Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Polihidramnios


Polihidramiosul reprezinta o acumulare in exces a lichidului amniotic. Cele mai multe cazuri de polihidramnios sunt usoare si se datoreaza cresterii graduale a cantitatii de lichid amniotic in cel de-al doilea trimestru de sarcina si frecvent exista putine – sau deloc - simptome. Polihidramniosul sever determina dificulate in respiratie, nastere prematura sau alte semne sau simptome.

Simptome

Gravidele cu polihidramnios par insarcinate intr-o luna mai mare decat cea in care sunt cu adevarat, pentru ca au abdomenul mai mare prin cantitatea in exces de lichid amniotic. Medicul obstetrician va suspecta ca ai polihidramnios daca uterul este marit, insa bataile cordului fetal si conturul corpului copilului sunt dificil de evaluat. Alte simptome sunt: jena abdominala, dificultate in respiratie prin compresia de catre uterul marit a plamanilor si umflarea gleznelor, vulvei si a abdomenului inferior.

Complicatii

Cu cat apare mai devreme in sarcina si cu cat cantitatea in exces de lichid este mai mare, cu atat creste riscul de complicatii.

Polihidramniosul este asociat cu:

  • Nastere prematura
  • Hipertensiune arteriala indusa de sarcina
  • Infectii de tract urinar in sarcina
  • Ruptura prematura a membranelor
  • Cresterea fatului in exces
  • Placenta abruption
  • Prolaps de cordon ombilical – cand cordonul ombilical coboara in vagin inaintea copilului
  • Operatie cezariana
  • Nasterea unui copil mort
  • Sangerarea vaginala severa ca urmare a lipsei tonusului muscular uterin dupa nastere

Cauze

Afectiunea poate fi consecinta unei malformatii fetale la nivelul tractului gastrointestinal sau sistemului nervos central, unui diabet zaharat slab controlat al mamei sau unor anomalii cromozomiale. Alte cauze sunt: sindromul transfuzor-transfuzat – o complicatie posibila a sarcinii gemelare cu gemeni identici in care un frate primeste prea mult sange, iar celalat prea putin, anemia fetala si incompatibilitatea de sange intre mama si copil. Uneori, cauza polihidramniosului este neclara.

Teste si diagnostic

Daca medicul obstetrician suspecteaza un polihidramnios va recomanda efectuarea unei ecografii. Cantitatea este apreciata fie subiectiv (lichid amniotic in cantitate normala, scazuta sau crescuta), fie obiectiv, calculandu-se ecografic indicele de lichid amniotic (ILA).

Daca la examenul ecografic se depisteaza polihidramnios, medicul va verifica amanuntit dezvoltarea bebelusului tau, pentru depistarea cauzelor ce pot duce la acumularea de lichid amniotic. Vei avea nevoie de efectuarea unor teste aditionale cum ar fi: amniocenteza, testul de provocare la glucoza sau cariotipul.

Medicul va monitoriza sarcina cu atentie, posibil cu efectuarea saptamanala de ecografii pentru a masura cantitatea de lichid amniotic. In plus, va verifica sanatatea copilului efectuand regulat o serie de investigatii: testul non-stres, profilul biofizic, ecografie Doppler si testul stres la contractii.

Tratament

Tratamentul depinde de severitatea afectiunii. Polihidramniosul in cantitate mica va disparea de la sine si necesita rar tratament, in timp ce forma severa va necesita tratament, cum ar fi drenajul lichidului in exces. Medicul va folosi in acest scop amniocenteza. Uneori este nevoie de repetarea procedurii de mai multe ori pe masura ce sarcina progreseaza, conditie care se numeste amnioreducere. Aceasta interventie are un risc scazut de nastere prematura, placental abruptio si ruptura prematura de membrane.

De asemenea, medicul ar putea recomanda tratament cu indometacin pentru a reduce productia de urina fetala si scaderea cantitatii de lichid amniotic. Indometacinul nu este recomandat dupa saptamana 31 de sarcina, datorita riscului de aparitie a unor probleme cardiace la nivelul copilului.

In alte cazuri se impune tratamentul bolii de baza – cum ar fi diabetul gestational.