Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Curajul la birou și cum să-l folosești ca să fii un profesionist mai bun

Articol de Andreea Bădoiu Editor
Când ne gândim la curaj în mediul profesional, cel mai adesea gândurile ne duc către meseriile care implică pericol, însă nici celelalte profesii angajații nu duc lipsă de oportunități de a fi curajoși. Iar curajul poate deveni un instrument care să-i facă profesioniști mai buni.

Curajul la birou și de ce e important

În literatura care analizează organizațiile și procesele de manangement, curajul este un termen des întâlnit. Chiar dacă poate lua multe forme, curajul este cel mai adesea definit drept capacitatea unui individ de a depăși situații care îi provoacă teamă, iar această calitate este văzută ca o virtute atribuită liderilor de succes. Pentru manageri, uneori curajul înseamnă să-și înfrunte tendințele de micromanagement și menținere a controlului și să aibă încredere în capacitățile profesionale ale echipei pe care o conduc. Pentru angajați, uneori curajul înseamnă să-și susțină punctele de vedere în fața șefilor, să reclame abuzurile și să încerce să facă schimbări pozitive în organizație. Toate acestea sunt unele dintre multiplele fațete pe care curajul le poate avea la birou. Curajul mai este important la birou pentru că, așa cum notează un studiu din Ege Academic Review, oferă indivizilor șansa să se exprime și le îmbunătățește viața de „cetățeni” ai organizației și sentimentele de împlinire legate de munca pe care o fac.

O analiză a definițiilor curajului, publicată în Journal of Management & Organization, trece în revistă curajul managerial ca acel tip de curaj care permite liderilor să facă ceea ce este corect, chiar dacă se confruntă cu riscuri. De obicei, curajul este format din mai mulți factori: candoare (prin sinceritate și deschidere), scop (atingerea unor obiective înalte), rigoare (menținerea disciplinei), risc (investiții în relații și acordarea de încredere celorlalți) și voință (inspirarea de optimism și perspective). În ceea ce privește curajul profesional, el este un act deliberat pe care un individ îl întreprinde în ciuda riscului semnificativ pe care îl percepe (indiferent ce formă ar lua acesta).

Cei mai mulți indivizi care se confruntă cu situația de a-și estima curajul tind să-l supraestimeze, spun cei de la Universitatea Carnegie Mellon într-un studiu. Cercetarea explică faptul că fenomenul se întâmplă din cauza „diferențelor de empatie rece/cald”, adică oamenii care se află într-o stare emoțională rece nu reușesc să-și prevadă reacțiile atunci când se vor afla într-o stare emoțională „caldă” (puternică) și tind să subestimeze cum vot fi afectați de propriile reflexe, credințe și tendințe emoționale pe care acele situații le-ar putea scoate la iveală. Tocmai această diferență de percepție generează frică. Pentru că tindem să credem că ne vom comporta într-un anumit fel într-un anumit moment, dar constatăm că nu o facem, ajungem să ne temem. De exemplu, în cazul unei situații în care credem că vom acționa curajos s-ar putea să ne simțim stânjeniți. Asta înseamnă că pe viitor vom dezvolta o reticență față de acele contexte. Totuși, prin exercițiu constant cercetătorii spun că putem „învăța” curajul sau putem învăța să ne evaluăm mai fidel reacțiile în anumite contexte, ca să știm la ce să ne așteptăm.

Există două categorii mari de curaj, iar specialiștii în domeniu spun că distincția dintre ele este importantă.  Curajul vital se referă la acel curaj pe care individul îl arată pentru a obține avantaje sau a supraviețui. Rareori în job-urile obișnuite, de birou, este vorba de supraviețuire, de cele mai multe ori acest tip de curaj se traduce în beneficii. Astfel, un angajat ar putea alege să ia proiecte mai grele sau să lucreze constant peste program pentru a obține un salariu sau o poziție ierarhică superioare. Acest gen de comportament are ca scop doar beneficiul personal (ex: un salariu mai mare) și nu ține cont de dezvoltarea sau misiunea organizației. Abordarea centrată doar pe beneficii este corozivă pentru cultura organizațională, iar problema va ajunge să afecteze organizația, dacă devine o practică răspândită.

Al doilea tip de curaj este curajul moral. Acest gen de curaj se referă la convingerile unui individ, la conduita morală și la considerarea efectelor pentru toată lumea, de la colegi la șefi. Curajul moral promovează beneficiile de ambele părți și permite angajaților să muncească nu doar ca să obțină beneficii proprii, ci și ca să ajute la dezvoltarea organizației – de exemplu, când un angajat alege să muncească peste program ca să termine un proiect, o face nu doar pentru a fi remarcat, ci și pentru că știe că în acest fel va face un bine companiei la care lucrează. Curajul moral la birou mai înseamnă și atenție și suport sporit acordat colegilor și grija ca acțiunile personale să nu-i afecteze sau dezavantajeze pe ceilalți colegi.

În ceea ce-i privește pe lideri, aceștia pot încuraja o cultură organizațională bazată pe curaj. În loc să sancționeze angajații pentru greșeli, liderii curajoși ar trebui să încurajeze angajații să găsească soluții. În plus, liderii curajoși sunt cei îndreptați către a găsi o rezolvare sau cauza unei probleme, nu doar spre a „trata” efectul ei. Astfel de lideri nu se tem să-și comunice ideile și sentimentele celorlalți, chiar și când e vorba despre subiecte sensibile, și nu se tem să își sprijine angajații. Pentru că liderii curajoși sunt, de obicei, consecvenți în curajul lor, comportamentul pe care îl promovează transmite un semnal puternic în interiorul organizației, ceea ce va încuraja angajații să-și găsească și ei puterea să fie curajoși în mediul profesional.

Cum să fii mai curajos la birou

Suport. Când un coleg are nevoie de ajutor, nu te feri să-i fii alături. Curajul are în componența sa decizii care aduc beneficii și celorlalți. Fie că e vorba doar de o sarcină de birou sau îți sprijini colegul după un abuz sau o încălcare de reguli din partea altora, ajutorul pe care îl dai contribuie la a fi curajos.

Spune-ți părerea. Nu te teme să ieși în față și să spui ceea ce crezi sau ceea ce vrei. Fii stăpân pe părerile tale, asumă-ți greșelile atunci când ele există și ai încredere în puterile tale. Toate astea te vor ajuta să te „arăți” cu curaj în mediul profesional.

Implică-te. Curajul înseamnă și implicare. Fii  vocal cu privire la cauzele sau acțiunile în care crezi, explică-le și altora de ce sunt importante și fii un „cetățean” al organizației. Așa îți menții și integritatea, iar specialiștii spun că, de exemplu, dacă pui mare preț pe onestitate și o și practici, cu timpul vei avea o părere mai bună și despre colegii tăi în care ai încredere că sunt la fel de onești. În plus, atunci când promovezi valori sau cauze e posibil să-i „molipsești” și pe alții, iar lucrurile bune să se perpetueze.

Deleagă. Dacă volumul de muncă e prea mare sau funcția pe care o ai îți pune probleme serioase, nu te teme să delegi din atribuții sau roluri. Ai curaj să crezi în capacitățile profesionale ale celorlați și s-ar putea să fii suprins că pot face o treabă la fel de bună ca tine, chiar dacă vor alege o altă metodă sau abordare.

Cunoaște-ți abordarea. Analizează modul în care gândești și vezi care sunt contextele de care te temi la birou și de ce crezi că nu le poți depăși. Adresează-ți temerile și caută soluții, ca data viitoare când treci prin acea situație să poți acționa cu curaj.

Puncte forte. Când te simți nesigur, fă o listă cu puncte forte pe care le ai. Analizează-ți apoi calitățile și vezi cum te-ar putea ajuta ele să treci prin situațiile cu care te confrunți în mediul profesional. S-ar putea să constați că, deși ți-e teamă de anumite contexte, ai toate uneltele necesare să le înfrunți cu curaj și să le depășești cu succes.

Analizează scenariile. Fă o listă cu cele mai bune și cele mai proaste scenarii care s-ar putea întâmpla legat de contextul de care te temi. Când vei vedea partea plină a paharului te vei simți mai încrezător și mai curajos, iar aspectele negative pe care le-ai analizat te vor ajuta să te simți mai pregătit pentru că vei știi cum să le faci față.

Ieși din zona de confort. Curajul la birou este ca un mușchi care trebuie exersat, așa că ieși din zona de confort cât de des poți și pune-te în situații care să-ți dea șansa să fii curajos. Poate nu o să-ți iasă din prima, dar cu timpul vei reuși să-ți cultivi acest atribut.

Surse de informații:

  • https://www.cambridge.org/ 
  • https://www.researchgate.net/ 
  • https://www.roffeypark.ac.uk/ 
  • https://dergipark.org.tr/ 
  • https://onlinelibrary.wiley.com/ 
  • https://digitalcommons.sacredheart.edu/ 
  • https://www.courageousworkplaces.com/ 
  • https://www.thepeoplespace.com/ 
  • https://www.forbes.com/