Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Dr. Decebal Fodor - Cauzele si tratamentul pietrelor la fiere


Iată-ne live la o nouă ediție WikiMedica, un concept Regina Maria -  Rețeaua Privată de Sănătate. Eu sunt Denisa Tomoș Tohănean și am să vă fiu gazdă pe parcursul ediției noastre de astăzi. Totodată, am să fiu și vocea dumneavoastră, da, vocea pacienților pentru că suntem live și așteptăm întrebările dumneavoastră aici pe subiectul... ce subiect vă spun chiar acum, abordăm astăzi patologia căilor biliare extra hepatice și litiazei veziculare. Un subiect pe care-l abordăm alături de domnul dr. Decebal Fodor medic specialist în chirurgie generală la Spitalul Regina Maria din Brașov. Bine v-am găsit domnule doctor și vă mulțumesc în primul rând pentru prezență.

Sărutmâna. Mulțumesc mult că ați onorat invitația noastră și pentru că sunteți prima dată în Spitalul Regina Maria Brașov, m-am gândit să vă aduc ceva din partea spitalului. Pentru un jurnalist priceput un pix este un instrument de temut și sper să vă poarte noroc și să fie începutul unei lungi si fructuoase colaborări.
Minunat. Chiar m-ați emoționat cu acest lucru domnule doctor, trebuie să recunosc. Pentru că așa este, după cum ați observat, aveam deja în mână... da, acest echilibru să îi spunem... sau îl numesc cu ghilimelele de rigoare, al jurnalistului și iată am să fac acest schimb în onoarea emisiunii noastre de astăzi

Înainte de a intra în subiectul nostru pe care l-am prezentat mai înainte, domnule doctor, doresc să spun ceva și dacă sunteți sau nu sunteți de acord cu mine, am să vă invit să mă contraziceți dacă doriți, însă eu întotdeauna spun că a fi medic înseamnă să percepi medicina, până la urmă, și în dimensiunea sa umanistă.

Așadar aș vrea pentru început să mergem un pic în spatele cortinei medicale, a medicinei și să vedem cine este dr. Fodor dincolo de halatul alb. Spuneam, da,  medic specialist în chirurgie generală, domnule doctor, ce va determinat să alegeți această specializare, ce a însemnat parcursul  dumneavoastră până astăzi aici?

Interesantă întrebarea dumneavoastră, nu mă așteptam, dar cumva aveam răspunsul pregătit pentru că în seara aceasta de la ora 19:00 o să am un workshop cu studenții Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș și tocmai asta e tema pe care o să o abordăm, cum să alegi specializarea rezidențiat și cum să reușești să depășești diferitele momente când nu știi dacă ești pe drumul cel bun.

Am absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie din Tg. Mureș, rezidențiatul l-am realizat tot la Tg. Mureș în clinica profesorului Copotoiu și cumva din timpul facultății am, am dobândit așa un drag fata de chirurgia hepatică hepatică pentru că patologia ficatului e o patologie destul de complicată și care ridică multe provocări. Și încă din facultate, cred că din 2006, am început un fellowship în Budapesta la Universitatea Semmelweis în centrul lor de chirurgie hepatică și transplant și cumva an de an am mers acolo. Practic fiecare vacanță de vară eram la Budapesta. Ulterior ca și rezident am muncit cu ei, am început și un doctorat pe care sper să-l finalizez în curând pe tema transplantului hepatic. Asta ca și formare profesională, iar din 30 octombrie 2020 am semnat contractul de colaborare cu Spitalul Regina Maria Brașov și în prezent lucrez exclusiv aici la Brașov. Sunt căsătorit. Andreea e soția mea și avem un băiat de șase ani.

Să vă trăiască Domnule Doctor și să fiți sănătoși. Cum vă simțiți în marea familie Regina Maria?

Când am plecat de la Tg. Mureș eram în dilemă în ce direcție să merg. Mai aveam încă o ofertă  din mediul privat din România, un alt oraș sau era varianta să ne mutăm la Budapesta. Principalul motiv pentru care am ales Spitalul Regina Maria din Brașov a fost strict legat de factorul uman. Deja pe o parte dintre medicii care lucrează aici îl cunoșteam,  am avut ocazia să colaborez fie la Tg. Mureș, fie pe parcursul formării mele cu dânșii și cumva aceasta a fost principala garanție că o să pot face lucruri așa cum am fost instruit în străinătate în special. Pentru că ceea ce spuneați și dumneavoastră, dacă punem în centrul muncii noastre omul, cel puțin cea mai mare grija mea pe care o am e atunci când ajung acasă și pun capul pe pernă să fiu convins că am făcut pentru pacienții mei tot ce se putea și că pentru patologia respectivă în altă parte nu s-ar fi putut face nimic în plus.

Sunteți tânăr domnule doctor și sunteți aproape de tinerii pentru care consider că sunteți de ce nu și un model. Ce sfaturi aveți pentru tinerii aflați la început de drum pe calea aceasta a medicinei? Știm că ați și predat.

Momentan contractul de colaborare cu Universitatea din Tg. Mureș e suspendat temporar, dar vedem în ce direcție o să continuăm. Ieri a fost ziua de naștere a unui poet destul de citat în ultima vreme, e vorba de Radu Gyr și una dintre poeziile sale se încheie așa de frumos: adevăratele înfrângeri sunt renunțările la vis. Cred că dacă ar fi să le dau un sfat tinerilor colegi, e ăsta: să iubească mult meseria pe care și-au ales-o și să pună toată pasiunea în ceea ce fac. Și indiferent de încercările vieții să nu deznădăjduiască.

cestea sunt și principiile de bază ale doctorului Decebal Fodor?

Da, cred că da. Îmi place să cred că n-am renunțat când a fost greu și că am, am reușit să merg mai departe. Nu sunt singur în ceea ce fac, cu siguranță e și vorba de suportul familiei, al colegilor și lucrând în echipă poți să-ți atingi scopul.

Așa este! Mergem mai departe cum spuneam cu subiectul nostru de astăzi dl. dr., și anume patologia căilor biliare-extrahepatice și a litiazei veziculare. Să facem pentru început o clarificare a acestor termeni am să vă rog.

Da, colecistita  litiazică,  cum o denumim noi, sau pietre la fiere cum e cunoscută în popor este o afecțiune care afectează populația din Europa undeva la un procent de aproape 20%. Asta e statistica oferită de Asociația Europeană pentru Studiul Ficatului. Asta înseamnă că doi din zece pacienți au pietre la fiere. Nu la toți pacienții este simptomatică și undeva între 1% și 4% din totalul de pacienți care au litiază veziculară devin simptomatici. Ce înseamnă devin simptomatici?

Înseamnă că apare un episod de colică biliară, colica biliară este o durere care apare brusc, în hipocondrul drept, în partea dreaptă a corpului imediat sub rebordul costal, este însoțită de greață, de vărsături și nu prezintă apărare musculară și nu prezintă nici modificări inflamatorii semnificative. Trebuie diferențiată colica biliară  de colecistita acută. Colica biliară apare când pietrele din interiorul colecistului se mișcă, dar nu creează obstrucție. Colecistita acută apare când avem deja obstrucție la nivelul canalului cistic, bila nu se mai evacuează din colecist și din cauza aceasta, pe lângă semnele pe care le-am enumerat, mai apare durerea însoțită uneori de apărare musculară. Semnul Murphy pozitiv este un semn pe care îl folosim noi la examinarea pacientului și modificarea probelor inflamatorii. Acum poate ar fi util să le explicăm pacienților de ce apare, de ce apar pietrele.

Chiar voiam să vă întreb.  Care sunt totuși factorii de risc care duc la această patologie.

Deși toată lumea crede că este o afecțiune banală, ceea ce s-a întâmplat în diagnosticul și tratamentul colecistitei litiazice  ne-a demonstrat că paradigmele care erau valabile acum 10-15 sau 20 de ani, progresul și evoluția chirurgiei le-a schimbat. De exemplu, în trecut erau cei patru "F" în engleză, adică pacienții supraponderali, femeile aflate la vârsta fertilă, sexul feminin și vârsta peste 40 de ani, și la asta s-a mai adăugat al cincilea F, Fenotipul. Adică determinismul genetic, factori care țin de genetică. Între timp s-a demonstrat că nu e tocmai așa. Unele dintre ele s-au păstrat, dar nu în totalitate.

Cum ar fi?

Cu siguranță sexul feminin este mai afectat decât cel masculin. Dieta contează. De exemplu, o alimentație bogată în carbohidrați, în acizi saturați, bogată în colesterol și săracă în fibre favorizează apariția litiazei veziculare. Încă nu sunt suficiente studii care să demonstreze că un mod de viață sănătos și o dietă echilibrată cumva previn apariția litiazei veziculare, dar aceștia par să fie factorii incriminați. Exact de ce apare litiaza veziculară nu se știe dar ce se cunoaște cu exactitate este că are legătură cu un dezechilibru chimic în compoziția bilei, în sensul că crește concentrația colesterolului și scade concentrația acizilor biliari.

Colesterolul începe să se depună. Pe interior colecistul este tapetat de o mucoasă care are cumva structura unor nuferi dacă vreți și în adânciturile respective sărurile colesterolul se depune și apar micro-cristale și dacă pacientul are dischinezie biliară sau are anumită configurație a canalului cistic care favorizează o golire incompletă a colecistului, cu siguranță pacientul este este predispus să dezvolte litiază veziculară. Foarte mulți dintre pacienții cu litiază veziculară care sunt complet asimptomatici sunt descoperiți total accidental când fac o ecografie de abdomen din diverse alte cauze și se descoperă și litiaza veziculară. De exemplu, este un studiu care ne spune că 8%  din femeile însărcinate pe parcursul gestației li se descoperă și litiază veziculară. Aproape una din zece femei.

Se operează în acest caz? Ce se întâmplă?

În cazul femeilor însărcinate? Aici a fost o întreagă dezbatere când e momentul optim să se opereze fiindcă litiaza veziculară și colecistita acută litiazică este a doua cauză de intervenție non-obstetricală pe parcursul sarcinii după apendicită. Ghidurile cele mai recente... în trecut preocuparea era să avem un tratament non-chirurgical, tratament conservator și pe cât posibil să întârziem cât de mult momentul operator.

O dată cu dezvoltarea chirurgiei laparoscopice cu îmbunătățirea tehnicilor chirurgicale și cu creșterea expertizei chirurgilor, se consideră că în cazul în care litiaza veziculară este simptomatică, ca să evităm alte complicații care pot pune în pericol evoluția normală a sarcinii, undeva dacă pacienta este simptomatică, în trimestrul doi de sarcină ar fi ideal să se realizeze intervenția fără nici o problemă, cu riscuri minime.

Așadar, la ce trebuie să fie atenți pacienții și când recomandați un consult chirurgical?
Pacienții cu litiază veziculară nu vin din prima la chirurg. De obicei  traseul lor este următorul. Fie ajung la un medic internist, fie ajung la un medic gastroenterolog și acesta îi îndrumă spre spre consult chirurgical. Chiar dacă sunt chirurg, nu o să recomand niciodată unui pacient asimptomatic să se opereze pentru litiază veziculară, cu unele mențiuni.

Se pare că un studiu recent realizat de colegii din Olanda, a demonstrat că la pacienții tineri prezența litiazei veziculare de mici dimensiuni este un factor de risc în apariția pancreatitei. Și atunci chiar dacă noi nu facem chirurgie profilactică, trebuie să cântărim foarte bine și fiecare caz în parte să îl judecăm, și să vedem care e varianta cea mai bună pentru pentru pacient, adică să nu încadrăm pacientul într-o masă ci să adoptăm o terapie personalizată.

Ce analize sunt necesare în acest sens?

Pentru diagnosticul strict de litiază veziculară, ecografie abdominală este suficientă. Practic niciunul dintre studii nu spune că ar fi nevoie de ceva în plus, dar în cazul în care sunt complicații, nu știu, de exemplu, ne gândim că avem o suspiciune de coledocolitiază, sau sindrom Mirizzi. Sindromul Mirizzi este o compresie extrinsecă a căii biliare principale realizată de către o parte a colecistului fie infundibul,  fie canalul cistic, care comprimă, este inclavat un calcul, adică o piatră s-a oprit în porțiunea respectivă a colecistului și prin fenomene inflamatorii comprimă calea biliară principală și împiedică evacuarea bilei. Apare icterul.
În cazul în care avem suspiciuni că ar fi mai mult decât o colecistită acută, atunci ceea ce recomandăm noi în spitalul nostru conform ghidurilor terapeutice este să facem o investigație colangio RMN. Colangio RMN-ul ne pune în evidență aspectul căilor biliare intra-hepatice, conformația căilor biliare extra-hepatice a căii biliare principale. Vedem inclusiv joncțiunea cu canalul Wirsung și vedem dacă există un obstacol undeva sau este doar o stenoză sau un proces inflamator. În funcție de fiecare dintre informațiile pe care le găsim ne adaptăm tactica terapeutică.

Oricum cel mai bine este să mergem spre specialiști așa cum spuneați și în niciun caz să nu ne diagnosticăm singuri pentru că, știm foarte bine, este la modă acest doctor Google cu ghilimelele de rigoare și atunci cumva ar fi bine să evităm.

Da, cu siguranță și automedicația poate să aducă complicații suplimentare pentru că în diferite faze ale bolii sunt medicamente care fac rău. Si de aceea sfatul meu este indiferent de statusul pacientului, să se adreseze unui coleg, fie dintr-un spital public, fie dintr-un spital din mediul privat. Dar important e să ceară sfatul unui medic specialist.

Exact. Și nouă ni se cer iată sfaturile unui medic specialist pe subiectul nostru, oamenii ne urmăresc LIVE și le mulțumim pentru acest lucru.

Flore Cristea vă întreabă, vă spune de fapt și vă întreabă așa: Am o piatră de un centimetru depistată acum un an și după tratament și-a mișcat poziția îmi dă stări de rău, balonări, amețeli și dureri de cap. Credeți că ar trebui scoasă fierea? Pot face la dumneavoastră ecografie 3D?

Faptul că un colecist litiazic deja devine simptomatic asta înseamnă că este un pacient eligibil pentru  chirurgie. Și dacă dna. Flore Cristea se se adresează colegilor nostri de la biroul internari sau colegilor din Call Center, numărul din Call Center este 021.9268,  cu siguranță poate să obțină programare atât la colegii de pe medicină internă sau pe chirurgie generală.

Deci se poate face și această ecografie 3D despre care vă întreabă?

Din punctul meu de vedere, ecografia 3D nu se justifică în patologia căilor biliare. Dacă am o suspiciune de colecodoclitiază o să o recomand colangio RMN. Vreau să fac o mini adăugare aici. Când spun că nu consider că este oportun, nu o spun pentru că așa cred eu. Vorbesc pe baza studiilor pe care le-am citit și mai mult decât atât, pe baza experienței pe care am dobândit-o muncind cu colegii din străinătate pe patologia hepato-pancreato-biliară.

Bun, sperăm că am răspuns întrebării lui Flore Cristea. Mergem mai departe și iată, Badea Alina vă întrebă: Ce înseamnă colecist lichidian fără calculi radioopaci. Vă rog să ne explicați detaliat.

Da sunt două tipuri de calculi, sunt calculii radioopaci și calculi transparenți. Asta înseamnă că cei transparenți, atunci când avem o examinare cu raze X, de exemplu computer tomograf, radiografie abdominală pe gol, ii nu se văd. Cei radio-opaci sunt aceia care sunt opaci și retransmit razele X și ei se vizualizează. Dar ecografia îi vizualizează și pe unul și altul pentru că ecografia se bazează pe ultrasunete, nu pe raze X.

Bun, Badea Alina sperăm că ți-am răspuns la întrebare. Puteți continua cu ele noi suntem LIVE aici și profitați căt timp îl avem pe dl. dr. alături de noi. Mergem mai departe cu Elena Nistor. Vă spune așa: Am fost operată de colecist în 2020 dar din când în când resimt o aciditate inconfortabilă. Uneori apar și usturimi. Vă rog să mă îndrumați pentru tratamentul potrivit.

Da. Deja sunt aproape doi ani de la intervenția de care spunea doamna Nistor. Sfatul meu e să se adreseze unui coleg de gastroenterologie și să se elucideze exact care-i cauza pirozisului sau a acidității de care vorbește. Poate să fie o boală de reflux gastroesofagian. Poate să fie hernie hiatală sau dacă simptomatologia nu e doar strict aciditate ar putea să fie și un reflux biliar și cred că un coleg gastroenterolog o să-i recomande o endoscopie digestivă superioară sau gastroscopie și atunci o să se lămurească exact care este cauza acestor simptome. Dar să nu o lase netratată.

Am înțeles, mergem mai departe, Vezeteu Ioana Izabela vă întreabă: care sunt simptomele pancreatitei?
Pancreatita poate să aibă diverse cauze, dar dacă ne legăm strict de ceea ce vorbim noi astăzi de liteaza veziculară, atunci când un calcul părăsește colecistul și se angajează străbate canalul cistic, ajunge în canalul coledoc, dacă nu se oprește în canalul coledoc să determine coledocolitiază sau icterul mecanic, care e caracterizat prin durere, prin febră prin icter și ajunge la nivelul joncțiunii cu canalul Wirsung, poate să părăsească joncțiunea aceasta să ajungă în duoden și trecerea lui să irite zona de confluență dintre coledoc și canalul Wirsung și să dea o reacție de o reacție pancreatică care se transformă ulterior încolecisto pancreatită  sau poate să rămână inclavat undeva la nivelul ampulei lui Vater. Simptomatologia este mult mai zgomotoasă. Sunt dureri intense, în bară, localizate în etajul abdominal superior adică deasupra ombilicului din partea dreaptă până în partea stângă, modificarea stării generale, adica bolnavul nu acuză doar o durere, inapetență, grețuri, vărsături o stare generală modificată. Adică e un bolnav care poate să prezinte inclusiv apărare musculară, și noi am avut în spitalul nostru, avem cameră de gardă adulți, deschisă 24 de ore din 24.

Un medic de gardă, on site, și cu o gardă de chirurgie generală on call. Și am avut cazuri care s-au prezentat la camera de gardă, colecisto-pancreatite pe care i-am internat. După ce am stabilizat pacientul și am inițiat terapia de reumplere volemică și am urmat toți pașii necesari, pacientul  s-a operat în spitalul nostru și s-a externat.

Bun, așadar i-am răspuns și Ioanei. Iată curg întrebările dl. dr. și oamenii sunt sunt foarte curioși. Cristina Gogu vă întreabă cât de strict este regimul de după o operație de colecist?

O nouă paradigmă. Mai demult maeștrii noștri ne povesteau că era un regim foarte strict. Acum regimul nu mai este atât de strict dar eu vă spun din proprie experiență, ceea ce am învățat de la maeștrii mei și ceea ce am implementat în spitalul acesta. Le recomand pacienților operați de colecist ca după operația de colecistectomie să aibă un regim mai strict timp de o lună și după aceea să înceapă să introducă treptat unele alimente interzise. Dar cu toate astea, practic regimul pe care îl recomandăm e regimul pe care vi-l recomand și dumneavoastră și mi-l recomand și mie. Să se evite mâncarea intens procesată, să evite grăsimile, să se evite prăjelile. Noi suntem în săptămâna premergătoare Postului Paștelui. Postul Paștelui. Timp de 40 de zile, o să vedeți cum o să abunde reclamele cu mâncare de post. Sfatul meu este ca cei care doresc să țină postul Paștelui să aibă grijă să nu consume alimente intens procesate, pentru că nu sunt sănătoase. Dacă tot vor să le tihnească această perioadă, să consume ceea ce se găsește. Să consume legume proaspete, să consume alimente care nu sunt procesate. De exemplu năutul, linte, soia. Tot ceea ce e intens procesat implică un efort în plus pentru digestie și problema care este, colecistul funcționează ca un rezervor.

Odată ce noi am îndepărtat rezervorul, bila este secretată în mod continuu de către hepatocite, de către celulele ficatului și se elimină în cantități mici în mod continuu.Și atunci noi trebuie să ne adaptăm viața post colecistsectomie. Chiar dacă nu avem un regim alimentar foarte strict, trebuie să avem grijă ca mesele să fie mai tihnite, să nu mâncăm în grabă și să îi dăm timp organismului să aibă digestia necesară.

Am înțeles. Mergem mai departe, Clitan Alexandru vă întreabă: Care sunt simptomele pentru colecist? Ați explicat mai devreme și când problema aceasta devine gravă. Haideți totuși să îi răspundem lui Alexandru.

Când devine atât de gravă?

Sfatul meu este următorul, orice pacient care a fost diagnosticat cu litiază veziculară și deja ea este simptomatică, e bine să se adreseze unui medic chirurg. Dacă pacientul este tânăr și este complet asimptomatic, e bine să-și monitorizeze litiaza veziculară și să vadă exact care e dimensiunea calculilor, pentru că dacă are calculi mici, după ingestia unui aliment care e puternic ccolecistokinetic, există riscul ca unul dintre calculii aceștia mici să migreze și să determine o reacție pancreatică. Pacienții de care vă vorbeam pe care i-am avut o la camera de gardă, erau toți pacienți cu vârsta cuprinsă undeva între 18 și 40 de ani. Adică, era grupul de risc, pacienți tineri, litiază veziculară de mici dimensiuni și care au dezvoltat colecisto-pancreatită. De fapt, studiile și spun: trebuie să adaptezi terapia personalizat și nu să recomanzi de exemplu colecistectomia laparoscopică unui pacient peste 70 de ani care e complet asimptomatic. Pentru că dacă până atunci nu a dezvoltat un episod de coledocolitiază sau reacție pancreatică, șansele să le dezvolte sunt mici, dar unui tânăr îi recomanzi asta.

Așa este! Ghiță Prode Spune așa:

În cazul unei litiaze veziculare descoperită accidental la un eco abdominal are ar putea fi profilaxia pentru a nu avansa la o litiază simptomatică?

Ghiță e unul dintre studenții mei de la Mureș și mă bucur că este cu noi LIVE. Da, e o teorie interesantă acum nu știu dacă el o să-și dorească să facă o specialitate chirurgicală sau una medicală. A fost o întreagă dezbatere între interniști și chirurgi. Interniștii spuneau că sunt medicamente care administrate profilactic dizolvă calculii. Studiile au demonstrat că nu. Eu vă spun asta ca și chirurg. Normal că o să recomand informat, o să recomand operația dar vorbesc cu dumneavoastră dacă ați fi cineva din familia mea nu i-aș recomanda să facă terapia aceasta de dizolvare a calculilor, din mai multe motive, nu o să intru în detalii acum că nu ne permite timpul.

Dar, într-adevăr este o categorie de pacienți la care s-a administrat profilactic medicamentul acesta de care vă povestesc, pacienții care au suferit intervenții de chirurgie bariatică. Pentru că una dintre cauzele care favorizează apariția litiazei veziculare este scăderea ponderală bruscă, fie după dietă,  fie după chirurgie bariatrică, dar în special după chirurgie bariatrică. Dar la doi ani de zile, atât pacienții care au primit medicație Placebo, cât și cei care au primit acidul acesta, diferența nu a fost semnificativ statistică. E clar, nu se administrează niciun medicament ca să  prevenim colecistita acută litiazică sau să dizolvăm calculi. Sper că am fost suficient de explicit.

Așadar, Ghiță Prode, mulțumim că ești alături de domnul profesor. Până la urmă cum spuneam la începutul ediției, sunteți și profesor.

Scuze, nu sunt profesor, am fost cadru didactic asociat, doar asistent universitar.
Asistent universitar doctor.

Mergem mai departe cu Narcisa Moroșanu care întreabă:

Există efecte secundare după operația de colecist?

Acum, dacă la un moment dat era o teorie care spunea că odată cu îndepărtarea colecistului și practic noi scoatem rezervorul din circuit și acizii liliari se elimină în mod continuu în duoden, este un factor favorizant de apariție a cancerului colorectal.  Nu, nici un studiu nu a demonstrat asta.

Bun, Narcisa iată ți-am răspuns la întrebare. Merge mai departe. Lili Mirela Potolea:

Și eu am pietre la fiere, am făcut un ecograf anul trecut în aprilie și urmează să mă programez la o altă investigație similară. Vă pot trimite rezultatele pe e-mail pentru a-mi da un sfat?

Da, sigur că da. Nu am adresa de la biroul de internări la mine dar cred că cineva din regie ne poate ajuta și vă trimite dumneavoastră și atunci le zicem. Este adresa biroului de internări și cu cea mai mare plăcere scurt timp va răspundem. Trimiteți toate informațiile medicale pe care le aveți acolo și promitem că în cel mai scurt timp va răspundem.

Așadar, domnul doctor este de găsit. Într-adevăr detaliile le veți primi în curând.
Florentina Marinela Cigmaian spune așa:

Aș dori să știu de ce uneori am un gust acru în gură indiferent ce mănânc.

Dacă nu e vorba de o pacientă colecistectomizată poate să fie un reflux biliar, și din nou, sfatul meu este să se să se adreseze unui coleg gastroenterolog pentru investigații suplimentare.

Am înțeles, mergem mai departe cu Miorița Miheș:

Pentru nămol la fiere care este tratamentul potrivit?

Popular spus, cel puțin la noi în Ardeal, așa se și spune. E vorba de microlitiază veziculară. Adică, sunt calculii aceia mici care pe ecograf apar ca un sediment, ca un nămol. Cumva despre microlitiază deja am discutat, dar repet răspunsul, în funcție de vârsta pacientului și dacă a fost simptomatic sau nu, se poate adapta terapia personalizată.

Dacă e complet asimptomatică și nu este o pacientă tocmai tânără, nu știu, să zic că e o pacientă  de peste 70 de ani,  atunci nu i-aș recomanda intervenția chirurgicală. Dacă e o pacientă sub 70 de ani și a avut avut colici biliare,  atunci da, i-aș recomanda intervenția chirurgicală. Dar când spun colici biliare, sunt unii pacienți care nu au conștientizat că au avut o colică biliară, dar la o amnamneză riguroasă, o să spună:  Da, din când în când mă mai doare în partea dreaptă sau durerea iradiază în spate.Da, e de la coloană, cum m-am aplecat eu. Și apoi întreb eu:  Când v-a durut v-a fost și greață? Parcă ați mai avut și alte simptome?

Și atunci vedeți că pacientul nu a conștientizat, dar el a avut cel puțin două, trei episoade. Și mai este încă un aspect. O confirmă și studiile și experiența clinică. Sunt pacienți care vin. Ei spun ca sunt complet asimptomatici și noi intra-perator deci avem niște modificări la nivelul structurii colecistului care ne arată că bolnavul a avut colici repetate pentru că un pacient care a avut un colecist care a suferit, deja apar niște aderențe în jurul colecistului și astea le vezi intra-operator. Și bolnavul îți spune:  dl. dr., dar niciodată nu m-a durut.

Bun, i-am răspuns și Cosminei la întrebare. Mergem mai departe cu Silvia Drag:

Câte zile de internare sunt necesare pentru procedura laparoscopică și care este impactul ulterior asupra ficatului și intestinelor?

În spitalul nostru se practică recuperarea rapidă postoperatorie. Dacă este o operație programată, operația electivă și bolnavul nu are comorbidități ca să fie nevoie să-l internăm cu o zi înainte să-l pregătim pre-operator, în ziua în care se internează bolnavul, efectuăm și intervenția chirurgicală, postoperator, undeva la două ore după ce bolnavul este deja admis în salonul de Terapie Intensivă, se începe mobilizarea pasivă și activă a pacientului alimentare "per os", stimularea tranzitului lichidian și ziua următoare, în ziua întâi postoperator, bolnavul se externează cu tranzitul intestinal reluat pentru gaze și materii fecale. Bolnavul când merge acasă deja el a avut scaun în spital. De ce insistăm atât de mult pe reluarea rapidă a tranzitului intestinal? Pentru că durerile postoperatorii au legătură și cu balonarea. Un abdomen care e destins din cauza acumulării de gaze în intestine, o să fie un abdomen dureros. Impactul asupra intestinelor, deja cred că am răspuns la întrebarea Narcisei Moroșanu dacă nu mă înșel.

Da, a fost mai devreme.

Iar asupra ficatului, nu are niciun impact negativ, din contră. Dacă e vorba de o colecistită acută litiazică, acesta este un focar septic, de multe ori colecistitele acute litiazice, ele suferă un proces evolutiv și sunt mai multe faze până la o colecistită cangrenoasă care aproape perforează, poate să se complice cu un Sindrom Bouveret când este o fistulă între colecist și duoden.

Am avut pacient operat aici internat cu colecistită acută litiazică și leziunile gangrenoase s-au dus până aproape spre spre hilul hepatic. Ideea e că un organ care suferă trebuie îndepărtat și cu siguranță va fi mai bine după decât lăsându-l pe loc suferind. Și eu să vă dau un exemplu că vorbeam  de Tokyo Guide. În 2013 ei spuneau în cazurile foarte grave de colecistită acută litiazică, în cazurile gangrenoase, să-ți facă un drenaj percutant și ulterior colecistectomia laparoscopică. În 2018 ei au revenit și au zis nu, dacă colecistectomia este făcută de un chirurg cu experiență în chirurgia hepato pancreato biliară pentru pacient este mai bine să îndepărtăm colecistul și focarul septic decât doar să drenam conținutul.

Mergem mai departe dl. dr. Oamenii ne scriu în continuare,

Gabriela Colnea, vă întreabă:  Dacă nu am splina, este recomandată operația de colecist?

Operația de colecist repet, nu este o operație profilactică, se face doar dacă bolnavul este simptomatic. Dacă pacienta se gândește că are simptomatologie care ar recomanda colecistectomia laparoscopică dar se gândește la anumite complicații datorită modificărilor de imunitate survenite lipsei splinei, o asigur că nu este niciun niciun pericol. Indiferent de patologia asociată, bolnavul preoperator este evaluat la un consult preanestezic de către colegul anestezist. Știu că poate uneori pare doar o strategie de marketing dar noi în spitalul acesta lucrăm multidisciplinar și niciun pacient nu ajunge pe masa de operație a chirurgului până nu a fost evaluat de colegul anestezist și momentul operator este ales împreună. Lucrăm în echipă și alegem momentul în care putem realiza operația în siguranță. Desigur, bine sunt cazurile de urgență când ne adaptăm și riscul anestezic este adaptat urgenței.

Steliana Feraru, 32 de ani diagnosticată cu meteorism:  Mi-a fost recomandat tratament. După două luni de la administrare sunt tot balonată, dureri de cap, în jurul pieptului. Menționez că am ținut regim fără hrană prăjită, fără cafea, fără alcool, fără acidități. Ce este de făcut?

E posibil să aibă legătură cu colecistul dar dacă nu a pomenit, probabil alta este cauza. Sfatul meu este să se adreseze unui coleg internist și să vadă exact dacă nu este o afecțiune care ține  de intestinul gros sau de flora microbiană.

Bun. Maier Georgiana: Pe mine mă doare colicativ în Hipocondrul drept, destul de rar, o dată la o lună, poate fi un semn de început?

Da, cu siguranță! Majoritatea pacienților care ajung la noi cu colecist acut v-am spus, fie au avut una sau două colici, nu au avut colici repetate sau ei relatează că nu au niciuna.  Sfatul meu e pentru doamna Maier să se adreseze unui unui coleg chirurg.

Foarte puțin timp avem din păcate la dispoziție, însă cu siguranță așa cum vă spuneam mai devreme îl puteți găsi pe dl. dr. și la adresa birouinternaribrașov@reginamaria.ro . Și pentru că așa cum spuneam nu mai avem chiar foarte mult timp la dispoziție dl. dr., aș vrea să ne ajutați cu câteva concluzii esentiale, să spunem câteva sfaturi.

M-aș bucura, ca pacienții care au vizualizat transmisiunea noastră să rămână cu câteva idei în minte. Nu orice pacient cu colecistită  litiazică, cu pietre la fiere este obligatoriu să aibă și un viitor chirurgical. Adică nu toți pacienții care au pietre la fiere trebuie să se opereze. Dar odată ce se știu cu pietre la fiere, ar trebui periodic să meargă la un coleg gastroenterolog sau internist pentru ecografie și la cea mai mică modificare a stării de sănătate, la durerea aceea colicativă de hipocondru drept, la senzații de greață, vărsături să se se adreseze și unui chirurg. O să vă dau un exemplu din familie. Mama mea tot timpul se plângea că are „fierea leneșă”. Suferea de dischinezie biliară. I-am găsit calcul și nu am operat-o imediat.  Când am găsit calculi, adică am temporizat intervenția, ca să fiu sigur că mai apar colici repetate.

Domnule Doctor, nu pot decât să vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră. O ultimă întrebare. Care este cea mai comună complicație care se petrece în cazul acesta?

În cazul litiazei veziculare? Cel mai frecvent este colecistita acută. Asta ce înseamnă? Calculii pot fi fie fixați de peretele colecistului, de mucoasa pe care v-am descris-o sau poate să fie calculi flotanți, și când ei se mobilizează și ajung în zona de evacuare a colecistului, la joncțiunea dintre infundibul și canalul cistic, practic ei blochează golirea colecistului și dau naștere colecistitei acute litiazice. Asta e cea mai comună, sau cea mai frecventă complicație a litiazei veziculare. Următoarea ca frecvență este coledocolitiaza, când calculul părăsește colecistul, străbate canalul cistic și rămâne blocat undeva la nivelul căii biliare principale și nu bila din ficat nu se mai golește. Și după aceea celelalte, reacția pancreatică, sunt și complicații de temut. De exemplu, sindromul Bouveret când aveam fistulă colecisto duodenală, când efectiv piatra din colecist perforează peretele colecistului, sindromul inflamator și aderențele create între colecist și duoden îi permit pasajul acestuia din colecist în duoden și determină ocluzia intestinală de cauză mecanică. E o complicație cu un prognostic, din păcate, infaust.

Bun dl. dr., vă mulțumesc tare mult din nou pentru prezența dumneavoastră, pentru timpul dumneavoastră mai ales pentru, că așa cum știm, aveți foarte mult, foarte mult de lucru și sunteți dedicat aici în Spitalul Regina Maria din Brașov.

Nu-mi dau seama când a trecut timpul.

A trecut foarte repede, mult mai repede decât mă așteptam.

Așa este, un mesaj dacă aveți pentru urmăritorii noștri, iată pentru că sunt și studenți, da, de-ai dumneavoastră.

Eu sper să ne mai vedem. Și nu neapărat ca pacientă, doar în vizită, m-aș bucura ca mai ales că vine și Postul Paștelui. Trăim o primă perioadă tulbure pentru toată lumea și dincolo de a fi tot timpul răzvrătiți, nemulțumiți de ceea ce ne oferă statul, să ne gândim cam ce am putea face noi ca să facem lumea mai bună.

Și dacă nu lăsăm ca ziua de astăzi să treacă fără să facem o faptă bună, eu cred că pământul ăsta încet, încet se transformă așa, într-o grădină a raiului.

Cât de frumos dl. dr., mă bucur să încheiem în această notă. Doamnelor, domnilor, vă mulțumim că ne-ați fost alături. Iată LIVE la o nouă ediție Wikimedica, un concept Regina Maria -  Rețeaua Privată de Sănătate. A fost alături de noi astăzi dr. Fodor Decebal.

Eu sunt Denisa Tomos Tohănean, pe data viitoare!