Plasticitatea cognitivă te face mai eficient și mai carismatic
În 2022, Collins Dictionary a desemnat termenul „permacriză” drept cuvântul anului, adică a fi mereu într-o stare de criză su alertă. Dacă ar fi întrebați, probabil mulți lideri ar fi de acord cu această alegere, mai ales având în vedere cum s-au desfășurat ultimii ani care s-au împărțit între crize sanitare și economice și situații neprevăzute alimentate de noi tehnologii sau alte variabile. Toate astea nu fac decât să sublinieze că singura constantă este schimbarea, iar în acest context plasticitatea cognitivă este esențială mai ales pentru cei care conduc organizațiile.
Un studiu brazilian publicat în jurnalul Social Psychology and Population’s Health arată că piața muncii e din ce în ce mai complicată și cere constant abilități noi pentru a rămâne competitiv, ceea ce înseamnă că plasticitatea cognitivă (numită și flexibilitate cognitivă – FC) a devenit de bază. Angajații și liderii sunt forțați constant să se adapteze și să învețe competențe noi care să satisfacă noile nevoi care apar constant în viețile lor profesionale. Articolul științific mai menționează că deși dinamismul pieței muncii a început să fie greu de susținut în ultimele decade, termenul de plasticitate cognitivă sau flexibilitate cognitivă nu este nou. Printre primii cercetători care au adresat fenomenul se numără William Scot care în 1962 a conceptualizat termenul drept capacitatea unui om de a face schimbări selectiv ca să se adapteze mai eficient la stimulii din mediu. Până nu demult, plasticitatea cognitivă era considerată un fenomen care aparține și este studiat doar de neuropsihologie cu unelte de măsurare clinică, însă această capacitate poate fi, de fapt, considerată o metacompetență care combină elementele cognitive cu cele situaționale. Mai ales în era în care noi tehnologii apar peste noapte, plasticitatea cognitivă este vitală, iar ea poate fi antrenată și învățată, mai menționează specialiștii.
Și World Economic Forum (WEF) spune că adaptabilitatea sau „plasticitatea” la diverse niveluri sunt factori cheie care determină reziliența și succesul organizațiilor, iar flexibilitatea cognitivă devine un „instrument de supraviețuire” într-o piață a muncii în care schimbări apar constant. Tot WEF amintește că flexibilitatea cognitivă a fost pentru prima dată studiată în mediul clinic unde medicii au constatat că ea folosește zone ale creierului care au legătură cu luarea deciziilor, inclusiv cortexul prefrontal. Atunci când „circuitele cerebrale” create între aceste zone de către flexibilitatea cognitivă sunt afectate de afecțiuni neurologice sau psihiatrice, adesea pacienții se confruntă cu incapacități de adaptare și sisteme fixe de gândire. În mediul profesional antreprenorii sunt cei care au cea mai mare nevoie și „incidență” a flexibilității cognitive, iar asta îi ajută nu doar să ia decizii rapid, ci și să își asume riscuri și să fie mai flexibili cu privire la încrederea pe care o acordă celorlați.
International Journal of Stress Management a publicat și el un studiu derulat pe angajații unei companii de IT și citat de Asociația Americană de Psihologie. În cadrul cercetării specialiștii au analizat activitatea angajaților și au constatat că două tipuri de sarcini duceau către o mai bună flexibilitate cognitivă. Astfel, structurarea sarcinilor de serviciu duce la o mai bună experiență de învățare zilnică, iar ca rezultat angajații au o mai bună flexibilitate cognitivă pe care o păstrează și acasă, în afara muncii. A doua categorie de sarcini care au determinat o mai bună performanță cognitivă a angajaților este colaborarea și coordonarea activităților în echipe pentru că acest gen de activitate presupune și medierea unor potențiale conflicte sau diferențe între membri. Astfel, cercetătorii au concluzionat că ceea ce li se cere angajaților să facă la birou are benefice sau nefaste directe asupra psihicului angajaților.
Și Frontiers in Psychology menționează că plasticitatea cognitivă este de bază la birou pentru că permite angajaților sau liderilor să devină „înțelepții biroului” și să-și și creeze mai ușor relații sociale bazate pe sfaturi în mediul profesional. Plasticitatea cognitivă a indivizilor le permite și să răspundă cu precizie și eficiență la diverșii stimuli externi. Tot cei care au un grad mare de plasticitate cognitivă sunt mai buni la multitasking, sunt mai flexibili în găsirea de soluții și vin mereu cu perspective noi. În plus, creierul lor poate absorbi mai eficient informația, iar plasticitatea cognitivă înseamnă că pot să schimbe rapid scenariul mental și abilitățile în funcție de scenariul cu care se confruntă. În acest fel indivizii lucrează mult mai eficient decât ceilalți, sunt comunicatori mai buni și lideri mai carismatici pentru că pot să înțeleagă rapid nevoile și perspectiva celorlalți.
În prezent, cercetătorii mai studiază o relație importantă, arată un articol publicat în Neuroscience News. Specialiștii cred că există o legătură directă între plasticitatea mentală și neurogeneză, adică între plasticitatea cognitivă și momentul în care se creează noi neuroni. Pe baza studiilor făcute până acum pe șoareci, cercetătorii au constatat că adaptabilitatea cognitivă este strâns legată de procesele de neurogeneză din hipocampus, o regiune a creierului care e implicată în procesele de învățare și memorie, iar odată cu înaintarea în vârstă (simulată în laborator) șoarecii și-au pierdut din agilitate.
Totuși, șoarecii „în vârstă” și-au recăpătat plasticitatea mentală pe termen scurt în urma unor exerciții specifice, dovadă că deși creierul lor este înaintat în vârstă, el păstrează încă un grad de adaptabilitate. Asta îi face pe cercetători să spere că în viitor vor găsi un mod de a întârzia declinul cognitiv în anumite boli.
Cum îți antrenezi plasticitatea cognitivă
Dacă informațiile de mai sus te-au făcut să-ți dai seama că ai nevoie să-ți antrenezi mai bine plasticitatea cognitivă, iată ce poți face:
Stil de viață sănătos. Între corp și minte există o legătură puternică, așa că un stil de viață sănătos, cu o alimentație corectă, somn suficient și mișcare te va ajuta să îți îmbunătățești plasticitatea cognitivă. Specialiștii au constatat că în special exercițiile de tip aerobic sunt eficiente aici, dar și cele ca mersul pe jos sau înotul.
Începe cu ceva mic. Nu te avânta să-ți antrenezi plasticitatea mentală ieșind din prima din tipare. Începe gradual, cu ceva mic cum ar fi să comanzi de mâncare ceva ce nu mănânci de obicei și să fii atent cum reacționezi la acel disconfort. Plasticitatea cognitivă se antrenează în timp, pas cu pas, deci nu te aștepta la schimbări peste noapte, ci la efecte mai subtile.
Joacă-te. Indiferent ce jocuri preferi, fie că e vorba de cele offline sau pe calculator, nu uita să te joci, chiar dacă ești adult. Mai ales jocurile care necesită reacții rapide și procesarea mai multor fluxuri de informații te vor ajuta să ai o plasticitate cognitivă mai ridicată pentru că vor îmbunătăți capacitatea creierului de a interpreta informații.
Rămâi curios. Despre curiozitate am mai vorbit aici, iar această caracteristică te va ajuta să explorezi, să fii mereu deschis către nou și să pui întrebări ca să afli răspunsurile. Tot acest proces te va ajuta să ai o mai bună plasticitate mentală pentru că vei avea mereu de procesat informații noi.
Învață ceva nou. Dincolo de curiozitățile de zi cu zi, provoacă-te să înveți o abilitate nouă din când în când – fie că e ceva profesional sau doar un hobby. Atunci când învățăm ceva nou apare și procesul de neurogeneză care așa cum am văzut în secțiunea de mai sus, alimentează plasticitatea mentală.
Dacă nu te simți pregătit să înveți ceva cu totul nou, de la zero, atunci te poți provoca să înveți să faci ceva ce făceai și până acum, dar într-o manieră complet diferită. Vei obține același efect, trebuie doar să ieși din zona de confort cu curaj.
Socializează. De obicei, tindem să ne înconjurăm de persoane care ne seamănă și ne împărtășesc punctul de vedere, dar dacă vrei să-ți îmbunătățești plasticitatea mentală încearcă să socializezi și cu persoane cu care la prima vedere nu ai nimic în comun. Așa vei cunoaște perspective noi și îți vei antrena creierul să accepte culturi, obiceiuri sau idei cu care de obicei nu intri în contact.
Controlează-ți procesul de gândire. Mai ales când te confrunți cu o problemă la birou creierul are tendința să catastrofiseze și să te facă să te gândești doar la scenariile negative. Conștientizează-ți gândurile și folosește rațiunea ca să rămâi echilibrat. În timp, acest mecanism te va ajuta să ai o plasticitate cognitivă mai bună pentru că vei avea un control mai bun asupra fluxului propriilor gânduri.
Ai mereu planuri de rezervă. Chiar dacă ți se pare că soluția e evidentă, forțează-te să te gândești la planuri de rezervă sau scenarii alternative chiar dacă nu le vei aplica. Cu timpul îți va fi din ce în ce mai ușor să faci asta pentru că vei avea o mai bună plasticitate cognitivă.
Surse:
- https://psycnet.apa.org/
- https://www.weforum.org/
- https://www.frontiersin.org/
- https://docs.bvsalud.org/
- https://behavioralhealthnews.org/
- https://thepsychometricworld.com/
- https://www.ccl.org/
- https://neurosciencenews.com/
- https://www.shrm.org/
- https://www.betterup.com/