Ce este displazia de col uterin?
Displazia de col uterin, cunoscută și sub denumirea de displazie cervicală, reprezintă o afecțiune caracterizată prin modificări anormale ale celulelor de la nivelul colului uterin. Aceste modificări nu sunt canceroase, dar, netratate, pot progresa spre cancer de col uterin.
Displazia cervicală este - cel mai frecvent - cauzată de infecția persistentă cu anumite tulpini ale virusului Papiloma uman (HPV), în special cele cu risc oncogen crescut. Afecțiunea este, de obicei, asimptomatică și este descoperită prin teste de screening, precum testul Papanicolau sau examenul colposcopic.
Severitatea displaziei de col poate varia, fiind clasificată în:
- Displazie ușoară (CIN 1) – modificări minore ale celulelor, care pot regresa spontan.
- Displazie moderată (CIN 2) – modificări mai pronunțate, cu risc crescut de progresie.
- Displazie severă (CIN 3) – stadiul cel mai avansat înainte de dezvoltarea cancerului invaziv.
Depistarea timpurie și tratamentul adecvat al displaziei de col sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și menținerea sănătății colului uterin. În Clinica Nativia poți beneficia de monitorizare, diagnostic și consiliere de specialitate.
Clasificarea displaziei cervicale
Displazia cervicală este clasificată în funcție de gradul de modificare a celulelor de la nivelul colului uterin și de riscul de progresie spre cancer. Clasificarea utilizată cel mai frecvent este clasificarea CIN (neoplazie intraepitelială cervicală), care împarte leziunile în trei grade:
1. Leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut (LSIL - CIN 1)
- Este cea mai ușoară formă de displazie cervicală.
- Se caracterizează prin modificări minore ale celulelor epiteliale, asociate, de obicei, cu infecția tranzitorie cu HPV.
- În majoritatea cazurilor, LSIL - CIN 1 regresează spontan, fără tratament, dar necesită monitorizare periodică prin test Papanicolau și colposcopie.
2. Leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt (HSIL - CIN 2 și CIN 3)
Aceste leziuni prezintă un risc mai mare de progresie spre cancer de col uterin și necesită intervenție medicală.
- HSIL - CIN 2: afectează aproximativ două treimi din grosimea epiteliului cervical. Are un risc moderat de progresie și poate necesita tratament pentru a preveni evoluția spre CIN 3.
- HSIL - CIN 3: reprezintă cea mai severă formă de displazie cervicală, afectând întregul strat epitelial. Este considerată o leziune precanceroasă și necesită tratament prompt, precum excizia zonei afectate, pentru a preveni dezvoltarea cancerului invaziv.
Clasificarea displaziei cervicale ajută medicii să stabilească cel mai potrivit protocol de supraveghere și tratament pentru fiecare pacientă, în funcție de gravitatea leziunilor depistate. Descoperă echipa de medici supraspecializati, cu experienta internationala, din Clinica Nativia și beneficiază de expertiza lor.
Cauze și factori de risc ai displaziei de col uterin
Displazia de col uterin apare atunci când celulele de la nivelul colului uterin suferă modificări anormale. Principala cauză a acestei afecțiuni este infecția persistentă cu virusul papiloma uman (HPV), în special tulpinile cu risc oncogen crescut HPV 16 și HPV 18.
Cauzele principale ale displaziei cervicale
Printre principalele cauze ale displaziei cervicale se numără:
- Infecția cu HPV – aproximativ 99% dintre cazurile de displazie de col sunt asociate cu infecția cu HPV, un virus transmis prin contact sexual.
- Sistemul imunitar slăbit – organismul unei persoane cu imunitate scăzută (din cauza unor boli cronice, a infecției cu HIV sau a utilizării medicamentelor imunosupresoare) are dificultăți în eliminarea infecției cu HPV.
- Fumatul – substanțele toxice din țigări afectează celulele colului uterin, favorizând dezvoltarea displaziei cervicale.
- Expunerea la dietilstilbestrol (DES) – femeile ale căror mame au utilizat DES în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de anomalii cervicale.
Factori de risc pentru dezvoltarea displaziei de col uterin
Factorii de risc pentru displazia de col uterin includ:
- Începerea vieții sexuale la o vârstă fragedă – contactul timpuriu cu HPV crește riscul de displazie cervicală.
- Numeroși parteneri sexuali – acest factor crește expunerea la tulpini oncogene ale HPV.
- Lipsa utilizării prezervativului – deși nu oferă protecție completă, prezervativul reduce riscul de infecție cu HPV.
- Deficiențe nutriționale – lipsa vitaminelor A, C, E și a acidului folic poate slăbi mecanismele de apărare ale celulelor cervicale.
- Istoric familial de cancer de col uterin – unele femei au o predispoziție genetică pentru displazia de col uterin.
Deoarece displazia cervicală nu prezintă simptome evidente, este esențială efectuarea regulată a testului Papanicolau și a testului HPV pentru depistarea precoce și prevenirea complicațiilor. Află mai multe despre testul Papanicolau si beneficiile sale pentru sănătatea femeilor.
Simptome și diagnostic al displaziei cervicale
În majoritatea cazurilor, displazia cervicală nu provoacă simptome evidente, fiind descoperită doar în urma testelor de screening ginecologic. Totuși, în situațiile în care displazia severă de col uterin CIN 3 este avansată sau însoțită de alte infecții, pot apărea următoarele simptome:
- Sângerări vaginale anormale, în special după contact sexual
- Secreții vaginale modificate, uneori, cu miros neplăcut
- Durere pelvină sau disconfort în timpul actului sexual
Deoarece leziunea scuamoasă intraepitelială de grad scăzut și alte forme de displazie pot evolua fără semne clinice, este esențială efectuarea controalelor ginecologice regulate. Fa chiar acum o programare pentru o evaluare completă a stării de sănătate.
Diagnosticarea displaziei de col uterin
Diagnosticul se bazează pe o serie de investigații specifice:
Testul Papanicolau
- Este primul pas în depistarea modificărilor celulare la nivelul colului uterin.
- Un rezultat anormal poate indica prezența unei leziuni scuamoase intraepiteliale de grad scăzut (LSIL) sau a unei displazii severe de col uterin.
Testul HPV
- Identifică tulpinile virusului papiloma uman cu risc oncogen crescut.
- Se recomandă în special femeilor peste 30 de ani; însoțește și completează testul Papanicolau.
Colposcopia
- Procedură prin care medicul examinează colul uterin cu ajutorul unui microscop special, pentru a detecta zonele anormale.
- În cazul unor suspiciuni, se poate efectua biopsia cervicală pentru confirmarea diagnosticului.
Biopsia cervicală și examenul histopatologic
- Confirmă gradul de displazie cervicală și exclude prezența cancerului invaziv.
- Clasifică leziunile în CIN 1 (leziune ușoară), CIN 2 (displazie moderată) și CIN 3 (displazie severă de col uterin).
Un diagnostic precoce al displaziei de col uterin este esențial pentru prevenirea progresiei către cancer, permițând instituirea unui tratament adecvat. Citește despre cele mai frecvente intrebari despre diagnosticul si tratamentul cancerului de col uterin.
Tratament displazie col uterin
Tratamentul pentru displazia de col uterin depinde de gradul leziunii și de vârsta pacientei. În unele cazuri, displazia poate regresa spontan, dar în altele, fără tratament, poate progresa spre cancer de col uterin. De aceea, alegerea metodei terapeutice trebuie făcută în funcție de severitatea diagnosticului.
Tratamentul displaziei ușoare (LSIL - CIN 1)
În cazul unei leziuni scuamoase intraepiteliale de grad scăzut (LSIL), de obicei, nu este necesar un tratament imediat, deoarece există șanse mari ca modificările celulare să regreseze de la sine.
LSIL tratament recomandat
- Monitorizare prin test Papanicolau și test HPV la 6-12 luni.
- Stil de viață sănătos pentru întărirea sistemului imunitar: renunțarea la fumat, o alimentație bogată în vitaminele A, C, E și acid folic.
- Tratamentul infecțiilor vaginale asociate, dacă sunt prezente.
Dacă LSIL persistă sau progresează, pot fi necesare metode de tratament similare celor utilizate pentru HSIL.
Tratamentul displaziei moderate și severe (HSIL - CIN 2, CIN 3)
Pentru leziunile intraepiteliale scuamoase de grad înalt (HSIL - CIN 2, CIN 3), tratamentul este necesar pentru a preveni transformarea în cancer de col uterin.
HSIL tratament recomandat
Proceduri minim invazive (recomandate pentru femeile tinere sau pentru cele care doresc să aibă copii):
- Crioterapia – distrugerea celulelor anormale prin înghețarea acestora cu azot lichid.
- Terapia cu laser – vaporizarea celulelor anormale printr-un fascicul laser.
- Electrocauterizarea – distrugerea țesutului afectat cu ajutorul curentului electric.
Proceduri chirurgicale (pentru cazurile mai avansate sau recidivante):
- Conizația cervicală – îndepărtarea unei porțiuni din colul uterin afectat, printr-o intervenție chirurgicală.
- Rezecția cu ansă diatermică (LEEP/LLETZ) – îndepărtarea țesutului afectat cu ajutorul unei anse electrice.
- Histerectomia – îndepărtarea uterului, recomandată doar în cazurile severe, când alte metode nu au avut succes.
Îngrijire după tratament
- Monitorizare periodică prin test Papanicolau și test HPV, pentru a preveni reapariția displaziei.
- Evitarea contactului sexual timp de câteva săptămâni după procedură, pentru a permite vindecarea colului uterin.
- Vaccinarea anti HPV poate reduce riscul recurenței displaziei cervicale.
Un diagnostic timpuriu și un tratament corect pentru displazia de col uterin pot preveni complicațiile și evoluția către cancer de col uterin. Fii la curent cu simptomele sugestive pentru cancerul de col uterin și cu cele mai moderne metode de tratament al acestuia.
Prevenirea displaziei de col uterin
Prevenirea displaziei de col uterin se bazează pe reducerea factorilor de risc și pe depistarea precoce a modificărilor celulare, prin teste de screening regulate. Deoarece infecția cu virusul papiloma uman (HPV) este principala cauză a displaziei cervicale, măsurile de protecție împotriva acestuia joacă un rol esențial
Vaccinarea anti HPV
Vaccinarea împotriva HPV este cea mai eficientă metodă de prevenire a displaziei cervicale și a cancerului de col uterin. Vaccinul este recomandat:
- Fetelor și băieților cu vârsta cuprinsă între 9-14 ani, înainte de debutul vieții sexuale.
- Femeilor și bărbaților până la 45 de ani, dacă nu au fost vaccinați anterior.
Vaccinul protejează împotriva celor mai periculoase tulpini HPV, inclusiv HPV 16 și HPV 18, responsabile de majoritatea cazurilor de displazie de col uterin. Vaccinul nu este la fel de eficient în cazul în care pacientul a contactat deja una dintre tulpinile cu risc înalt oncogen, dar continuă să ofere protecție împotriva tulpinilor care nu au fost contactate încă, de aceea se consideră că este util și necesar. Iată și alte lucruri interesante despre vaccinarea HPV, eficiența și siguranța acestuia.
Screening regulat – test Papanicolau și test HPV
Screeningul este esențial pentru depistarea precoce a leziunilor intraepiteliale scuamoase de grad scăzut (LSIL) cu atipii HPV și a altor forme de displazie. Se recomandă:
- Test Papanicolau la fiecare 3 ani, pentru femeile între 21-65 de ani.
- Test HPV la fiecare 5 ani, începând cu vârsta de 30 de ani sau mai devreme, dacă sunt detectate modificări celulare suspecte.
- Colposcopie și biopsie cervicală, dacă testele indică anomalii.
Este important să reții că, în funcție de situația clinică a fiecărei paciente, dar și de aspecte care țin de stilul de viață, medicul poate recomanda efectuarea testului Papanicolau și a testului HPV la intervale mai mici de timp. Ține cont de recomandările specialistului, deoarece informațiile din acest articol sunt unele generale, pe când medicul tău îți oferă sfaturi personalizate.
Utilizarea prezervativului
Deși prezervativele nu oferă protecție totală împotriva HPV, ele reduc riscul transmiterii virusului și a altor infecții cu transmitere sexuală, care pot agrava displazia cervicală.
Stil de viață sănătos
Un sistem imunitar puternic ajută la eliminarea infecției cu HPV și la prevenirea progresiei displaziei. Se recomandă:
- Renunțarea la fumat, deoarece substanțele toxice din țigări favorizează dezvoltarea displaziei de col uterin.
- Consumul de alimente bogate în vitaminele A, C, E și acid folic, esențiale pentru sănătatea celulelor cervicale.
- Evitarea stresului și menținerea unei greutăți corporale optime.
Tratarea promptă a LSIL cu atipii HPV
Dacă în urma testului Papanicolau se detectează LSIL asociată cu infecția HPV, tratamentul poate include:
- Monitorizare regulată pentru a observa evoluția leziunii.
- Administrarea de suplimente de acid folic și antioxidanți, care pot ajuta la regresia leziunilor ușoare.
- Tratamente locale, precum aplicarea de preparate topice locale sau imunomodulatoare, la recomandarea medicului.
Întrebări frecvente despre displazia de col uterin
Adesea, pacientele au unele întrebări frecvent întâlnite în practica medicală, la care ne străduim să răspundem în continuare:
Ce opțiuni de tratament există în displazia severă de col uterin (HSIL - CIN 3)?
În cazul displaziei severe de col uterin (HSIL - CIN 3), tratamentul este necesar pentru a preveni progresia spre cancer. Opțiunile includ excizia cu ansă diatermică (LEEP/LLETZ), conizația cervicală (îndepărtarea unei porțiuni conice din colul uterin) și, în cazurile severe sau recidivante, histerectomia (îndepărtarea uterului). Alegerea tratamentului depinde de vârsta pacientei, de dorința de a avea copii și de extinderea leziunii.
În cât timp se transformă o leziune scuamoasă intraepitelială de grad scăzut în cancer?
O leziune scuamoasă intraepitelială de grad scăzut (LSIL) evoluează foarte lent și, în majoritatea cazurilor, regresează spontan în decurs de 1-2 ani. Totuși, dacă persistența infecției cu HPV duce la progresia spre leziuni de grad înalt (HSIL CIN 2 sau CIN 3), transformarea în cancer de col uterin poate dura între 10 și 15 ani. De aceea, monitorizarea periodică prin testul Papanicolau și testul HPV este esențială.
În LSIL cu atipii HPV tratamentul poate determina infertilitate?
În majoritatea cazurilor, LSIL cu atipii HPV nu necesită tratament invaziv, ci doar monitorizare, astfel că nu afectează fertilitatea. Dacă este necesară o intervenție, metodele minim invazive, precum LEEP sau conizația, pot crește riscul de insuficiență cervicală (slăbirea colului uterin), ceea ce ar putea influența capacitatea de a duce o sarcină la termen. Totuși, majoritatea femeilor rămân fertile după tratament, mai ales dacă leziunile sunt descoperite și gestionate din timp.
Pot duce o sarcină la termen dacă am fost diagnosticată cu displazie de grad înalt?
Da, multe femei diagnosticate cu displazie de grad înalt (HSIL) pot avea o sarcină normală, dar managementul medical este esențial. Dacă diagnosticul este pus în timpul sarcinii, tratamentul invaziv este, de obicei, amânat până după naștere, iar evoluția leziunilor este atent monitorizată prin colposcopie.
Dacă tratamentul a fost efectuat anterior concepției, în funcție de tipul procedurii (LEEP, conizație), pot exista riscuri crescute de naștere prematură sau de insuficiență cervicală, însă, cu o îngrijire corespunzătoare, multe femei reușesc să ducă sarcina la termen.
HSIL cu suspiciune de invazie înseamnă cancer?
Nu neapărat. HSIL cu suspiciune de invazie indică prezența unor modificări celulare severe, care pot sugera o posibilă evoluție către cancer, dar diagnosticul final necesită confirmare prin biopsie cervicală și examen histopatologic. Dacă se confirmă invazia, se poate vorbi despre un stadiu incipient al cancerului de col uterin, dar dacă invazia nu este detectată, leziunea rămâne clasificată ca displazie severă (CIN 3/HSIL), care poate fi tratată cu succes, înainte de progresia spre cancer.
Displazia de col uterin este o afecțiune frecventă, dar prevenibilă și tratabilă, dacă este depistată la timp. Deoarece infecția cu HPV este principala cauză a acestei afecțiuni, vaccinarea, screeningul regulat prin testul Papanicolau și testul HPV joacă un rol esențial în prevenirea complicațiilor. De asemenea, menținerea unui stil de viață sănătos și evitarea factorilor de risc pot contribui la reducerea șanselor de apariție sau de progresie a displaziei cervicale. Printr-o monitorizare atentă și tratamente adecvate, riscul de evoluție către cancer de col uterin poate fi minimizat, asigurând sănătatea pe termen lung.
Disclaimer: Informațiile din acest articol nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Surse:
Ansorge, Rick. “Cervical Dysplasia: Symptoms, Treatments, Causes, and More.” WebMD, 12 Feb. 2024, www.webmd.com/cancer/cervical-cancer/cervical-dysplasia-symptoms-causes-treatments
“Cervical Dysplasia.” Yale Medicine, www.yalemedicine.org/conditions/cervical-dysplasia
“Cervical Dysplasia Information | Mount Sinai - New York.” Mount Sinai Health System, www.mountsinai.org/health-library/diseases-conditions/cervical-dysplasia
“Cervical Dysplasia: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, medlineplus.gov/ency/article/001491.htm
Cleveland Clinic. “Cervical Intraepithelial Neoplasia (CIN) | Cleveland Clinic.” Cleveland Clinic, 31 Jan. 2022, my.clevelandclinic.org/health/diseases/15678-cervical-intraepithelial-neoplasia-cin
National Cancer Institute. “NCI Dictionary of Cancer Terms.” National Cancer Institute, 2 Feb. 2011, www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/cervical-dysplasia,
staff, familydoctor org editorial. “What Is Cervical Dysplasia? - Treatment & Prevention.” Familydoctor.org, familydoctor.org/condition/cervical-dysplasia/
“What to Know about Abnormal Cervical Cells.” Mayo Clinic, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cervical-cancer/expert-answers/cervical-dysplasia/faq-20058142