Majoritatea înghețatelor din comerț mizează pe un gust excesiv de dulce (obținut printr-un adaos mare de zahăr sau de îndulcitori) și intens aromat, deoarece conțin tot felul de chimicale cu rol edulcorant. De aici îi excludem, firește, pe micii producători care fac înghețata artizanal. Oricum ar fi, însă, aceste delicii rămân niște bombe calorice mai mari sau mai mici, al căror singur avantaj este faptul că au un gust irezistibil de plăcut.
Totuși, cum rolul deserturilor, în general, nu este acela de a ne hrăni înainte de toate, putem face, din când în când, un mic compromis pentru a ne face o plăcere. Însă, ca să putem alege răul cel mai mic, trebuie să alegem în cunoștință de cauză, după ce ne-am informat pentru a ști ce să evităm și care sunt limitele sănătoase de consum.
Conținutul de îndulcitori
Cam 24% din conținutul înghețatei din comerț constă din zahăr sau alt îndulcitor (sirop de glucoză, sirop de fructoză). Dacă nu este luată în calcul o porționare corectă a înghețatei și cu atât mai mult dacă persoana care o consumă este și sedentară, se poate ajunge destul de repede la obezitate și la diabet zaharat de tip 2. Cum se explică astfel de efecte? Siropul de glucoză, de exemplu, un produs industrial ieftin, obținut, de cele mai multe ori, din porumb, are un gust intens dulce – care își atinge scopul inițial, de a oferi satisfacție consumatorului, creând ușor dependență – și un aport caloric foarte ridicat.
Consumat pe termen mediu și lung, siropul de glucoză determină intoleranță la glucoză (un preambul al diabetului zaharat de tip 2), întreține o reacție inflamatorie la nivel gastrointestinal și modifică compoziția microbiotei de la nivelul cecumului, primul segment al intestinului gros, afectând astfel procesul de digestie.
Conținutul de grăsimi
Înghețata produsă la scară industrială are o concentrație mare de grăsimi – de minimum 10%. Aceste grăsimi, provenite din laptele de vacă, de obicei, se vor vedea în nivelul trigliceridelor din sânge în urma unui consum excesiv de înghețată. Un nivel ridicat de trigliceride în sânge este asociat cu bolile coronariene și blocarea vaselor de sânge și, implicit, pot conduce la infarct.
Există și înghețate în care grăsimile animale au fost înlocuite parțial cu grăsimi vegetale precum ulei de palmier, ulei de cocos, ulei de shea. Uleiul de palmier, adăugat inițial cu scopul de a combate efectul de creștere a nivelului de trigliceride, are, în realitate, efecte semnificativ mai toxice, fiind un promotor al inflamației intestinale și a diferitelor forme de cancer.
Alte ingrediente periculoase
Deși se folosesc în industria alimentară și am putea crede că sunt sigure pentru consum, nu toate ingredientele artificiale și conservanții găsiți în înghețate prezintă această calitate. Studii mai recente au indicat efecte negative asupra sănătății în ceea ce privește aceste substanțe de sinteză. De exemplu, Administrație pentru Alimente și Medicamente (Food and Drug Administration – FDA) a interzis recent șapte arome artificiale, inclusiv benzofenona, după ce studiile pe animale au arătat o asociere cu apariția unor forme de cancer. Acești compuși erau folosiți în mod curent în înghețată și în alte dulciuri.
De asemenea, înghețatele procesate industrial conțin în mod regulat coloranți alimentari artificiali, cum ar fi eritrozina (Red No. 3) și indigo carmin (Blue No. 2). Deși sunt aprobate de FDA, unele cercetări asociază acești coloranți cu hiperactivitatea și cu alte tulburări ale comportamentului la copii.
Găsită frecvent în compoziția înghețatelor, guma de guar, care este adăugată pentru a îngroșa și a textura alimentele, nu este total inofensivă. Unele studii au indicat o asociere cu efecte secundare ușoare precum balonarea și crampele abdominale. În aceeași situație este și caragenanul, despre care cercetările pe animale și în eprubetă au arătat că ar putea favoriza inflamația intestinală, adică un mediu propice îmbolnăvirii.
Alte ingrediente de sinteză cu efecte secundare asupra stării de bine sunt:
- polisorbatul de potasiu, folosit pentru a opri dezvoltarea mucegaiurilor, ce produce reacții alergice la unele persoane;
- hidroxidul de magneziu, cunoscut și cu numele de „lapte de magnezie”, este un conservant cu rol de a preveni acrirea înghețatei care ajuns în sistemul digestiv în cantități mari poate cauza stări severe de greață și vomă, iar pe termen lung, se poate asocia cu sindromul metabolic;
- polisorbat 80, folosit ca emulsifiant, poate crea efecte secundare precum suprimarea activității sistemului imunitar, reacții alergice și toxicitate reproductivă.
Contaminarea cu bacterii
Înghețata nu ne place doar nouă, oamenilor, ci și bacteriilor și ciupercilor, fiind un produs susceptibil la contaminarea cu acestea. Pentru că efectele ar putea fi dezastruoase dacă agenți patogeni precum Streptococcus Aureus sau Salmonella spp. ar ajunge în organismul uman, este foarte important să fie respectate întru totul condițiile de igienă și depozitare a înghețatei. În acest sens, nu recongelați înghețata topită, ci reintroduceți-o în congelator imediat după luarea porției dorite.
Rețetă de înghețată ușor de făcut acasă
O înghețată „curată”, ieftină și cu un conținut scăzut de calorii poate fi realizată folosind doar două ingrediente simple:
- 2 banane coapte, curățate de coajă și feliate, apoi congelate;
- 4 linguri (60 ml) de lapte de migdale sau de nucă de cocos neîndulcite ori de lapte de origine animală.
Amestecă ingredientele într-un blender sau într-un robot de bucătărie, până când obții o consistență cremoasă. Adaugă mai mult lapte, dacă este necesar. Amestecul poate fi consumat imediat sau poate fi pus la congelator pentru a rezulta o înghețată mai solidă.
Întrucât nu conține zahăr adăugat, acest desert aduce în organism mai puține calorii și mai mulți nutrienți decât o înghețată obișnuită.
Atunci când timpul sau contextul nu îți permite să prepari o înghețată acasă, un principiu care se aplică mereu în alegerea înghețatei este să fie minim procesată, să conțină puține ingrediente și să nu aibă ca prim ingredient pe listă zahărul (n. e. – cu cât un ingredient se află mai la început pe etichetă, cu atât produsul îl conține într-o proporție mai mare).
O rudă mai dietetică a înghețatei este sorbetul. Acesta n-ar trebui să conțină, în mod normal, zahăr adăugat, fiind obținut exclusiv dintr-un amestec de piure de fructe și apă puse la congelator. De asemenea, sorbetul are un conținut minim de grăsimi, nefiind făcut cu lapte și oferă organismului mai multe vitamine (cu excepția vitaminei A, provenită din lapte, prezentă în înghețatele clasice).
Totuși, mai ales că multe dintre variantele de sorbet din comerț abundă în zahăr, moderația în consum rămâne o prioritate.
Ce este înghețata proteică?
Înghețata cu aport ridicat de proteine a devenit rapid populară printre persoanele care practică o activitate sportivă și care au căutat o modalitate mai sănătoasă de a include în dieta lor și produse care să le satisfacă pofta de dulce. Unele tipuri de înghețată proteică din comerț au în compoziție, pe lângă proteine, îndulcitori cu un conținut scăzut de calorii și fibre adăugate sau prebiotice – importante pentru reglarea glicemiei și, respectiv, a microflorei intestinale. De asemenea, în funcție de ingredientele folosite, înghețata proteică poate însemna un aport mai mare de minerale (calciu, fosfor, magneziu) și de vitamine decât cel al unei înghețate obișnuite.
În comparație cu o înghețată tradițională, acestă variantă conține semnificativ mai puține calorii și o cantitate mai mare de proteine, unele foarte valoroase pentru susținerea masei musculare. De altfel, proteina de zer, un ingredient folosit adesea la prepararea înghețatelor de acest tip, stimulează creșterea musculară, pierderea în greutate și recuperarea musculară după antrenamentele sportive, după cum arată studiile.
Un alt avantaj major este că înghețata proteică poate fi realizată acasă, ușor și rapid, oferind astfel posibilitatea unui bun control asupra ingredientelor folosite.
Însă, în lipsa unui bun control al porțiilor consumate, și acest tip de înghețată poate avea unele efecte nocive:
- prebioticele adăugate în compoziție, cu scopul de a stimula creșterea bacteriilor în intestine, pot provoca unor persoane efecte secundare digestive ușoare, cum ar fi balonarea;
- alcoolii de zahăr folosiți ca îndulcitori pot genera simptome precum greață, gaze și balonare – cu excepția eritritolului;
- fiind foarte gustoasă, rămâne riscul supraalimentării, ca și în cazul înghețatei obișnuite.
Știai că…
… gelato și înghețata se fac prin tehnici diferite, deși din aceleași ingrediente, folosite în alte proporții, iar profilurile lor nutriționale reflectă acest lucru? Dacă înghețata obișnuită are între 10-25% aport de grăsimi, înghețata după rețetă italiană are un aport de doar 4-9% grăsimi. În schimb, gelato are un conținut mai mare de zahăr decât înghețata obișnuită. De asemenea, datorită conținutului mai mic de aer, înghețata italiană are o textură mai mătăsoasă, iar conținutul mai redus de grăsime o face mai aromată decât înghețata clasică. Totuși, ambele au un aport caloric mare și trebuie consumate cu măsură.
… gelato este servit, în mod tradițional, cu aproximativ 6–8 ° C mai cald decât înghețata clasică și cu o spatulă speciala, nu cu acea linguriță specială de luat înghețata sub forma unor bile? Temperatura de servire mai ridicată contribuie la înflorirea aromelor înghețatei italiene, deoarece limba nu va fi la fel de amorțită precum este atunci când mănânci înghețată clasică.
În concluzie, înghețata poate face parte dintr-o dietă echilibrată, dar este important să fie consumată aplicând controlul porțiilor, pentru un aport moderat raportat la necesarul caloric zilnic. De asemenea, este benefic să o alternați cu alte deserturi răcoritoare, cum ar fi pepenele verde sau galben și salatele de fructe răcite la frigider, care sunt bogate în vitamine. De altfel, este valoros aportul de fibre obținut prin consumul de fructe (n. e. – atenție, consumate întregi, nu sub formă de suc!), care asigură o absorbție lentă a zaharurilor din sânge (evitând astfel salturile glicemice majore) și favorizează tranzitul intestinal.
Bibliografie:
- https://health.clevelandclinic.org
- https://www.theguardian.com
- https://www.healthline.com
- https://www.theatlantic.com
- https://www.deseret.com
- https://www.wgbh.org
- https://www.eatthis.com
- https://www.reagent.co.uk/blog/what-chemicals-can-be-found-in-ice-cream/
- https://www.healthline.com
- https://www.healthyfood.com/advice/which-is-healthier-ice-cream-or-sorbet/