentrarea atenţiei, intervin în medierea <<discuţiilor>> dintre neuroni, influenţând procesele psihologice responsabile pentru inducerea unor stări emoţionale precum plăcerea, bucuria, frica, influenţează calitatea somnului şi apetitul. Iată de ce carenţa de proteine calitative poate fi responsabilă pentru retardul creșterii și dezvoltării fizice și mentale”, mai explică dr. Mihaela Ștefănescu.

Cât de sigure sunt produsele din soia pentru consumul copiilor?

Soia și produsele obținute din boabele plantei reprezintă o resursă importantă de proteine pentru cei care urmează o dietă vegetariană. Dacă am elucidat dilema privind o posibilă intervenție de inginerie genetică asupra plantei, rămân, totuși, o serie de neclarități sau îndoieli în ceea ce privește produsele pe bază de soia. Așadar, este indicat să le oferim copiilor astfel de produse?

„Soia este un aliment hrănitor pentru copii, este o sursă de proteine cu înaltă valoare nutritivă, de fibre și de fier. S-a constatat că are numeroase efecte benefice, cum ar fi: protejează împotriva bolilor cardiovasculare, prin scăderea nivelului de LDL colesterol, contribuie la troficitatea sistemului osos, reducând riscul de osteoporoză, este antioxidantă și are potenţial anticancerigen. 
Dar ceea ce diferențiază cu adevărat alimentele din soia de alte alimente vegetale este prezența unor compuşi fitochimici, a izoflavonelor daidzeină și genisteină. Acestea fac parte din clasa fitoestrogenilor, substanțe chimice care au structură similară estrogenilor, hormonii sexuali feminini”, spune dr. Ștefănescu.

Descoperirea a fost veste bună pentru femeile în prag de menopauză, însă a creat și vâltoare în ceea ce privește efectele consumului de soia asupra persoanelor de sex masculin. „Există un interes deosebit în înțelegerea efectelor izoflavonelor la tineri, fiind un subiect intens studiat de specialişti din Europa, Asia, SUA. Cel puţin până în acest moment nu există dovezi concludente care să indice că izoflavonele din soia ar putea afecta negativ echilibrul hormonal și dezvoltarea aparatului reproducător al copiilor. Se pare că, în corpul uman, izoflavonele nu au acelaşi efect ca hormonul uman echivalent şi nu există dovezi că izoflavonele din soia au vreun efect negativ asupra pubertăţii, asupra funcţiilor endocrine, asupra dezvoltării sexuale sau dezvoltării neurocomportamentale a băieților, dar nici asupra fertilităţii bărbaţilor”, precizează medicul pediatru.

Carențe „vegetariene” care afectează creșterea și dezvoltarea copiilor

Carența de vitamina B12 

Este bine-cunoscut riscul de carență de vitamina B12 printre vegetarieni. Însă dacă în cazul unui organism matur, lucrurile pot fi redresate destul de repede, dacă nu este vorba de o carență severă, în cazul unui organism în „construcție”, cum este cel al unui copil, pot apărea consecințe negative pe termen lung. 

„Este important ca în alimentaţia copiilor să existe alimente bogate în vitamin B12. Ea nu se găsește în sursele vegetale și, prin urmare, trebuie obținută prin consumul de alimente de origine animală sau prin suplimente. Pentru copiii care urmează o dietă vegetariană sau vegană, este necesară suplimentarea cu vitamina B12 fie prin consumul de alimente fortificate cu vitamina B12 şi/sau prin suplimente farmacologice, sub stricta îndrumare a medicului nutriţionist”, spune dr. Ștefănescu.
Această vitamină din complexul B contribuie la dezvoltarea și maturarea sistemului nervos, jucând un rol crucial în funcționarea sistemului nervos al copilului. „Vitamina B12 este esențială pentru sinteza normală a mielinei, un înveliş al fibrelor nervoase, cu rol în transmiterea eficientă a impulsului nervos. 
Nivelurile adecvate de vitamina B12 influenţează pozitiv dezvoltarea cognitivă, procesele de învățare, memoria și concentrarea. De aceea, deficiența de vitamina B12 poate afecta performanța școlară și abilitățile cognitive ale copilului. Iar carenţele severe şi prelungite pot asocia tulburări neurologice, cum ar fi tulburările de mers, dificultățile de coordonare motorie, tulburările de sensibilitate”, explică medicul pediatru.

De asemenea, vitamina B12 intervine în dezvoltare și creșterea organismului prin rolul său în sinteza normală a ADN-ului (materialul genetic) în celulele corpului. Acest proces este crucial pentru o diviziune celulară adecvată și pentru o creștere normală. 

Nu în ultimul rând, vitamina participă la procesele de transport al oxigenului în organism. „Carența vitamina B12 este asociată cu apariţia anemiei megaloblastice. Cu cât anemia este mai severă, cu atât este mai afectat transportul oxigenului în organism, având ca rezultat o suferinţă sistemică, generală”, mai explică medicul.

Carența de acid gras esențial Omega 3

Deficitul de Omega 3 şi de alte grăsimi esențiale (Omega 6, Omega 9) poate favoriza apariţia deficitului cognitiv, a tulburărilor de comportament, a tulburărilor de somn și a tulburărilor de vedere.

Carența de fier

Fierul este componenta principală a hemoglobinei, o proteină din globulele roșii care ajută la transportul oxigenului în organism. Iar cu cât transportul oxigenului are loc mai eficient, cu atât substanțele nutritive necesare creșterii și dezvoltării copiilor ajung mai ușor la celule. 

„Fierul joacă un rol important în dezvoltarea normală a creierului în perioada copilăriei și adolescenței. De aceea, nivelurile optime de fier sunt esențiale pentru sănătatea creierului și pentru funcția cognitivă. De asemenea, este implicat în sinteza ADN-ului, fiind necesar pentru diviziunea celulară și pentru producerea de noi celule. Nu în ultimul rând, este implicat în funcționarea optimă a sistemului imunitar și în apărarea împotriva infecțiilor. Carența de fier la copii și la adolescenți poate determina o anemie feriprivă (asociată cu dificultăți de concentrare și scăderea performanței școlare și cu o creştere ponderală lentă sau cu stagnare ponderală) sau o anemia carenţială, care este un factor de risc pentru apariţia unor forme severe de infecţii. Dietele vegetariene sau vegane pot asigura un aport de fier similar sau chiar mai mare decât dietele omnivore, dar biodisponibilitatea fierului de origine vegetală este mai mică decât cea a fierului provenit din surse de origine animală”, spune dr. Mihaela Ștefănescu.

Câteva concluzii pentru o dietă corectă

• Dietele vegane nu sunt recomandate sugarilor (mamelor acestora), copiilor și adolescenților, din cauza riscului apariției deficiențelor nutriționale care sunt inevitabile în absența suplimentelor alimentare. Dietele care exclud toate produsele de origine animală din registrul alimentar nu sunt potrivite pentru reprezentanţii speciei umane şi cu atât mai puțin pentru copii și adolescenți. Ele determină deficite nutriţionale care pot fi deosebit de grave, cu repercusiuni pe tot parcursul vieții. Prin urmare, este esențial ca în cazul în care copiii sunt supuşi acestui tip de dietă, să fie în atenţia unei echipe multidisciplinare (pediatru, nutriţionist), pentru ca orice dezechilibru să fie observat și corectat în timp util.
• În cazul copiilor care primesc diete vegetariene sau vegane este indicată monitorizarea hematologică în vederea prevenirii sau tratării carenţei de fier. De asemenea, acești copii au nevoie de suplimente nutritive pentru asigurarea aportului adecvat de vitamina B12, dar şi de vitamina D3 și de calciu. 
• Alimentele din soia pot fi incluse cu moderaţie în dieta copiilor, potrivit dovezilor disponibile până în prezent, dar sunt necesare mai multe cercetări pentru concluzii definitive.
• Aportul adecvat de proteine complete, în dieta copiilor și adolescenților, este esenţial pentru creşterea somatică, dar şi pentru dezvoltarea tuturor organelor, inclusiv a creierului.
• Studiile efectuate au demonstrat că nu au existat diferenţe semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea somatică şi psihomotorie sau a parametrilor biologici în cazul copiilor care au primit o alimentaţie completă (omnivoră) și dezvoltarea somatică şi psihomotorie a copiilor vegetarieni cu diete controlate. Singurul aspect diferit între cele două categorii a fost faptul că, în cazul copiilor vegetarieni, urmare a deficitului caloric, există o tendinţă mai accentuată de a prezenta hipotrofie ponderală. Nu s-au constatat diferențe în ceea ce privește înălţimea.
• Cu o planificare atentă, sub îndrumarea unui specialist nutriționist, care să recomande suplimentele nutritive necesare, dietele vegetariene și vegane pot satisface nevoile nutriționale ale unui adolescent și pot avea numeroase beneficii.
• O alimentaţie corectă trebuie construită pe principiul piramidei alimentare, astfel încât să fie asigurat necesarul din toate elementele nutritive de care organismul are nevoie, în cantitatea adecvată. În plus, alimentaţia copilului sau adolescentului poate fi adaptată în funcţie de vârstă, de starea de sănătate (se va ţine cont de acele restricţii alimentare impuse de o anumită patologie) sau în funcţie de anumite obiceiuri familiale, convingeri religioase sau preferinţe individuale.

Consultant de specialitate: dr. Mihaela Ștefănescu, medic primar pediatrie în cadrul Policlinicilor Regina Maria Floreasca și Victoriei.

Bibliografie:

• Alberto Mónica, Keating Elisa, Negrão Rita - Vegetarian Diets in Early Life Development: Benefits, Risks and Unanswered Questions. ProQuest Dissertations2021.
• Allen Lindsay H. - Global Dietary Patterns and Diets in Childhood: Implications for Health Outcomes. Ann Nutr Metab, 2013, 61 (Suppl. 1), 29–37, https://doi.org/10.1159/000346185.
• Bahee Van de Bor - Do I Recommend Soy Foods For A Boy? Healthy Eating for Kids, U.K. Kids’ Nutrition, 2020.
• Children’s Health. https://www.childrens.com/health-wellness/best-sources-of-protein-for-kids
• Cleveland Clinic medical professional - https://my.clevelandclinic.org/health/articles/22243-amino-acids, 2021.
• Dinsdale Elsa C, Ward Wendy E - Early Exposure to Soy Isoflavones and Effects on Reproductive Health: A Review of Human and Animal Studies.Nutrients. 2010 Nov; 2(11): 1156–1187. doi: 10.3390/nu2111156.
• Elliott Laura J.,  Keown-Stoneman Charles D.G. ,  Birken Catherine S.  et al. - Vegetarian Diet, Growth, and Nutrition in Early Childhood: A Longitudinal Cohort Study Pediatrics (2022) 149 (6): https://doi.org/10.1542/peds.2021-052598.
• Gavin Mary L - Vegetarian Diets. Nemours Kids Health  https://kidshealth.org/en/parents/vegetarianism.html January 2021.
• Jatinder Bhatia, Frank Greer; American Academy of Pediatrics Committee on Nutrition - Use of Soy Protein-Based Formulas in Infant Feeding. Pediatrics. 2008 May;121(5):1062-8. doi: 10.1542/peds.2008-0564.
• Jingyuan Xiong, Yujie Xu, Xueting Liu, et al. - Prospective association of dietary soy and fibre intake with puberty timing: a cohort study among Chinese children. BMC Medicine, 2022, 20, 145. https://doi.org/10.1186/s12916-022-02320-5.
•  Joshua L. Hudson, Jamie I. Baum, Eva C. Diaz et al. - Dietary Protein Requirements in Children: Methods for Consideration.Nutrients. 2021 May; 13(5): 1554.
•  Lemale J., Mas E., Jung C., et al. French-speaking Pediatric Hepatology, Gastroenterology and Nutrition Group (GFHGNP) - Vegan diet in children and adolescents. Recommendations from the French-speaking Pediatric Hepatology, Gastroenterology and Nutrition Group (GFHGNP). Practice guidelines. Archives de Pédiatrie. 2019, 26, 7, 442-450.
•  Mairead E Kiely -  Risks and benefits of vegan and vegetarian diets in children. Proc Nutr Soc. 2021, 80(2), 159-164.  doi: 10.1017/S002966512100001X, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33504371.
•  Merritt Russell J,  Jenks Belinda H - Safety of soy-based infant formulas containing isoflavones: the clinical evidence J Nutr. 2004, 134(5), 1220S-1224S. doi: 10.1093/jn/134.5.1220S. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15113975.
•  Panam Parikh, Richard Semba, Mark Manary et al. - Animal source foods, rich in essential amino acids, are important for linear growth and development of young children in low- and middle-income countries. Maternal & Child Nutrition, Vol.18, Issue 1, 2022. Wiley Online Library, https://doi.org/10.1111/mcn.13264.
•  Resnick Micah, Masters Maria - https://www.whattoexpect.com/toddler-nutrition/soy-milk-for-children.aspx, 2022.
•  Sebastiani Giorgia  Herranz Barbero Ana,  Borrás-Novell Cristina et al. - The Effects of Vegetarian and Vegan Diet during Pregnancy on the Health of Mothers and Offspring. Nutrients. 2019, 11(3, 557. doi: 10.3390/nu11030557.
•  Singh JK, Acharya D, Rani D, et al. Underweight and associated factors among teenage adolescent girls in resource-poor settings: a cross-sectional study. Risk Manage Healthc Policy. 2021;14:9-19. doi:10.2147/RMHP.S280499
•  Vital Kids Medicine. Nutrition & Health Tips https://vitalkidsmedicine.com/what-are-essential-amino-acids/ Copyright 2023.
•  Zimlich  Rachael - Are adolescents who are vegetarian getting the proper nutrition?, Contemporary PEDS Journal, 2023, https://www.contemporarypediatrics.com/authors/rachael-zimlich-rn-bsn-1