Chirurgia bariatrică: generalități

În ultimii 50 de ani au fost descrise şi puse în practică un număr de intervenţii chirurgicale destinate să trateze obezitatea morbidă.  Sunt procedee care reduc aportul caloric prin modificarea anatomiei tractului digestiv. Ele sunt de 3 tipuri: restrictive, malabsorbtive sau mixte, în functie de mecanismul de actiune:

  1. Restrictive: limitează cantitatea de hrană ingerată : inelul gastric (gastric banding), gastrectomia longitudinală (gastric sleeve)
  2. Malabsorbtive: alterează procesul de digestie. Azi, procedeele pur malabsortive nu mai sunt recomandate, având potenţial letal prin alterarea severă a nutriţiei.
  3. Mixte (restrictive+malabsorbtive): ambele mecanisme – bypass gastric, diversie biliopancreatică

Reducerea aportului energetic este scopul comun tuturor procedeelor chirurgicale. Chirurgia bariatrică poate fi practicată deschis sau laparoscopic. Dezvoltatrea tehnică a ultimilor ani a făcut posibilă realizarea acestor operaţii pe cale laparoscopică, prin introducerea unei camere miniaturale de luat vederi şi a unor instrumente delicate în cavitatea peritoneală, prin incizii de mici dimensiuni. Avantajele acestei tehnici sunt reprezentate de durerea postoperatorie de mai mică intensitate, timp mai mic de spitalizare, reluare mai precoce a activităţii, şi nu în ultimul rând, o videcare mai rapidă a plăgilor chirurgicale şi un rezultat estetic mai bun.

Perfecţionarea acestor tehnici face ca la momentul actual ele să fie eficiente din punctul de vedere al scăderii ponderale, ducând în acelaşi timp şi la o îmbunătăţire a stării de sănătate (s-a demonstrat scăderea mortalităţii, în special a celei de cauză cardiovasculară şi cea datorată cancerului), dar şi a calităţii vieţii, în măsura în care îndepărtarea obezităţii ameliorează condiţia socioeconomică a unei persoane. 

Consilierea profesionistă nu trebuie să lipseasca în procesul deciziei

Un mare accent este pus pe siguranţa bolnavilor în timpul întregului parcurs chirurgical şi postchirurgical, deşi această sarcină nu este întotdeauna uşoară, având în vedere că avem de a face câteodată cu bolnavi “foarte bolnavi”, dar a căror condiţie medicală nu ar putea decăt să se degradeze progresiv în lipsa operaţiei. Acestea sunt cazuri în care este vorba de un risc cunoscut şi asumat de către toţi cei implicaţi, atât de medici, cât şi de bolnavi. Pe de alta parte, în ciuda eforturilor constant depuse, aceste operaţii nu sunt complet lipsite de complicaţii. Alegerea uneia sau a alteia dintre tehnicile chirurgicale existente se face de către medicul chirurg, de comun acord cu bolnavul, ţinând seama de obiceiurile alimentare ale acestuia, de prezenţa celorlalte boli asociate, precum şi de preferinţele bolnavului şi ale chirurgului.

Fiecare intervenţie este caracterizată de beneficii, dezavantaje şi riscuri, referindu-ne aici la riscuri legate de intervenţia în sine, complicaţii potenţiale şi graficul de scădere ponderală pe termen lung. Raportul risc/beneficii trebuie bine înţeles, astfel încât alegerea să fie una perfect conştientă şi asumată.

Complicaţiile pot fi clasificate în funcţie de procedura chirurgicală aleasă. Decesul poate fi o complicaţie a oricăreia din intervenţii. Cele  mai frecvente cauze de mortalitate  includ, dar nu se limitează la urmatoarele: infecţii intraabdominale datorate sau nu unei alte complicaţii -  fistula digestivă (anastomotică), tromboza venoasă profundă cu trombembolism pulmonar  secundar sau complicaţii cardiorespiratorii.

Complicaţii:

  1. Complicaţii intraoperatorii: legate de anestezie sau de actul operator propriu-zis (hemoragii)
  2. Complicaţii postoperatorii imediate (primele 30 zile): hemoragii, fistule digestive, infecţii intraabdominale cauzate de dezuniri ale suturilor intestinale, contaminări ale plăgilor, stenoze digestive, trombembolism pulmonar
  3. Complicaţii respiratorii: atelectazii, pneumonii, trombembolism pulmonar, apneea în somn, plămân de şoc
  4. Complicaţii gastrointestinale: ulcer, stenoze la nivelul anastomozelor şi ocluzii intestinale
  5. Complicaţii tardive (la mai mult de 30 zile): Ulcere (stenoze, obstrucţii), deficite nutritive (proteice, vitaminice, minerale), hernii interne şi/sau eventraţii, eşecuri ale scăderii ponderale
  6. Complicaţii de natură psihologică: depresii, eşecuri relaţionale, modificări de personalitate

Dr. Rubin Munteanu, medic primar de chirurgie generală cu competenţa în chirurgia laparoscopică. Supraspecializat în tehnici de chirurgie bariatrică, Dl. Dr. Munteanu are o expertiză deosebită câştigată ca urmare a efectuării a sute de intervenţii chirurgicale de tipul gastric sleeve (gastrectomie subtotală laparoscopică) şi gastric banding (inel gastric ajustabil).  De asemenea, Dl. Dr. Munteanu şi-a dedicat o bună parte din activitatea profesională şi s-a implicat activ în creşterea gradului de conştientizare cu privire la obezitate, fiind fondatorul şi preşedintele Fundaţiei pentru Tratamentul Obezităţii.