EDU.REGINAMARIA.RO

Fibromul uterin – cauze, simptome, tratament

Articol de Dr. Viorel Narcis Stoica Medic specialist Obstetrica - ginecologie
Fibromul uterin – ce trebuie sa stii despre tratament
Fibroamele uterine sunt tumori benigne frecvente, care apar la aproximativ 70% dintre femei. De obicei, sunt descoperite intamplator la un consult ginecologic de rutina. Alteori femeia se prezinta la medic din cauza unor simptome caracteristice acestei boli: sangerari uterine, tulburari de tranzit intestinal, dureri abdominale, tulburari de menstruatie, cresterea in volum a abdomenului sau infertilitate.

Ce este fibromul uterin?

Fibromul uterin reprezinta o formatiune tumorala uterina benigna care duce la cresterea dimensiunilor uterului cu totul sau a unor portiunii din peretele uterin – ingrosarea peretelui uterin. Se mai folosesc si denumirile: leiomiom, miom.

Fibroamele pot proemina in interiorul cavitatii uterine sau spre exteriorul uterului. Rata de malignizare a unui fibrom uterin fiind aceeasi cu a miometrului uterin normal din jur (a muschiului uterin) face ca aceste tumori sa fie considerate benigne odata descoperite. Cu toate acestea, uneori este dificil de facut diferenta intre un fibrom cu aspect particular si o formatiune maligna uterina rara.

Fibroamele sunt foarte comune. Mai mult de 70% din femei (dupa unii chiar 80%) vor avea cel putin un fibrom uterin de-a lungul vietii. Nu toate femeile care au un fibrom uterin si dezvolta simptomatologie. Am putea spune ca acest procent apropiat de 80% se datoreaza si ecografelor mult mai performante care depisteaza la controale de rutina fibroame uterine care nu vor apuca sa devina vreodata simptomatice.

Avand in vedere acest procent (80% din femei au cel putin un fibrom uterin de-a lungul vietii), am putea spune ca fibromul uterin poate fi considerat o transformare normala a uterului in timp. Anecdotic, as putea spune ca acest aspect ar putea face parte din categoria – fiecare om sanatos are in medie 5 boli; cei fara 5 boli fiind fie norocosi, fie incomplet investigati.

Tratamentele disponibile se folosesc in cazul simptomelor datorate fibromului uterin (sangerari menstruale abundente, sangerari intre menstruatii, dureri sau senzatia de presiune pelvina), probleme in timpul sarcinii sau infertilitate.

Fibromul uterin este mai comun, mai sever simptomatic si la varste mai fragede la femeile de origine africana sau descendente ale acestora. Nu se cunoaste inca de ce se inregistreaza aceasta situatie.

Cum se dezvolta un fibrom uterin?

Fibroamele uterine nu se dezvolta inainte de pubertate. Acestea cresc mai mult in timpul sarcinii si se micsoreaza dupa menopauza. Terapia de substitutie cu estrogen poate facilita cresterea fibromului dupa menopauza.

Dezvolatrea fibromului poate fi foarte lenta, chiar fara simptome sau uneori foarte rapida.

Articol experienta pacientei in centrul de excelenta in patologia sanului, conceptul de one day clinic rezolvare a problemei - investigatii + propunere tratament chirurgical

Cauzele fibromului uterin

Cauzele care duc la aparitia fibromului uterin sunt necunoscute. Fibromul este hormonodependent, anumite femei au anumite gene mostenite care predispun la aparitia fibromului uterin, stilul de viata si numarul copiilor influenteaza aparitia si dezvoltarea fibroamelor uterine.

Factorii de risc

Odata cu inaintarea in varsta apare o predispozitie mai mare pentru fibrom uterin, in special in jurul varstelor de 30-40 de ani. In perioada fertila femeia e predispusa sa faca fibrom uterin datorita influentei acestuia de catre estrogeni si progesteron. Odata cu aparitia menopauzei, riscul dezvoltarii fibromului si manifestarile clinice ale acestuia scad.

Prezenta fibromului pe linie materna, creste riscul de aparitie al acestuia. Femeile din rasa neagra au predispozitie mai mare fata de cele caucaziene, la fel ca si femeile obeze.

Simptomatologie, semne de alarma care pot sugera existenta unui fibrom uterin

Fibroamele uterine pot varia de la dimensiuni microscopice pana la 20 – 30cm. Pot sa spun, din experienta personala, ca cel mai mare fibrom extras de mine avea dimensiuni de 20 cm, si ca pentru tratament nu am efectuat histerectomie pentru ca doamna mai dorea copii.

Majoritatea fibroamelor uterine au dimensiuni sau pozitii care le fac sa fie asimptomatice. Totusi o parte din femeile cu fibroame uterine ajung sa aiba sangerari la menstra mai lungi de 8 zile sau chiar sangerare continua, dureri pelvine sau senzatie de presiune pelvina. Aceste simptome pot afecta calitatea vietii.

Manifestarea clinica (simptomatologia) depinde de marimea fibromului uterin, de numarul fibroamelor daca sunt mai multe sau de pozitia in uter; de exemplu, un fibrom de 1cm intracavitar poate da sangerari de neoprit la anumite doamne.

Simptomatologia data de fibromul uterin de obicei se amelioreaza odata cu menopauza.

  • Sangerarea ca simptom al fibromului uterin sau al fibromatozei uterine poate varia de la menstre lungi sau menstre abundente pana la sangerare continua. Menstruatia anormala cu timpul duce la deficienta de fier in organism si apoi la anemie. Daca sangerarea apare brusc poate duce la anemie instalata brusc, anemie acuta, care este mai greu de tolerat decat anemia instalata treptat.
  • Senzatia de presiune pelvina poate fi cauzata de fibroame uterine voluminoase care se dezvolta spre pelvis. Si aceasta senzatie depinde de pozitia fibromului uterin. Fibroamele uterine care se dezvolta spre cavitatea abdominala (in sus) pot ajunge la dimensiuni impresionante pana sa deranjeze cu adevarat.
  • Fibroamele dezvoltate spre pelvis pot sa dea senzatie de balonare, constipatie si chiar ocluzie intestinala la dimensiuni mai mici.
  • Durerea pelvina data de fibroamele uterine depinde de pozitia, dimensiunea si modificarile de structura ale fibroamelor uterine. De exemplu, un fibrom uterin de 3-4 cm poate da dureri abdominale spontane sau dureri la contact sexual daca este situat intr-o portiune mai joasa a uterului. Un fibrom uterin mai mare a carui vascularizatie (irigare sangvina) nu mai poate asigura viabilitatea sa poate da dureri foarte mari datorita necrobiozarii sale (moartea tesutului fibromatos, indusa de lipsa de oxigenare). Un fibrom uterin subseros, care este de obicei asimptomatic, poate deveni voluminos, iar daca puntea sa de legatura cu uterul (baza sa) este ingusta – fibrom uterin pediculat – poate da brusc dureri foarte mari prin torsionarea sa care induce necrobioza.
  • Senzatia de a merge des la toaleta, prin presiunea exercitata pe vezica urinara de un fibrom uterin.
  • Dureri renale – lombare - iar ulterior la afectarea rinichiului de pe partea respectiva prin presiunea exercitata pe un ureter.

Fibromul si problemele de infertilitate

Majoritatea femeilor cu fibroame uterine pot ramane insarcinate fara probleme. Iar daca nu pot, adesea, cauza principala nu este fibromul uterin. Afectarea posibilitatii de a concepe depinde cel mai mult tot de pozitia fibromului uterin. Un fibrom uterin care bombeaza in cavitatea uterina sau este situat in cavitatea uterina poate duce la infertilitate. Uneori, multitudinea fibroamelor uterine la doamne mai in varsta poate duce la infertilitate. Fibroamele uterine dezvoltate spre exteriorul uterului nu par sa influenteze fertilitatea femeilor decat daca ajung la dimensiuni mari (mai mult de 10 – 15cm).

Studiile au aratat ca femeile cu fibroame uterine care au reusit sa ramana gravide au un risc mai mare de avort spontan, oprire in evolutie a sarcinii sau nastere premature dacat cele care nu au fibroame uterine.

Cele mai multe femei cu fibroame uterine raman gravide si duc sarcini la termen fara probleme. Cu toate acestea cele care au cel putin un fibrom uterin mai mare de 5-6cm au un risc mai mare de probleme in sarcina.

Tipuri de fibrom uterin

Fibroamele pot creste oriunde in uter, iar dimensiunea lor variaza. Unele pot avea dimensiunea unui bob de mazare, in timp ce altele pot fi de dimensiunea unui pepene.

Principalele tipuri de fibroame sunt:

  • Fibroamele intramurale - cel mai frecvent tip de fibrom, care se dezvolta in peretele muscular al uterului
  • Fibroame subseroase - se dezvolta in afara peretelui uterului, in pelvis si pot deveni foarte mari
  • Fibroame submucoase - fibroame care se dezvolta in stratul muscular sub mucoasa interioara a uterului si cresc in cavitatea uterului
  • Fibroame pediculate - in unele cazuri, se intampla ca fibroamele subseroase sau submucoase sa fie atasate de uter print-o tulpina ingusta de tesut.

Complicatii asociate fibromului uterin

De cele mai multe ori, fibroamele uterine nu sunt periculoase. Exista, insa, si cazuri in care pot provoca disconfort si pot duce la complicatii, cum ar fi o scadere a globulelor rosii (anemie), care provoaca oboseala, din cauza pierderilor masive de sange. Rar, este necesara o transfuzie din cauza pierderilor de sange.

Diagnosticul fibromului uterin

Depistarea fibromului uterin se face pe baza rezultatelor examenului ginecologic, al istoricului simptomelor si ciclurilor menstruale si prin ecografia pelvina.

Diagnosticul este confirmnat prin mai multe investigatii:

  • Ecografia transvaginala - apreciaza cu exactitate numarul si dimensiunea nodulilor fibromatosi.
  • Sonohisterografia cu infuzie de ser fiziologic - introducerea in uter a unei mici cantitati de ser fiziologic destinde cavitatea uterina si permite evidentierea mai buna a conturului uterului.
  • Histeroscopia – investigheaza canalul cervical si cavitatea uterina - in principiu, interiorul uterului. Se poate face si cu anestezie locala in cabinet, dar de obicei doar ca metoda de diagnostic
  • RMN, CT pelvis
  • Confirmarea absentei unui cancer uterin, prin realizarea mai multor investigatii, precum testul Papanicolau, biopsia mucoasei uterine, markeri tumorali, etc.

Tratamentul fibromului uterin

Decizia de a trata fibromul uterin depinde de urmatorii factori:

  • Localizarea fibromului
  • Severitatea simptomatologiei
  • Varsta pacientei
  • Intentia de avea o sarcina
  • Marimea fibromului

De-a lungul timpului s-au conturat urmatoarele doua categorii de tratamente:

Tratament medical fibrom uterin

  • Expectativa – prima metoda dupa confirmarea diagnosticului. Se bazeaza pe faptul ca la menopauza toate fibroamele uterine scad in dimensiuni. Expectativa depinde de marimea fibromului sau a fibroamelor, simptomatologia si varsta pacientei
  • Tratamentul hormonal - se refera la contraceptivele orale combinate si progestative. Sunt prescrise cu scopul controlarii sangerarilor anormale,  insa au eficacitate scazuta.
  • Analogii de gonadotropin releasing hormone (GnRH) – reprezinta solutia cea mai eficienta dintre tratamentele nechirurgicale. Induc menopauza, reusind astfel sa scada dimensiunile fibroamelor cu pana la 60%  raportat la volumul initial in 3 luni de tratament. Nu este un tratament de perspectiva – nu poate fi prelungit pe termen lung, iar la intreruperea sa, volumul fibromului si simptomatologia revin in cateva luni
  • Modulatorii receptorilor de progesteron - au aproximativ acelasi efect ca si analogii de GnRH, dar cu reactii adverse mai reduse
  • Steroizii androgenici (danazol si gestrinone) - in cazuri selectionate pot reprezenta o  alternativa de tratament, dar cu efecte adverse destul de importante
  • Agentii antifibrinolitici ( acidul tranexamic) - sunt folositi in cazul sangerarilor importante
  • Antiinflamatoarele nesteroidiene – sunt folosite pentru ameliorarea durerilor.

Tratament chirurgical fibrom uterin

Este principala modalitate de tratament a fibroamelor uterine. Tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele cazuri: sangerari anormale importante, cand apar simptome datorate marimii fibroamelor (de ex., constipatia), infertilitatea sau pierderea repetata de sarcini.

Solutiile de tratament chirurgical pentru fibrom uterin

  • Histerectomia – extragerea uterului. Se foloseste in cazul sangerarilor care nu raspund la alte modalitati de tratament si in cazul femeilor care nu-si mai doresc copii si au factori de risc si pentru alte boli.
  • Miomectomia – extragerea pe diferite cai (laparoscopic, histeroscopic sau clasic) a fibroamelor cu conservarea uterului. Este optiunea in cazul in care pacienta isi doreste sarcini in viitor sau doreste sa pastreze uterul. Desi este o metoda eficienta pentru ameliorarea simptomatologiei, exista riscul ca in viitor sa apara alte fibroame uterine.
  • Ablatia de endometru - se foloseste singura sau impreuna cu miomectomia in managementul sangerarilor abundente.
  • Embolizarea arterelor uterine - este o metoda minim invaziva de tratament a simptomelor datorate fibroamelor uterine. Este folosit in cazul pacientelor care doresc sa pastreze uterul, dar nu-si mai doresc copii.
  • Mioliza – se refera la coagularea termica sau crioablatia tesutului fibromatos
  • Focalizarea ultrasonica ghidata RMN - este o metoda recenta prin care se concentreaza mai multe unde ultrasonice intr-o cantitate redusa de tesut fibromatos care conduce la distrugerea termica a acestui tesut.

Orice metoda terapeutica are avantaje si dezavantaje care vor fi luate in calcul cu scopul de a decide impreuna cu pacienta care este cea mai buna metoda de tratament pentru ea.

Discuta cu medicul ginecolog ca sa aflii care este cea mai buna metoda de tratament in cazul tau!

Dr. Narcis Stoica este medic specialist Obstetrica-Ginecologie, are competenta in ecografie si acorda consultatii in cadrul Spitalului de Obstetrica-Ginecologie si Pediatrie Brasov.

Se pot preveni fibroamele uterine?

Deocamdata nu exista suficiente dovezi stiintifice despre prevenirea fibroamelor uterine. Cert este ca riscul de a dezvolta un fibrom uterin poate fi redus prin adoptarea unor masuri care tin de stilul de viata, cum ar fi mentinerea unei greutati normale si consumul de fructe si legume.

Exista cercetari care sugereaza ca utilizarea contraceptivelor hormonale poate fi asociata cu un risc mai mic de fibrom uterin.

Surse:
www.mayoclinic.org
www.nhs.uk