Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Astmul si sarcina

Articol de Dr. Claudia Nechifor
Astmul si sarcina

Aproximativ 8-10% dintre femeile insarcinate au astm. In mod justificat, o femeie gravida care sufera de astm vrea sa stie daca boala poate afecta bunul mers al sarcinii si daca medicatia antiastmatica poate dauna copilului.

Relatia astm-sarcina

In astmul din cursul sarcinii functioneaza regula “1/3”:

  • 33% sanse ca astmul sa nu fie influentat si sa nu influenteze sarcina
  • 33% sanse ca astmul sa se amelioreze in timpul sarcinii
  • 33% sanse sa se agraveze, trecand  intr-o treapta superioara de gravitate, cu cresterea numarului de accese astmatice

Conform studiilor, agravarea astmului apare mai degraba in saptamanile 17-24 sau 29-36. Astmul necontrolat in sarcina se poate asocia cu hipertensiune arteriala, pre/eclampsie, nastere prematura sau operatie cezariana a unui fat de dimensiuni si greutate mica.

De asemenea, este unanim acceptat ca stoparea medicatiei antiastmatice cu scopul de a evita posibilele consecinte asupra fatului poate avea efecte mult mai severe asupra sarcinii si fatului decat tratarea astmului in sarcina. 

Femeile cu astm care doresc sa conceapa un copil sunt sfatuite sa o faca in momentul cand astmul lor este controlat si sa coopereze armonios, atat cu obstetricianul, cat si cu medical specialist pneumolog/alergolog/internist/generalist care supravegheaza astmul. Este bine ca astmul sa fie monitorizat atat de catre medic prin spirometrie, cat si de catre pacienta, acasa, prin folosirea peak flow-metrului dimineata si seara, inainte de administrarea medicatiei de control. 

Tratamentul astmului la femeia insarcinata

Medicatia antiastmatica este de doua tipuri:

  • Medicatia de control, zilnica, cu durata lunga, care previne aparitia crizelor
  • Medicatie de criza, pe perioada scurta, bine definita, catre trateaza accesul de astm

Studiile clinice au dovedit ca exista medicamente care pot fi folosite fara riscuri pentru mama si fat:

Medicatie de criza: bronhodilatatoare de tipul Salbutamolul (Ventolin)
Medicatia de control:

  • Corticoterapia inhalatorie – este medicatia cea mai indicata. Budesonidul si beclometazona sunt corticosteroizi inhalatori care sunt siguri in sarcina.
  • Teofilinele sunt permise in sarcina, dar desuete si fara actiune de lunga durata
  • Combinatiile de corticosteroid si bronhodilatator folosite in formele persistent moderate si mai ales severe. Desi nu exista studii temeinice la femeile insarcinate, punand in balanta riscurile unui astm sever, netratat, aceste combinatii au indicatie mai ales la femeile care le foloseau cu success anterior de sarcina
  • Medicatia anti-inflamatorie de tip antileucotriene. Desi nu exista studii temeinice, antileucotrienele pot fi folosite daca se constata ca scoaterea acestor medicamente nu poate fi compensata printr-o alta medicatie agreata.

Deseori, astmul se asociaza cu rinita alergica. Dintre antialergice se pot folosi Clorpheniraminul, un antialergic de generatie veche, cu efect secundar sedativ, precum si Cetirizina sau Loratadina, antialergice de noua generatie, nonsedative. Pentru controlul inflamatiei nazale se pot folosi corticosteroizi topici nazali -beclometazona si budesonidul. Pentru congestia nazala, rareori se poate folosi un decongestiv nazal, de preferinta topic nazal, pentru o perioada de timp scurta.

TextDr. Claudia Nechifor, Medic Primar Alergologie si Imunologie