1: Cum influenţează chirurgia bariatrică digestia?
Înainte de operație
Hrana este mestecată în gură, înghiţită, trece prin esofag spre stomac, acolo unde sucul gastric începe digestia. Hrana, care devine de-acum lichidă, trece în intestinal subţire unde enzimele şi bila continuă digestia. La nivelul duodenul, prima parte a intestinului subţire, sunt absorbite calciu, fierul şi câteva vitamine. Părţile doi şi trei ale intestinului subţire sunt jejunul şi ileonul. În aceasta zonă sunt absorbiţi nutrienţii alimentary (vitamine, minerale, proteine, lipidele şi glucidele).
După operație
După ambele tipuri de operaţii bariatrice (restrictive şi malabsortive) volumul stomacului este redus cu aprox. 80-90%. Practic, capacitatea lui se reduce la 3-4 linguri de hrană. Astfel, diminuarea drastică a volumului gastric reduce cantitatea de hrană ce poate fi ingerată la o singur masă şi duce la obţinerea senzaţiei de saţietate foarte rapid. În plus, după “by-pass”, se modifică şi tractul digestiv care urmează după stomac. Astfel, stomacul restant este mic, iar hrana este redirecţionată încât să scurt-circutiteze duodenul şi să treacă direct în jejun. Deoarece hrana traversează o mai mică porţiune din intestinul subţire şi astfel intră în contact cu mai puţine enzime intestinale, vor fi absorbite mai puţine calorii şi nutrienţi alimentari.
2: Este chirurgia bariatrică o metodă facilă în vederea scăderii ponderale?
Nu. Potrivit Societatii Americane de Chirurgie Bariatrică, micşorarea stomacului nu este o intervenţie uşoară pentru pacienţi. Este un pas important ce presupune riscurile aferente unei intervenţii chirurgicale majore gastrointestinale.
3: Induce chirurgia bariatrica shimbarea obiceiurilor alimentare?
Da. Toate tipurile de intervenţii chirurgicale bariatrice presupun modificarea radicală a comportamentului alimentar, iar nerespectarea noii conduite duce la suferinţa din partea pacienţilor. O bună perioadă după operaţie, pacienţii riscă dezechilibru nutriţional dacă nu respectă noile reguli.
4: Duce chirurgia bariatrică la scadere ponderală majoră?
Da. Pacienţii pierd între 45-90 kg. Totuşi, pacienţii cu inel gastric ajustabil pierd în greutatea mai puţin decât cei cărora li s-au practicat gastrectomie longitudinală , gastric by-pass sau diversie biliopancreatică cu switch duodenal. Unii pacienţi ajung normoponderali, alţii devin supraponderali, iar alţii rămân obezi, dar în mod cert toţi scad considerabil în greutate. De reţinut însă, pentru ca scăderea ponderală să fie durabilă, pacienţii trebuie să rămână fideli noului stil de viaţă ce presupune un nou comportament alimentar şi exercitiu fizic.
5: Cine poate beneficia de chirurgia bariatrică?
Unii chirurgi operează pacienţi aflaţi în decada a 7-a (60-69 ani) de viaţă, şi chiar adolescenţi. Având în vedere că soluţia chirurgicală în obezitate este practic o ultimă variantă de scădere ponderală şi că se aplică celor cu reale probleme de sănătate, nici un compromis referitor la criteriile relative de includere nu pare prea mare. Clasic, pentru a se încadra, pacienţii trebuie să prezinte obezitate morbidă, adică un BMI>40. Există şi varianta în care paceintul are un BMI de 35 şi prezintă comorbidităţi asociate (diabet zaharat, boli cardiovasculare, apnee în somn).
6: Este necesară spitalizarea înaintea intervenţiei chirurgicale?
De obicei nu, dar pacienţii cu comorbidităţi asociate pot necesita internarea pentru evaluarea şi controlul acestora.
7: Este chirurgia obezitatii grevată de riscuri?
Nu. Ambele tipuri de procedee presupun operaţii de anvergură ce dureaza 1-2-3 ore, iar pacienţii petrec în spital între 2 şi 7 zile. În prima noapte dupa operaţie, pacientul va sta în secţia ATI. Apoi, în mod normal pacientul va rămâne în spital 1-2-3 zile, în funcţie de evoluţia sa. Dacă nu apare nici o complicaţie a 2-a zi după operaţie (ziua operaţiei este ziua 0) se poate face externarea. Pacienţii se reintegrează social la 2-3 săptămâni. Nivelul de risc presupus de operaţie depinde în proporţie majoră de „terenul” pacientului: starea de sănătate, vârsta, sexul, de tipul operaţiei, dar şi de experienţa chirurgului. Toate aceste date numerice cresc daca operatia se realizeaza classic (deschis, cu tăietură). Menţiunea este una formală, căci din sutele de operaţii pe care le-am practicat doar una a fost realizată clasic, metoda folosită fiind una laparoscopică.
8: Care este raportul risc/beneficiu pentru chirurgia obezităţii?
Pentru mulţi pacienţi cu obezitate morbidă (BMI 40+), super-obezitate (50+) sau super-super-obezitate (BMI 60+), întrebarea este dacă beneficiile obţinute în urma operaţiei depăşesc riscurile. Răspunsul este DA. Obezitatea este o boală cronică, care de regulă progresează, pune viaţa în pericol, motive faţă de care riscurile chirurgiei sunt evident de mai mică anvergură. Studiile realizate arată că cineva care are de 2 ori greutatea ideala poseda un risc de mortalitate de 10 ori mai mare decât o persoană normoponderală. Prin comparaţie, rata mortalităţii intervenţiilor bariatrice nu depăşeste 1%. Morbiditatea postoperatorie (complicaţiile) se află undeva la aprox. 10%, iar complicaţiile severe la nivelul de 3%. Astfel, la acest moment, beneficiile chirurgiei bariatrice sunt considerate certe.
9: Cât de importantă este atitudinea pacientului în succesul chirurgical?
Foarte importanta! Cu cât pacientul este mai motivat în a accepta operaţia şi a se supune regulilor noului stil de viaţă, cu atât va slabi mai repede, mai mult şi mai durabil.