Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

O afectiune cardiaca poate anticipa dementa, chiar si daca nu ai suferit un accident vascular cerebral


Cercetarile arata ca afectiunile cardiace controlate acum pot proteja functiile cerebrale care pot fi afectate mai tarziu.

Inima si creierul ocupa locuri diferite in corpul nostru, insa in mod surprinzator prezinta aceleasi nevoi – furnizarea constanta de sange bogat in oxigen si o retea de vase de sange neobstructionate pentru circulatia acestuia.

Arterele sanatoase sunt esentiale pentru ambele organe - inima si creier – pentru a functiona in mod corespunzator.

Cea mai frecventa boala care afecteaza arterele este ateroscleroza. Placile de colesterol (placile de aterom) din arterele coronare se pot rupe oprind subit fluxul de sange catre o parte a inimii si cauzand infarct de miocard. De asemenea, ateroscleroza vaselor inimii creste riscul de aparitie a fibrilatiei atriale - ritm cardiac neregulat, cat si al insuficientei cardiace. 

Cand placile de aterom din arterele creierului se rup, fluxul de sange catre o parte a creierului este intrerupt si se produce un accident vascular cerebral ischemic. Blocajul temporar al arterelor creierului se numeste accident ischemic tranzitor (AIT) sau “mini” atac. Accidentele ischemice tranzitorii pot prevesti un accident vascular cerebral. O alta forma de accident vascular cerebral care afecteaza vasele mici de sange ale creierului il reprezinta infarctul lacunar care este mai des intalnit in randul pacientilor cu hipertensiune arteriala. 

Privind dincolo de accidentele vasculare cerebrale

Se stie ca accidentele vasculare cerebrale reprezinta cauza evidenta a diminuarii functiei cognitive. Totusi, un studiu realizat in ianuarie 2013 publicat in JAMA Neurology a evidentiat ca femeile in varsta cu boli de inima (cu afectiuni precum fibrilatia atriala, boala arteriala coronariana si insuficienta cardiaca) prezinta un risc de 3 ori mai mare de tulburare cognitiva usoara (pierderea abilitatilor mentale care poate preceda dementa), desi nu au suferit un atac cerebral.

Un alt studiu, publicat in martie 2013 in Annals of Internal Medicine a evidentiat ca exista o conexiune intre tulburarea cognitiva usoara si fibrilatia atriala. Desi fibrilatia atriala poate spori riscul de accident vascular cerebral de cinci ori, acest studiu a descoperit ca tulburarea cognitiva s-a produs si la persoanele care nu au suferit vreodata un accident vascular cerebral. Este posibil ca participantii sa fi avut multiple atacuri mici asimptomatice, dar “pare sa existe o legatura intre fibrilatia atriala si tulburarea cognitiva care apare si in cazul persoanelor care nu au suferit niciodata un atac cerebral,” afirma autorul studiului, Dr. Jeremy Ruskin, director al Serviciului de Aritmologie de la Massachusetts General Hospital, institutie afiliata Harvard Medical School.

Doctorii cred ca factorii de risc comuni ar putea fi cel putin partial responsabili de declinul cognitiv in cazul persoanelor care sufera de boala cardiovasculara.“Bolile care afecteaza atat inima, cat si creierul au fost asociate cu factori de risc similari - diabet, colesterol mare, hipertensiune, fumat,” afirma Dr. Gad Marshall, conferentiar in neurologie la Harvard Medical School.

Protejeaza-ti inima si mintea

Masurile de preventie a bolilor de inima te pot ajuta sa eviti declinul mental. “Recomandarile mele de prevtie a dementei sunt aceleasi ca si in cazul preventiei bolilor cardiovasculare” afirma Dr. Ruskin. Aceste recomandari includ urmatoarele:

  • Redu valorile tensiunii arteriale si pe cele ale colesterolului si glicemiei, daca sunt crescute. Hipertensiunea reprezinta singurul si cel mai mare element ce contribuie la aparitia accidentului vascular cerebral. Masoara-ti tensiunea arteriala cel putin o data pe an si daca este ridicata cere sfatul doctorului pentru a o scadea. De asemenea, masoara-ti nivelul colesterolului si al zaharului din sange. Nivelul ridicat de colesterol si diabetul au fost asociate cu riscul de dementa si de boli de inima.
  • Mananca sanatos. Dieta care pare sa aiba cel mai mare impact asupra sanatatii inimii si creierului este regimul alimentar mediteranean care se bazeaza pe fructe, legume, cereale integrale si peste. “Mai mult peste, mai putina carne rosie, mai multe legume si cereale integrale – sunt bune pentru creier. Studiile care compara dieta mediteraneana cu dieta traditionala ‘din vest’ au  demonstrat ca dieta mediteraneana este benefica in prevenirea dementei sau incetinirea declinului cognitiv,” afirma Dr. Marshall. Limitarea cantitatii de sodiu la 2,300 mg sau mai putin pe zi poate, de asemenea, reduce hipertensiunea arteriala.
  • Fa exercitii fizice. Exercitiile fizice prezinta beneficii evidente asupra inimii si creierului. Faptul ca esti activa imbunatateste sanatatea ambelor organe in mai multe moduri – scaderea nivelului colesterolului, scaderea in greutate, reducerea inflamatiei si imbunatatirea sanatatii vaselor de sange. Exercitiul fizic accelereaza nivelul factorului neurotrofic derivat din creier, o proteina indusa de activitatea fizica, care este legata de dezvoltarea neuronilor. Asociatia Americana a Inimii recomanda exercitiul fizic intr-un ritm moderat timp de cel putin 30 de minute in majoritatea zilelor din saptamana. Daca vrei sa slabesti, mai adauga inca 30 de minute la rutina zilnica.
  • Renunta la fumat. Comparativ cu nefumatorii, fumatorii sunt de patru ori mai predispusi la aparitia bolilor cardiovasculare si au un risc de doua ori mai mare de a face un accident vascular cerebral. Nu este usor sa renunti la fumat,  dar in ziua de azi exista mai multe tehnici si instrumente care te pot ajuta, decat in trecut. Roaga doctorul pneumolog sa iti recomande metode care sa te ajute sa renunti la fumat.
  • Mergi la medic pentru a verifica daca ai fibrilatie atriala. Fibrilatia atriala poate fi o afectiune asimptomatica. Doctorul iti poate spune daca suferi de fibrilatie atriala in urma examinarii inimii si efectuarii unei electrocardiograme. Daca suferi de boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala sau ai un istoric familial de fibrilatie atriala discuta cu doctorul tau despre riscul de a face aceasta afectiune. 
  • Text: www.health.harvard.edu