Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Tusea cronica – simptom respirator al unor boli  pulmonare, dar si extrapulmonare


Tusea este un simptom pentru care sfatul medicului este cerut frecvent indiferent de varsta.

Tusea reprezinta un reflex important care ne ajuta la eliminarea secretiilor, a corpilor straini din caile respiratorii si, totodata, ajuta la prevenirea infectiilor. Tusea impiedica aspirarea unor obiecte sau alimente in caile respiratorii si plamani, lucru care ar putea cauza probleme grave de sanatate ducand inclusiv la deces.

Tusea frecventa si persistenta poate fi deranjanta si poate duce la epuizare fizica, insomnii; poate sa provoace ameteli, transpiratie, dureri toracice, dureri musculo-scheletale, cefalee si incontinenta urinara (mai ales la femei).

Din punct de vedere al caracterului, tusea poate fi “seaca” (uscata) sau productiva, cand impreuna cu cu tusea are loc si eliminarea unor secretii de la nivelul arborelui bronsic.

Tusea cronica este definita ca tusea care persista mai mult de 8 saptamani.

Care sunt cauzele tusei cronice?

La adulti, cele mai frecvente afectiuni care determina tuse cronica sunt: astmul bronsic, sindromul picaturii postnazale si refluxul gastroesofagian, fiind responsabile de 90 % dintre bolile ce determina tuse cronica.

Astmul bronsic. Simptomele clasice ale astmului bronsic sunt reprezentate de wheezing (respiratie suieratoare), lipsa de aer si tuse cronica, senzatie de presiune toracica, simptome ce variaza in timp si in intensitate.

Exista o varianta de astm a carei unica manifestare o reprezinta tusea cronica.

Sindromul picaturii postnazale. Apare cand secretiile de la nivelul nasului picura sau se scurg la nivelul peretelui posterior al gatului. Aceste secretii pot irita gatul si pot provoca tuse. Inflamarea postnazala se poate dezvolta la persoanele cu alergii, raceli, rinite si sinuzite.

Semnele sindromului picaturii postnazale pot fi: rinoree (secretii nazale), senzatie de nas infundat, senzatia de scurgere de secretii la nivelul gatului si necesitatea de a curata gatul prin expectoratii frecvente, insa tusea este cel mai deranjant simptom pentru care pacientul se adreseaza medicului.

Refluxul gastroesofagian. Semnifica trecerea secretiei gastrice acide de la nivelul stomacului in esofag. Boala de reflux gastroesofagian se refera la toate acele acuze cauzate de refluxul acid. Majoritatea persoanelor care acuza tuse provocata de reflux prezinta arsuri retrosternale, gust acru, dar sunt persoane care au tusea ca singura manifestare a refluxului.

Alte cauze de tuse cronica sunt:

  • Utilizarea unor medicamente indicate in tratamentul hipertensiunii arteriale sau cardiopatiei ischemice, din clasa inhibitorilor enzimei de conversie. Tusea apare frecvent la o saptamana dupa administrarea acestor medicamente;  
  • Bronsita cronica – reprezinta o boala in care caile aeriene sunt iritate si determina aparitia tusei, frecvent matinala si insotita de expectoratie. Majoritatea persoanelor care sufera de bronsita cronica sunt fumatori sau fosti fumatori;
  • Bronsita eozinofilica – se depisteaza frecvent la persoanele cu tuse cronica cu expectoratie si al caror examen de sputa deceleaza celule eozinofile crescute.

Uneori, tusea cronica poate fi simptomul unei boli grave precum cancerul pulmonar, de aceea este importanta prezentarea la medic pentru un diagnostic corect si cat mai rapid.

Care sunt semnele de alarma ce insotesc tusea cronica si pentru care trebuie sa va prezentati imediat la medic?

  • lipsa de aer (dispneea), respiratie suieratoare (wheezing)
  • febra, dureri toracice
  • tuse cu eliminarea de sange sau puroi
  • tuse puternica care declanseaza voma
  • scadere nedorita din greutate
  • la fumatori, schimbarea caracterului tusei

Odata prezentat la medic, va fi nevoie de o serie de investigatii pentru a afla cauza tusei?

In functie de simptomele pe care le prezinti, precum si de examenul clinic obiectiv si de contextul in care a tusea cronica a aparut, medicul poate recomanda anumite investigatii pentru a determina cauza acesteia. Printre cele mai frecvente investigatii: radiografia pulmonara, probele functionale respiratorii (spirometrie cu sau fara bronhodilatatie), examen bacteriologic din sputa eliminata, teste cutanate alergologice, examen ORL.

In unele cazuri, se poate recurge inclusiv la investigatii invazive precum bronhoscopia sau endoscopia digestiva superioara.

Ce masuri poti lua pentru ameliorarea tusei inainte de a fi consultat de un medic?

  • In cazul in care esti fumator, incearca sa renunti la fumat. Afla ce castigi daca te lasi de fumat!
  • Utilizeaza un umidificator in camera unde dormi
  • Daca stii ca esti predispus la alergii, evita pe cat posibil alergenul – polen, praf, mucegaiuri, par de animale etc.
  • Adopta un stil de viata sanatos, cu orar de mese regulat, cu evitarea mancatului pe fuga, a intinderii la orizontala sau aplecarea imediat dupa masa
  • Consuma lichide pentru o hidratare adecvata, preferabil la temperatura camerei – de exemplu apa, ceai cald cu miere si lamaie