Ce inseamna un examen oftalmologic complet?

Articol de Dr. Diana Stoenescu Medic primar Oftalmologie
Ce inseamna un examen oftalmologic complet?

Examinarea oftalmologica completa de rutina cuprinde:

Anamneza - discutia dintre doctor si pacient, in cadrul careia acesta din urma explica de ce a venit la control, ce probleme oculare anterioare a avut, furnizeaza informatii referitoare la antecedentele sale medicale (boli asociate, tratamente efectuate, eventuale alergii) si antecedentele familiale.

Examinarea aspectului exterior al ochilor si pleoapelor

Autorefractometria – permite masurarea dioptriilor cu ajutorul unui aparat special (cunoscut mai ales sub denumirea de dioptron; pentru copiii sub 3 ani se utilizeaza un alt aparat, Plus Optics, capabil sa efectueze masuratoarea de la distanta);

Uneori (mai ales la tineri), este necesara repetarea acestei masuratori dupa folosirea unor picaturi, adica se efectueaza refractometrie cu cicloplegie.

Scopul utilizarii picaturilor este acela de a determina adevaratele dioptrii, inlaturandu-se, pentru o scurta perioada de timp, reglajele efectuate de musculatura ochiului.

Dupa aceste picaturi, pentru cateva ore, este dificila vederea la aproape, iar la distanta apare fotofobie (lumina supara). Efectul dureaza cateva ore.

Determinarea acuitatii vizuale - consta în citirea de catre pacient, a unor cifre si litere de pe un panou luminos, situat la distanta, apoi citirea unui text imprimat (testarea vederii la aproape). In acest moment, daca este nevoie, se prescriu ochelari.

Verificarea motilitatii oculare (a miscarilor ochilor) - pentru depistarea unui strabism, a unei pareze si apoi, testarea vederii binoculare (capacitatea celor doi ochi de a functiona in simultan).

Biomicroscopia - permite examinarea partii anterioare a globului ocular (cornee, iris, cristalin). Uneori, se poate utiliza o substanta colorata (fluoresceina). Metoda permite o mai buna vizualizare a unor eventuale rani la nivelul partii anterioare a ochiului. Aceasta substanta nu modifica vederea.

Examinarea fundului de ochi (interiorul ochiului)  - pentru vizualizarea retinei, vaselor de sange si nervului optic. Ideal ar fi sa se efectueze de fiecare data dupa dilatarea pupilei (dupa utilizarea picaturilor care modifica vederea). Dupa acest test nu este indicat sa conduceti si ar fi bine sa purtati ochelari de soare. Efectul dureaza cateva ore.

In practica, in general, se efectueaza obligatoriu examenul fundului de ochi fara picaturi. Daca este nevoie (pacientul sufera de anumite afectiuni, daca se constata existenta unor modificari la nivelul structurilor oculare etc), examinarea se repeta dupa administrarea picaturilor de dilatare a pupilei.

Masurarea tensiunii oculare, cu precadere la persoanele trecute de 35 de ani sau la persoanele cu antecedente familiale de glaucom, la cele cu aspect particular al papilei nervului optic. Masuratoarea se poate face prin metoda non-contact (tensiunea oculara se masoara cu ajutorul unui jet de aer, fara sa se atinga ochiul) sau prin metoda contact, cu atingere. Aceasta din urma este mai precisa si presupune administrarea inainte a unor picaturi de anestezie (care insa nu modifica deloc vederea). Masurarea tensiunii oculare permite depistarea glaucomului, afectiune care poate duce la orbire.

Discutia finala dintre pacient si medic - se stabileste diagnosticul, daca este nevoie, se prescriu ochelari, tratamente, se stabilesc alte investigatii necesare pentru obtinerea unor amanunte suplimentare (exista multe alte explorari oftalmologice ce se pot efectua, insa doar la nevoie), se stabileste data urmatorului control. Cu aceasta ocazie pacientul, daca doreste, poate cere lamuriri suplimentare.

In anumite situatii, examinarea poate sa nu cuprinda toti acesti pasi – de ex., cand pacientul vine cu corp strain ocular: chiar daca se verifica vederea, nu este momentul prescrierii ochelarilor.

TextDr. Diana Stoenescu, Medic Primar Oftalmolog, Doctor in Stiinte Medicale