EDU.REGINAMARIA.RO

Ce ne face sa cascam?

Articol de Dr. George Ghiga

Cu totii am observat ca, de multe ori, atunci cand suntem obositi sau plictisiti ne vine sa cascam, iar acest obicei pare a fi “contagios”, adesea persoanele din jurul nostru preluand cascatul in mod bizar imediat. Foarte multe explicatii au fost oferite de-a lungul timpului, dar putine au fost dovedite, astfel incat cascatul si cauzele sale raman subiecte de studiu pentru cercetatori.

Cat dureaza cascatul?

In medie, s-a stabilit ca durata cascatului este de aproximativ sase secunde. Un studiu din 2012 a aratat ca mai multe modificari fiziologice au loc in timp ce cascam, cea mai importanta fiind marirea frecventei cardiace. Aceste modificari nu se produc in cazul unor fenomene asemenatoare cum ar fi inspiratul profund de aer.

Toata lumea casca, inclusiv bebelusii in timpul vietii intrauterine. Tot pe baza unui studiu realizat in 2012, folosind imagini 4D, s-a putut face diferentierea intre momentul in care un bebelus casca si pur si simplu in care acesta sta cu gura deschisa. La momentul respectiv, cercetatorii verificau daca fenomenul in cauza nu are legatura cu dezvoltarea creierului si daca acest lucru nu poate fi folosit ca marker al dezvoltarii normale a fatului. Inca nu s-a stabilit clar utilitatea cascatului, mai ales in timpul vietii intrauterine.

Si totusi, de ce apare cascatul?

Studiul cauzelor cascatului a inceput cu foarte mult timp in urma, aproape in urma cu 2500 de ani, atunci cand Hipocrate a emis primele pareri referitoare la acest fenomen. El credea ca oamenii casca in special pentru a elibera aerul incarcat cu toxine, observand ca fenomenul apare in special dupa episoadele febrile. Alte teorii vizavi de utilitatea cascatului au fost emise pe la inceputul secolului XIX, stipulandu-se faptul ca atunci cand cascam o facem pentru a aduce in organism o cantitate mai mare de oxigen, in timp ce eliminam dioxidul de carbon - lucru infirmat de faptul ca, totusi, nu cascam mai des sau mai rar in functie de calitatea aerului inspirat.

Cascatul a fost asociat cu multe din starile pe care le traim zilnic, cea mai frecventa fiind starea de plictis. Da, suntem plictisiti, deci cascam mai mult, conform unui studiu efectuat in 1986 care a demonstrat ca studentii unui colegiu englezesc au cascat semnificativ de mai multe ori cand li s-au arat imagini cu pasteluri colorate, decat atunci cand au urmarit videoclipuri cu muzica rock.

Cele mai recente cercetari arata, totusi, ca fenomenul in sine este legat de temperatura creierului. Astfel, diferitele actiuni pe care le efectuam in timpul zilei, stresul si suprasolicitarea duc la o incalzire a creierului. Prin cascat, prin aportul de aer adus de o inspiratie puternica, urmata de o expiratie puternica, se reuseste sa se realizeze o termoreglare eficienta cu scaderea temperaturii.

Cat de contagios este cascatul?

Fenomenul de contagiozitate a fost evaluat in numeroase teorii si studii, din foarte multe puncte de vedere, unele legand faptul ca un grup de oameni si chiar de animale pot incepe sa caste la vederea altor persoane sau imagini care fac acelasi lucru.

Un studiu din 2004 a evaluat contagiozitatea cascatului la un grup de cimpanzei, babuini si macaci cu rezultate foarte interesante comparabile cu cele obtinute pe grupuri de oameni. La fel se intampla si cu animalele de casa, in special cainii care incep sa caste la auzul stapanului care doarme profund. Uneori se intampla sa cascam doar gandindu-ne la fenomenul in sine, citind sau vorbind despre acesta.

O posibila explicatie se bazeaza pe fenomenele de empatie, dar studii si mai recente au aratat ca mai relevanta este varsta. Astfel, s-a demonstrat ca persoanele sub 25 de ani casca semnificativ de mai multe ori comparativ cu cele peste 50 de ani, in momentul in care privesc imagini cu alte persoane cascand. Insa, nici acest aspect nu este semnificativ din punct de vedere statistic pentru a stipula o teorie unanim acceptata privind transmiterea cascatului.

In ceea ce priveste sfera patologicului, in afara privarii excesive de somn, cascatul poate sa apara in situatia in care exista afectiuni de natura cardiovasculara - atacul de cord sau disectia de aorta, care determina stimulare vaso-vagala, sau afectiuni la nivel cerebral - tumorile cerebrale, accidentul vascular cerebral, epilepsia sau scleroza multipla. In niciuna dintre aceste situatii cascatul nu apare singular, ca simptom unic, ci doar intregeste tabloul clinic, avand un aport scazut in stabilirea unui diagnostic. Foarte rar, prezenta cascatului a fost legata de o anumita medicatie si, mai rar, de modificarile de temperatura ale corpului.

Text: Dr. George Ghiga, Medic Specialist Medicina de familie si Medicina generala