EDU.REGINAMARIA.RO

Prof. Univ. Dr. Nicolae Hancu si Conf. Univ. Dr. Anca Farcas - Factorii de risc cardiovascular

Bun găsit tuturor doamnelor și domnilor. Bună seara. Vorbim din Cluj, de la Clinica Regina Maria unde vă invit să fiți alături de noi la o premieră. Și premiera se numește  Sănătatea familiei. Este emisiunea princeps. Emisiunea Norma Princeps dar și prima. Dintr-un lung șir de emisiuni pe această temă inițiate de Regina Maria, dar care pentru început cel puțin se va desfășura de aici din Cluj.

Tema este una care aparține medicinii preventive. Pentru medicina preventivă nu doar că este extrem de importantă este și foarte neglijată. Atât în practica medical cât și de cei cărora ne adresăm adică exact dumneavoastră cei care ne priviți și care ne ascultați astăzi. Și ca temă am ales pentru astăzi un subiect care aparent ar fi de cardiologie. Dar în realitate  este mult mai vast decât cardiologia și anume cum putem preveni bolile cardiovasculare. Și ca să prevenim bolile cardiovasculare, în primul rând trebuie să facem o predicție, adică să știm în ce măsură o anumită persoană respectiv dumneavoastră, cei care ne ascultați, sunteți la risc să dezvoltați boli cardiovasculare. Și riscul acesta se măsoară pe baze științifice. Nu o să le enunțăm astăzi aici. Este bine să știți și dacă știți puteți să întrebați medical dumneavoastră care vă tratează, care vă îngrijește. Se măsoară prin prezența așa-zișilor factori de risc cardiovascular. Foarte simplu. Dacă aveți hipertensiune, dacă aveți diabet, dacă aveți obezitate, dacă fumați. Și nu în ultimul rând dacă sunteți
stresați, dacă sunteți sedentar. Totalitatea lor, totalitatea acestor factori, nu doar unul singur ci totalitatea lor a fost supusă unui mecanism, a unor calcule matematice care de 50-60-70 de ani se dezvoltă în Statele Unite. S-au enunțat fel de fel de ecuații de diagrame astfel încât în momentul de față se poate spune la o persoană care are de exemplu 25 de ani ce-l așteaptă în următorii 30 de ani sau la o persoană de 50-60 de ani ce-l așteaptă în următorii 10 ani. Aceasta pe baza unor factori de risc. Și unul din cei mai  importanți factori de risc cunoscuți în momentul de față. Adică factori de risc înseamnă un factor care prezent la o anumită persoană arată că persoana respectivă e posibil să dezvolte o boală cardiovasculară. Cu o frecvență  mai mare decât o persoană care nu are acel factor de risc cardiovascular. Acesta ar fi fost motivul pentru care în această seară la ediția, hai să zicem festivă, de deschidere, am invitat-o pe colega mea doamna conferențiar Anca Fărcaș, conferențiar la Universitatea Iuliu Hațieganu de aici din Cluj la Clinica Medicală 1. Care este un eminent cardiolog. Nu de aceea am invitat-o, că este cardiolog, și de aceea, dar am invitat-o pentru că Regina Maria Cluj a avut un predecesor care s-a numit Centrul Medical Moților și Centrul Medical Moților a avut niște membri fondatori. Noi doi suntem între acei fondatori. Anca a fost alături de mine din prima zi. Și acum Anca, te rog să ne spui din acești multipli factori de risc, am ales hipertensiunea arterială.

În ce măsură hipertensiunea arterială este importantă ca și un herald ca și un factor care ne anunță că s-ar putea să fie vorba de o boală cardiovasculară în timp?

Bună seara și mulțumesc frumos pentru invitație și faptul că mi-ați readus aminte de acele momente frumoase de acum mulți ani. Într-adevăr, hipertensiunea este unul din factorii cei mai importanți și ocupă primul loc în factorii de risc care determină mortalitatea cardiovasculară prin faptul că această creștere a
valorilor tensionale peste valori de 140 cu 90 face ca în timp să existe o serie de modificări la nivelul aparatului cardiovascular, respective inimă și vasele de sânge, care vor denatura sau vor evolua spre afectarea lor cu apariția infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral, insuficienței cardiace.

De aceea este nevoie  de prevenție. Este nevoie să măsurăm tensiunea arterială și să știm de la care valoare ar trebui să ne adresăm medicului.
Corect este să măsurăm tensiunea acasă sau în cabinet? Voi cardiologii spuneți hipertensiune de cabinet.

Da, tensiunea arterială o măsurăm și acasă și la cabinet. Persoanele care atunci când intră în cabinet reacționează cu o tensiune arterială sau hipertensiune arterialăde halat alb, sunt de fapt niște persoane aflate la un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune decât persoanele care în cabinetul medicului au o valoare tensinală normală.

Deci nu este o întâmplare, așa reacționează corpului în diferite momente de stres, iar momente de stres nu sunt doar întâlnirile cu medicul ci și multe alte situații din viața lui. Cu alte cuvinte este primul moment când pacientul ar trebui să înțeleagă că este la risc de a dezvolta  hipertensiune arterială, oarecum constantă, adică cu valori tensionale crescute și să înceapă să facă deja niște măsuri de prevenție.

Pentru că există o serie de mijloace farmacologice pe care le putem pune în aplicare astfel încât să nu ajungem să devenim hipertensiv.

De la ce valori trebuie să ne speriem realmente sau să știm că sunt probleme tensionale?

Probleme tensionale. Deja pacienții care au valori între 130-140 tensiunea mare sau sistolică cum spunem noi medical, respectiv 80-90 diastolică. Deja trebuie să fie atenți la starea lor de sănătate, iar cei care au valori deja peste 140 cu 90 se pot considera deja cu hipertensiune arterială. Acest lucru nu înseamnă  neapărat că trebuie să înceapă terapia medicamentoasă pentru că știm foarte bine că mulți nu își doresc acest lucru de la început. Dar repet trebuie să implementeze deja niște mijloace nefarmacologice, să reducă consumul de sare, să facă mai multă activitate fizică.

Dar dacă eu, de exemplu, iau tensiunea și e normală și uit pur și simplu să îl întreb un lucru fundamental: Ești sub tratament sau nu?

Corect, asta în  cabinetul medical.

Da, în cabinet sigur!

Deci medicul trebuie să facă o anamneză corectă. Dar trebuie să ținem cont că în momentul de față telesănătatea, unii zic telemedicina, nu-i chiar totuna, primim telefoane și ne întreabă: Doctore ce mă fac? Uite, am urcat dealul  și tensiunea e mare. Tensiunea după un efort are voie să fie crescută, dar ea trebuie să revină în două trei minute de la oprirea efortului la valori normale de sub 140 cu 90. Spuneați că în cabinetul medical dacă uit să îl întreb că este sub tratament, într-adevăr e un aspect foarte important pentru că dacă el nu are valoare tensională controlată, are 140 cu 90 și este sub tratament înseamnă că încă mijloacele terapeutice nu au fost cele potrivite. Atunci ori se schimbă tratamentul ori se modifică dozele.

Se modifică dozele, se schimbă tratamentul, se discută cu pacientul mijloacele nenemedicamentoase  pe care nu le-a pus poate încă în aplicare. Poate are o suprapondere, trebuie să scadă în greutate, poate are o dezlipidemie și trebuie tratată. Noi vom relua, vom face o, era să zic emisiune, am crezut că suntem la televiziune. Vom relua o discuție și vom vorbi numai despre hipertensiunea arterială timp de 30 de minute. Dar nu mă abțin să pun o singură întrebare legată de hipertensiune: cât de importantă este sarea? Sau, trebuie să întrebăm persoana care are hipertensiune?

Da, în general sarea, consumul crescut de sare poate și duce în timp la creșterea tensiunii arteriale. Dar știm foarte bine că există pacienți care nu răspund la reducerea aportului de sare.

Deci cei care ne ascultă vă rog să rețineți că doamna conferențiar a spus că în general consumul de sare duce la hipertensiune. Deci nu la toate persoanele, sunt unele personae la care consumul de sare le crește tensiunea.

La alte persoane nu, pentru că sarea e foarte importantă pentru organism.

Categoric. Și lângă tensiune?

Lângă tensiune, așa cum aminteam de exemplu dintre factori este dislipidemia. Destul de des întâlnită. Dacă hipertensiune are 45 la sută din populația României, dislipidemia are undeva spre unul din trei pacienți. Dilipidemia înseamnă creșterea sau scăderea grăsimilor din sânge, dintre care colesterolul este cel mai important. Colesterolul care, mă rog, în țările în care medicina preventivă de mult și-a spus cuvântul și este extrem de răspândită.

Și fac acum o trimitere la propria mea memorie. Când am pășit pentru prima dată pe Aeroportul Kennedy din Washington în urmă cu 30 și ceva de ani m-a întâmpinat un poster mare. Îți știi valoarea clesterolului? Era în anul 1992. De atunci și azi preocuparea americanilor pentru valoarea colesterolului era vorba despre colesterolul total era cu zece ani înainte, pornită.

Sigur colesterolul este foarte important. Nu întâmplător s-a spus că este ucigașul omului din secolul XX.

După aceea același lucru se spune despre secolul XXI.

Știți foarte bine  că sunt două tipuri de colesterol. Colesterolul bun, colesterolul rău.

De bine să vorbească alții. Noi vorbim  despre colesterolul rău, acel colesterol care în buletinul de analize e notat cu LDL. LDL colesterol sau colesterolul LDL. El ar trebui să fie 100-120 maximum, iar la cineva care are deja boli cardiovasculare. De exemplu cineva care a avut infarct miocardic el trebuie să trebuie să fie 50. Iar la persoane cu diabet zaharat trebuie să fie sub 70-80. Ei bine, colesterolul alături de hipertensiunea arterială și de fumat. Te rog să te pregătești, că te întreb despre fumat imediat! Acest colesterol rău. Deci cei trei factori reprezintă factori majori și independenți de producere a bolilor cardiace. Boli cardiace care e bine să spunem doar o frază, au ca substrat ateroscleroza, deci ateroscleroza inimii și a vaselor este explicată, este asociată cu acești trei factori majori de risc. Se adaugă diabetul, se adaugă stresul, se adaugă mulți alți pași. Sunt vreo 250 și ceva de factori sau chiar mai mult. Sigur, nu putem vorbi astăzi, vorbim doar despre câțiva. Cu cât colesterolul este mai mare, cu atât acest colesterol LDL, colesterolul total nu ne mai interesează în momentul de față.

Ne interesează colesterolul LDL cu atât neșansa de a face o boală cardiac, chiar infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Este mai mare. La ce valori trebuie să intrăm în alertă?

Sau dumneavoastră să întrebați de fiecare dată medicul cu care veniți în contact, vă îngrijește, care e valoarea colesterolului? Cât am eu acum?  Trebuie să mă tratez? Și să știți că dacă valoare este peste 190 este o mare urgență a colesterolului și colesterolul are urgența lui.

Este o mare urgență. Acum trebuie să luați neapărat medicamente, alături de un stil de viață adecvat. Ăsta este un prim aspect. Al doilea aspect este. Să întrebați dumneavoastră cei care ne priviți dacă se depistează că aveți o valoare crescută de colesterol. Rudele de gradul I au și ele valori crescute ale colesterolului? Dar copiii dumneavoastră?  Sunteți persoane la 60 de ani. Aveți copii de 30 de ani. De 35 de ani poate  în jurul acestei vârste ce valori au ei la LDL colesterol? De ce este important? Cu cât valoarea colesterolului se depistează a fi prezentă la o vârstă mai tânără, înseamnă că ea are o perioadă de expunere la organism și la artere, la inimă foarte lungă. Atunci operăm cu doi factori - valoarea colesterolul care am spus este 100, 190 sau 50 este valoarea intrinsecă, valoarea absolută. Dar perioada de expunere, durata acestei valori crescute se măsoară prin arborele genealogic. Se măsoară și prin alți factori, niște parametri. Dar pentru dumneavoastră cei care ne priviți este bine să știți - în familie, mai aveți? Pentru că dacă mai aveți în familie valori crescute ale colesterolului LDL înseamnă că sunteți o formă genetică și dacă sunteți o formă genetică, absolut sigur este faptul că din tinerețe aveți valori crescute ale colesterolului.

Și atunci  chiar dacă sunteți, chiar dacă aveți 45-50 de ani trebuie să începeți tratamentul chiar dacă valorile nu sunt chiar chiar așa de mari. Este un lucru de o importanță extraordinară pentru că conform acelor diagrame pe care vi le-am amintit la început sau în diagramele respective este notată valoarea colesterolului. Și este foarte important să se știe în timp ce prezicere avem. Preziceri nu pe baza semnelor din palmă ci a evidențelor științifice care la rândul lor sunt rezultatul unor unor studii foarte importante. Dar în acea diagramă pe lângă colesterol și pe lângă hipertensiune, fumatul este foarte important. De ce este important?

Dacă îmi permiteți  să subliniez faptul că chiar dacă LDL-ul este crescut, așa cum ați spus, foarte important, contează foarte mult și HDL-ul. Desigur ați spus că de bine nu vorbim. Adică despre colesterolul bun respectiv HDL. Dar eu am văzut în practică că unii dintre pacienții care se adresează, consideră că dacă au HDL-ul crescut nu mai contează că și LDL-ul este crescut. Cu alte cuvinte se poate să ai colesterolul bun mare, cu toate acestea el nu-ți asigură o protecție suficient de mare dacă îl ai și pe cel rău mare și atunci ar trebui să știe acest lucru ca să nu cumva să se liniștească că stau bine la capitolul bine și să nu se mai prezinte la timp la doctor pentru că vor avea consecințe în timp.

Pregătește-ți răspunsul pentru fumat, eu doar doresc să completez. Colesterolul cel bun are importanță doar atunci când colesterolul rău este normal. Atât. Acum, ca nefumător poți să tragi cu tunul în fumători, te rog!

Adevăr este că capitolul fumat e un capitol cu care eu port demult o bătălie de mulți ani. Și, da, fumatul este alături de hipertensiune, dislipidemie un factor de risc important. Ați amintit de ateroscleroză. Noi tot spunem de factori de risc. Acești factori de risc pe care i-am amintit până acum și cei mulți care mai sunt de fapt vin și afectează vasele de sânge, respectiv arterele. Or arterele practic asigură irigația întregului nostru organism. Atunci când vorbim de ateroscleroză, vorbim de afectarea arterelor și a circulației, respectiv reducerea fluxului de sânge până la dispariția lui prin ocluzia arterelor în toate teritoriile. Fie el că e cerebral, fie că e cardiac, fie că este periferic. Și atunci de aceea sunt așa de importanți factorii de risc. Pentru că odată ce-l controlăm pe unu ajutăm tot corpul.

Practic facem protecție pe un teritoriu mai vast. Cu alte cuvinte, dacă depistăm un factor de risc să căutăm  întotdeauna și pe ceilalți trei.

Categoric. Pentru că cu cât se adună mai mulți cu atâta fac, ca să zicem așa, un deranj mai mare sau au un impact mai mare în sănătatea ta. Iar fumatul practic, unii pacienți am constatat că nu se consideră fumători, mai ales cei tineri dacă fumează rar. Și aș vrea să subliniez acest fapt - ești fumător și dacă ai fumat în ultima lună o țigară sau două. Nu trebuie să fumezi neapărat un pachet sau două pe zi ca să te consideri fumător. Pentru că și acel nivel mic de fumat îți afectează sănătatea.

Ca să nu mai vorbim de cel pasiv.

Mulțumesc frumos. Și intră aici, iartă-mă. Și țigările acestea electronice device-urile  astea care sunt o pacoste. Da, adevărul e că înlocuim un rău cu un alt rău. Poate pentru o perioadă scurtă de timp merge, dar totdeauna le subliniez acest lucru și le subliniem faptul că ei trebuie să ajungă să fie nefumători. Adică să fie zero țigări, altfel nu se consideră că ai controlat acest factor de risc dacă nu mai fumezi deloc. Până în momentul de față am vorbit despre hipertensiune, am vorbit despre colesterol. La dislipidemie ai văzut că am spus despre colesterol deși și trigliceridele au valoarea lor tot mai mult reconsiderată. Dar, vom vorbi altădată despre ele. Să nu venim de la început chiar cu sperietoarea că absolut toate sunt în categoria draci negri.

Nu, dar fără îndoială. Mai există un capitol și anume o boală de sine stătătoare, care este diabetul zaharat, care este extrem de răspândit în lume în momentul de față. Diabetul cu obezitatea depășesc un miliard de oameni în lume în momentul de față. Și mari specialiști Sir George Alberti din Anglia. Dacă am zis Sir, numai în Anglia poate fi și cu Paul Zimmet, un bun prieten de-al lui, un mare profesor din Australia au spus acum doi ani că epidemia de obezitate și diabet, pentru că merg mână în mână, este cea mai mare epidemie de boli cronice din istoria omenirii. Vă dați seama? Ei bine, diabetul.

De ce este foarte important? O persoană cu o glicemie de 200, ceea ce înseamnă diabet zaharat manifest, nici măcar nu știe nici măcar nu își dă seama că are diabet zaharat. Dar prin sumarea anilor trecerea anilor, diabetul zaharat, acea hiperglicemie de-a lungul anilor provoacă afectarea retinei, a inimii, a rinichiului, a picioarelor astfel încât, a creierului bineînțeles, altfel încât diabetul zaharat este considerat în momentul de față ca o sursă extraordinară de boli cardiovasculare. Din păcate aceasta este realitatea și chiar astăzi m-am întâlnit cu un medic care s-a întors din Canada. Ne știam de mai  demult și îmi spune:

Doctore voi cum tratați diabetul aici? Voi știți că nu numai glicemia e importantă?

M-am uitat așa la el  și i-am spus: De cât timp ai plecat din țară, de 20 de ani, acum te întorci  și zic, că nu vreau să te jignesc cu răspunsul care ți-l dau. Că la noi în Canada, cardiologii sunt foarte mirați că  icemiile sunt normale, dar au boli de inimă. Sigur că au boli de inimă. Glicemia se tratează prin nenumărate metode, dar colesterolul e mare. El fumează, este sedentar, are hipertensiune arterială. Are toți ceilalți factori, atunci sunt sigur că diabetul este, nu numai el prin sine, un factor de risc pentru bolile de inimă ci este și un foarte puternic amalgam de mulți alți factori de risc care netratați produc boli cardiovasculare. Se și spune că diabetul este o boală multifactorială și atunci când facem tratamentul, trebuie să fie cu o abordare multifactorială prin nenumărate metode și despre diabet vom vorbi exact peste o lună.

Dar vreau să te mai întreb ceva și anume- Ai văzut că nici la hipertensiune, nici la colesterol, la cholesterol nu s-a mai vorbit  la diabet, absolut deloc. Cât de important este factorul genetic în aceste lucruri, nu la fumători?

Chiar să nu le dăm de înțeles că dacă fumează mama și tata trebuie să fumeze și copilul, nu. Fumează el pasiv destul, dar măcar să nu fie fumător activ.

Factorul genetic în bolile cardiovasculare cât este de important, dar cât este de important și sexul masculin, feminin? Și vârsta, vârsta, da.

Factorii genetici sunt importanți dar nu trebuie să-i  luăm ca pe o chestie imuabilă. Factorul genetic te predispune să faci o anumită boală, iar dacă, așa cum se întâmplă uneori ca unii din ascultătorii noștri sunt tineri și se uită la tata, mama, frații sau rude care au boli. Și zic - pentru că bunica sau pentru că mama a murit sau a făcut o boală de tânăr, am venit să văd și eu. În felul acesta ei vor putea să își prevină apariția bolii dacă știu că au o ereditate încărcată prin efectuarea mai multor măsuri

Adică să fie mai atenți.

Da, dacă sunt mai atenți, deci în primul rând să caute să vadă dacă ei au primit această ereditate și în al doilea rând să se lupte cu această ereditate fiind mult mai atenți cu starea lor de sănătate. Și atunci ereditatea poate fi ținută sub control. Sigur, ea nu poate fi vindecată. Nu putem trata genetic încă bolile, dar le putem preveni dacă știm că ele ne afectează. Și așa cum am spus hipercolesterolemia, uneori agenți hipertensivi, se moștenesc de la părinți. Nu întâmplător am grupat cei trei factori pe care nu-i putem modifica. Dar putem să-i îmblânzim.

Putem să-i îmblânzim, corect. Îmblânzirea o discutăm imediat, dar în ce măsură este importantă diferența dintre bărbat și femeie din acest punct de vedere?

Noi spunem doar că bărbații sunt mai predispuși la a face boli cardiovasculare la vârste mai tinere pentru că post menopauză femeile ajung să echivaleze ca și pondere ca și prevalență practic aceeași cantitate de boli cardiovasculare dezvoltă și ele, postmenopauză. Pentru că dispare protecția factorilor hormonali, respectiv estrogenul și progesteronul. Deci, dacă până undeva la 55 de ani femeile fac mai puține boli cardiovasculare și bărbații mai multe, ulterior ajung cu prevalență relativ egale de boală cardiovasculară atât bărbații cât și femeile. Iar în ceea ce privește vârsta, da, vârsta contează pentru că vârsta aduce un grad de degenerare, de îmbătrânire a țesuturilor în general, dar și iar este un factor nemodificabil, adică nu poți să schimbi vârsta.

Pe de altă parte vedem tineri de 30 de ani  care fac infarct miocardic și înseamnă că vârsta lor biologică, vârsta arterelor lor, de fapt este mult avansată. Poate au vârsta  de 70-80 de ani.

Eu uneori folosesc acest termen cu pacienții. Vârsta arterelor dumneavoastră este mai mare decât vârsta dumneavoastră din buletin. Asta înseamnă că ar trebui să facem ceva ca să oprim îmbătrânirea arterelor astfel încât vârsta din buletin să ajungă la un moment dat să coincidă cu vârsta arterelor. A fost un mare specialist în ateroscleroză, profesorul Scheffler din Germania. În urmă cu 40-50 de ani care el a enunțat această metaforă, pe care după aceea toți au luat-o și au prelucrat-o. De aceea am și spus metaforă. Ai vârsta arterelor tale. Ai arterele îmbătrânite, aceea e vârsta ta. Ai 30 de ani, dar dacă arterele tale sunt de 60 și cine ne spune cum sunt arterele?  Exact, un eminent cardiolog care vine cu ecocardiografia, vine cu carotide și ne spune care este vârsta.

Povestește-ne de puțin despre ecografia cordului și despre carotide ce ne indică ele?

Toți acești factori de risc știm cum acționează, dar concret la pacientul din fața noastră, cât de mult s-au exprimat ei, putem să vedem într-adevăr cu ecografia cardiacă care ne arată atât structura cât și funcția inimii. Dar foarte importantă este ecografia arterelor. Așa cum spuneam e mare parte din aparatul cardiovascular și examinăm peretele carotidelor. Examinăm arterele carotide pentru că ele sunt mult mai ușor vizibile. Le putem măsura gradul de îmbătrânire, ca să zic așa, de fapt măsurăm cantitatea de depunere de ateroscleroză la nivelul lor. Și pe de o parte știm care e vârsta arterelor în acest moment, pe de altă parte putem să facem acest lucru manual sau la un an jumate și să monitorizăm felul în care toate mijloacele pe care le-am pus la dispoziția pacientului și el și le-a însușit îl ajută în prevenție.

Spune acum - când te uiți la carotide. Tu și orice ecografist se uită și descrie stenoze, adică carotidele care sunt niște artere teribil de importante și de bine reprezentate în organism sunt îngustate. Ce trebuie să știe cei care ne ascultă acum? La ce grad de îngustare?

De regulă se notează ceva acolo când trebuie el să să se sperie?

Nu să se sperie. Să fie conștient că ceva nu-i bine, sigur medicul curant va vedea, dar să știe și el. Există mai multe grade de ateroscleroză diferite momente și etape. Sigur, cel mai grav și important sunt stenozele peste 70%, atunci când îngustarea este de peste 70% atunci deja trebuie să mergem să facem lucruri mai mult decât a lua doar tratament și să facem procedure intervenționale, adică să montăm stenturi, să încercăm să dilatăm sau chiar să operăm pentru a scoate ateroamele.

Dar eu cred că trebuie făcute lucru până atunci. Adică pacienții noștri  ar trebui să se intereseze mai repede. Până atunci până aici trebuie făcută această ecografie carotidiană pentru că îți spune cum ești la acest moment, care este gradul de afectare a arterelor tale. Dacă vrei să știi că ceea ce faci contează și cât de bine reușești să îți menții sănătatea cardiovasculară.

O faci anual sau la un an jumate ecografia carotidiană și îți spune exact dacă ești pe drumul cel bun sau

dacă anumiți factori încă sunt necontrolați. Pentru că nu trebuie să ajungem la stenoză 70% să montăm stenturi că atunci e deja târziu. Dacă vasele carotide sunt niște vase de dimensiuni medii dacă ele au stenoză 70%, vasele de dimensiuni mici multe dintre ele sunt ocluzate.

Și atunci eu te întreb direct, ce se întâmplă dacă se obturează?

Obstrucția unui vas de mărime medie  este echivalentul unui infarct miocardic sau unui accident vascular cerebral. Asta înseamnă deja o boală cardiovasculară. Nu mai înseamnă un factor de risc.

Dar ce se întâmplă cu bolnavul? Pacientul, acum așa cum vedeți... Să se sperie el de ce?

De faptul că are tulburări de vorbire, de faptul că o mână sau un picior nu le mai simte în putere sau nu le poate mișca. De faptul că are durere de piept  de mai mult de 15 minute.

Spune puțin despre  atacul ischemic tranzitor.

Deci atacul ischemic tranzitor se poate manifesta prin tulburări de vorbire prin tulburări de echilibru. Adică nu îți  găsești cuvintele, simți că te dezechilibrezi. Așa cum spuneam poate că mâna are parestezie, adică furnicături sau poate chiar nu poți mișca mâna sau ajungi la un moment dat să poți chiar inclusiv să-ți pierzi cunoștința.  Acesta e accidentul vascular.

 Și durează cât?

Atacul ischemic tranzitoriu.  Foarte putin, foarte putin, poate dura eu stiu cinci minute. Adică simptomele să le ai. Și îți revii imediat. Îți revii imediat și ai senzația să pui pe seama  altor lucruri acesta - că am fost mai obosit,  că a fost cald, să nu te duci la doctor.

Dar mai bine să te duci să întrebi pentru că noi împreună am găsit astfel de pacienți. Ca în football, nu e cartonas galben, e cartonas roșu direct. E cartonaș roșu, trebuie să fii foarte foarte atent. Accidentul vascular  tranzitoriu este un fel de deget ridicat, un cartonaș roșu. Atenție! Sănătatea ta cardiovasculară este mai puțin bună decât știai că este. Cât de importante sunt toate aceste lucruri atunci când apar o persoană care este de exemplu sedentară și este și obeză?

Sedentarismul înseamnă atunci când în afară de casă sau pardon când în casă practic stai într-un fotoliu sau într-un scaun și ești țintit de laptop sau esti țintit de o carte sau esti cu privirea la televizor. Aceasta deși tu vii de la o repriză de o oră de cros. Adică chiar dacă  ești foarte active sau dacă lucrezi, ai un serviciu în care de exemplu urci de 20 de ori. Ești poștașul aceste clinici. Dar te duci acasă și spui: Da, mi-am făcut numărul de pași, te uiți pe telefon, am 7.000 de pași,  8.000 de pași, dar acasă pur și simplu sunt greu de urnit dintr-un fotoliu. Acasă sunt sedentar și în afară de casă sunt activ, sunt câteodată chiar foarte activ. Atunci noi trebuie să luptăm pentru creșterea ritmului sau a regimului de activitate în afară de casă și să luptăm împotriva sedentarismului. Adică dacă pur și simplu sunt membri ai familiei care stau tot timpul și se uită ore în șir la Netflix și așa mai departe să știe că măcar la o oră interval trebuie să se ridice să schimbe, să oprească televizorul. Chiar dacă nu se oprește el, câteodată se oprește televizorul chiar de multă vreme. Ăsta trebuie  să fie un semnal.

Noi am mai  depistat ceva. Sunt IT-iștii, care se convertesc, s-au convertit treptat într-un grup profesional extrem de inteligent. Știe toată lumea acest lucru, extrem de muncitor. Dar dați-vă seama  că eu îi întreb: La ce oră te așezi în boxa ta și te uiți?

Păi zice: La ora 9.

Când te ridici prima dată?

La 12, 12  și jumătate.

Și cum te ridici atunci? Te ridici ușor sau te ridici mai greu?

Tot mai greu mă ridic. Deși el nu are 30 de ani.

De ce nu faci lucrul acesta mai frecvent?

Da, dar am target.

Eu trebuie să răspund la întrebări și așa mai departe.

Eu le am sugerat IT-iștilor să își pună în programul lor un semnal în care exact ca la brățara care îți măsoară pașii la un moment dat pe brățară scrie: Move! Mișcă-te! Exact și acolo să fie la fel să se miște. De ce? Pentru că de exemplu dacă la un interval de o oră, el lucrează 10 ore zicem, el se mișcă se ridică și se mișcă două minute, se ridică, face genoflexiuni, se mișcă face mișcări de rotație a capului, a umerilor. Două minute. Dar se ridică de zece ori. Asta înseamnă  douăzeci de minute. Douăzeci de minute de activitate fizică este de neprețuit. Este extrem, este aur curat pentru un IT-ist. Altfel ei acumulează o serie de factori de risc despre care o să vorbim noi altădată care toți se pot converti după aceea în serioase boli, chiar boli cardiovasculare.

Obezitatea este deasupra tuturor pentru că obezitatea care înseamnă multă grăsime în corp, peste nivelul la care se anunță că obezitatea este periculoasă pentru sănătate și chiar este amenințătoare pentru viață atunci când de exemplu - am avut zilele trecute un un tânăr de 30 și ceva de ani.

Fiți foarte atenți la ce vă spun acum, cei care ne priviți. 176 de kilograme! Și în cadrul anamnezei, a dialogului am întrebat:

Cum arată soția ta  sau partenera?

Răspunsul lui m-a uluit: Este ca mine!

Vă dați seama? Două bucăți de carne ca să nu mai spun cum ar arăta într-un anumit moment intim. Dar care este  viitorul lor? Îmi zice:  Da, îmi dau seama, de aceea vreau să vin și cu ea. Culmea e că  dacă ne luăm după datele medicale, după statistici ei nu sunt rudenii de sânge. Ei n-ar trebui să ne intereseze în cadrul acelui arbore genealogic. Realitatea este că într-o viață de cuplu influențele reciproce sunt fantastice. Bărbatul o atrage pe partenera lui sau pe soție la mișcare fizică. Ea dacă gătește foarte bine, dar nu gătește foarte sănătos. Îi provoacă poftă de mâncare și stimulează hiper-consumul și așa mai departe. Și cea mai bună dovadă este exact cea pe care v-am spus-o. Și am întrebat: În timp cum au evoluat cei doi factori?

Păi zice: Eu întotdeauna am fost mai gras, dar cât ne-am cunoscut ea așa mi-a arătat.

Era slabă. Cu alte cuvinte iată fără să fie rudenii de sânge, cât de important este factorul de cuplu sau familia, pur și simplu, ceilalți membri ai familiei.

Cum se spune -  factorii de mediu.

 Și factorii de mediu. Deci americanii au avut această idee să vadă care este influența factorilor de mediu. Cum spunea domna conferențiar la anumite persoane. Și au apelat în urmă cu mulți ani la suedezi. Suedezii au o evidență colosală în momentul de față. Toate țările civilizate digital au evidența persoanelor pe care le îngrijesc, dar suedezii au fost primii în lume cu mult înaintea americanilor. Și americanii au venit și le-au spus:

 Vreți să cercetăm? Ce anume? Să vedem copiii adoptați. Care provin din familii unde nu au  existat boli de inimă și au intrat în familii unde există boli de inimă - hipertensiune arterială, colesterol crescut. După un anumit  interval de timp într-un procentaj îngrijorător de mare copiii care proveneau din familii la care nu se  depistau, nu existau boli de inimă, aveau și ei factori de risc cardiovascular. Iată factorii de mediu de care spunea domna conferențiar.

Ne apropiem de sfârșit. Aș dori dacă avem întrebări să ni se aducă la cunoștință, dacă nu, aș vrea să spun ce ar trebui să rețineți dumneavoastră  care ne priviți. Factorii, acești factori de risc cardiovascular cu cât sunt mai  numeroși cu atât sunt mai periculoși pentru apariția bolilor cardiovasculare. Cu cât sunt mai  numeroși și cu cât sunt mai devreme depistați cu atât sunt și mai periculoși. Și atunci reversul  este să-i căutăm, când știm că-i avem, cât se poate de devreme să acceptăm tratamentul.

Tratamentul prin stil de viață, stil de viață înseamnă alimentație, înseamnă mișcare, înseamnă lipsa fumatului, înseamnă un somn odihnitor. Sunt trei factori de risc absolut vitali - mâncare, mișcare și somn sănătos și să nu ezităm și mai ales să nu evităm pe medicul care ne spune: Va trebui să iei o tabletă! Va trebui să iei două, va trebui să iei trei. Și atunci  răspunsul acesta care este de-a dreptul trist din partea multor persoane. Universitare de exemplu, care se presupune că au un nivel de cultură deosebit. Mă feresc de tablete, mă feresc de chimicale.

Vreau prin, prin... Prin ce? Vă rog să îmi  spuneți prin ce să vă controlați tensiunea și colesterolul?

Păi prin...

Spuneți vă rog, că știu, știu la ce vă referiți. Se ferește să spună suplimente alimentare. Atunci când ai diabet, când ai tensiune, când ai colesterol mare sunt boli cronice. Tratamentele să fie prin medicamente, prin stil de viață. Stil de viață și medicamente, medicamente și stil de viață. Numai așa putem să prevenim bolile cardiovasculare. Odată instalat infarctul miocardic, supraviețuiești. Metodele sunt colosale. Poți să supraviețuiești. Mulți, mulți știu că au avut mulți. Uite că au avut! Dar se convertește într-un  factor de risc. El la rândul lui, faptul că a avut infarct miocardic. Deci organismul  nu mai este chiar la fel cu cel pe care l-a avut și e mai bine să previi. Eu cred că da. Eu am încheiat. Dacă tu vrei să mai spui ceva.

Atunci când pacienții noștri într-adevăr nu își doresc să se trateze cu medicamente. Ar trebui să le aducem aminte că chiar și suplimentele nutritive sunt niște substanțe, sunt niște plante practic, din care au derivat medicamentele de sinteză. Medicamentele de sinteză sunt doar niște substanțe puse în cantitatea potrivită și în forma farmaceutică care să le asigure în fiecare zi același efect spre deosebire de suplimentele nutritive.

Pe de o parte, pe de altă parte atunci când pacientul care e dislipidemic și tânăr, nu dorește  să-și trateze dislipidemia cu o tabletă, le aducem aminte faptul că odată ce apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, nu numai că va trebui să ia tableta pentru dislipidemie dar va trebui să mai ia încă două trei tablete care să-i protejeze neuronul sau miocardul. Și dintr-o dată nu mai este o tabletă ci sunt trei, patru, cinci care așa cum spuneați nu mai pot să-I aducă aceeași stare de sănătate pe care i-ar aduce-o tabletă luată din vreme. Din vreme, devreme! Eu am o formulă:

Și devreme și continuu. Devreme să depistezi și continuu să tratezi.

Da!  Vă mulțumesc foarte mult!

Îi mulțumesc doamnei conferențiar Anca Fărcaș. Vă mulțumesc  și dumneavoastră. Mulțumesc Reginei Maria, companiei Regina Maria care a inițiat acest program pe care noi îl dorim să îl dezvoltăm și care fără îndoială va fi util tuturor celor care îl urmăresc și care mai ales, care urmează și respectă ceea  ce noi recomandăm.

O seară frumoasă chiar minunată, vă dorim!