EDU.REGINAMARIA.RO

Sa te operezi marti de o tumora mediastinala si joi sa fii la joaca in fata blocului, inseamna sa ai o super-putere!

La inceputul anului, Alexandru A., un baietel simpatic in varsta de 8 ani, se plangea de dureri de spate. Parintii lui stiau ca are probleme cu coloana, asa ca l-au dus la un specialist in medicina de recuperare, care le-a vorbit despre scolioza si a cerut o radiografie de coloana. In timpul examinarii, mama lui Alexandru a simtit nevoia sa ceara, in plus, si o radiografie de torace. Nici acum nu stie de unde i-a venit ideea, a fost ceva instinctiv si inexplicabil, pentru ca pe baiat nu il supara nimic in afara de coloana. „A reiesit ca este ceva acolo”, isi aminteste mama, gatuita de emotie. Si asa a inceput povestea medicala a lui Alexandru, o poveste cu roboti, eroi deghizati in medici si un final fericit, scrisa la Ponderas Academic Hospital, impreuna cu dr. Felix Dobritoiu

O tumora de 4 cm descoperita intamplator si goana dupa un second opinion care „sa spuna ceva de bine”

Sa iti auzi copilul plangandu-se de dureri de spate nu este ceva ce sperie prea tare un parinte. Mai ales daca il stii cu mici probleme la coloana. Asa ca mama lui Alexandru nu s-a ingrijorat prea mult cand, in ianuarie 2022, au ajuns in cabinetul unui medic de recuperare medicala. „Doctorul banuia o scolioza, voiam sa ii vedem gradul. Am facut radiografia de coloana si in momentul investigatiei, i-am spus doamnei de la radiografie sa ii faca si una de torace. Asa am simtit eu, pentru ca el nu avea nimic, niciun simptom. Depistarea a fost o pura intamplare. Daca ii faceam doar radiografie la coloana, probabil ca nici in ziua de azi nu stiam ca are ceva acolo”, spune mama lui Alexandru. Acel „ceva” a aparut mai intai ca o hiperplazie de tiroida, „moment in care am inceput un sir de investigatii, de la ecografie de tiroida, pana la un CT de torace. Acolo s-a identificat o formatiune, dar pentru ca inca nu oferea prea multe detalii, a urmat un RMN pentru toata coloana”, povesteste mama lui Alexandru. Dar imagistica nu putea oferi detalii mai certe de atat, isi atinsese limitele. Pentru a primi mai multe raspunsuri, familia a fost indrumata de medicul din Ploiesti catre Bucuresti, mai exact catre doctorul Felix Dobritoiu. 

„Alexandru a fost un pacient tare simpatic, puternic si curajos. Va puteti imagina ca pentru un copil de ani 8 ani, sa treaca printr-o perioada lunga de investigatii preoperatorii, este o presiune mare. Dar este si mai greu pentru parinti”, ne spune dr. Dobritoiu, medic specialist chirurgie toracica si coordonatorul Departamentului de Chirurgie Toracica din Ponderas Academic Hospital. 

Presiunea resimtita de parinti i-a facut sa nu se opreasca initial la doctorul Dobritoiu, ci sa porneasca in ceea ce mama numeste „cautari peste cautari”. „Ca fiecare parinte intr-o asemenea situatie, vrei sa gasesti pe cineva care zice ceva de bine. Nu a fost deloc asa. Unul dintre medicii pe care i-am vazut mi-a spus sa imi urmez instinctul, pentru ca asa cum am descoperit tumora, fara ca cineva sa imi recomande radiografia, sa merg unde simt ca este omul potrivit”, isi aminteste mama lui Alexandru. Asa ca dupa discutii cu multi specialisti si dupa ce a luat in considerare un tratament in strainatate, familia a ales: erau inapoi in cabinetul doctorului Felix Dobritoiu. 

Tumorile mediastinale – tacute in simptome, date de gol de investigatiile post-Covid

In cabinet s-a discutat mult despre diagnosticul lui Alexandru. Tumora mediastinala. Pentru multi dintre noi mediastinul e o necunoscuta, iar tumora mediastinala - un termen rar. „Mediastinul este centrul organismului,  este complexul de organe situate in cavitatea toracica, intre cei doi plamani, acolo sunt cele mai importante vase de sange si cele mai importante structuri, precum trahee, esogaf, venele cave, aorta, cordul, organe vitale, deci este o zona sensibila”. Acolo era formatiunea lui Alexandru, „destul de bine ancorata pe peretele toracic, in mediastinul posterior, pe traiectul lantului nervos simpatic”, precizeaza dr. Felix Dobritoiu. 

E normal ca astfel de tumori sa nu dea simptome? „Da, nu prea dau simptome – daca o astfel de tumora se dezvolta foarte mult si incepe sa impinga elementele mediastinului, elementele anatomice precum traheea sau esofagul, atunci pot sa apara disfagie, lipsa de aer, dispnee sau durere in zona respectiva. Dar rar se intampla sa dea simptome, mai ales daca este benigna. Insa problema cu leziunile benigne este ca ele se pot dezvolta - fie se infecteaza, se necrozeaza, fie se pot dezvolta catre malignizare. Desi se poate trai cu o astfel de tumora benigna, in special daca, in urma efectuarii unor investigatii, avem certitudinea ca este benigna, noi recomandam rezectia acesteia, pentru a scapa de o leziune potential periculoasa”.

Realizarea unei biopsii inaintea interventiei chirurgicale s-a dovedit o incercare fara succes. “Cazul lui Alexandru a fost unul mai complicat – am incercat sa ii facem o punctie ghidata endoscopic, dar in Romania nu exista posibilitatea de a face acest tip de investigatie la copii. Decizia a fost sa ii facem rezectie, iar biopsia a fost facuta din intreaga formatiune. Noi am considerat ca leziunea este maligna si am tratat-o ca atare”, spune dr. Felix Dobritoiu.

Mama lui Alexandru isi aminteste ca a fost bantuita de multe intrebari, insa explicatiile si rabdarea doctorului Dobritoiu au facut-o sa simta ca este “omul potrivit” pentru copilul ei. „Ne-a explicat in amanunt toate scenariile posibile si ce facem in cazul fiecaruia, mi-a inspirat incredere si siguranta, asa ca l-am ales cu intuitia de mama, aceeasi care m-a impins sa cer o radiografie de torace, fara motiv”, marturiseste mama lui Alexandru. 

Multi pacienti cu tumori mediastinale le descopera chiar asa: din pura intamplare. Fac investigatii medicale pentru diverse afectiuni, iar doctorii pot observa formatiunea. Pandemia Covid-19 a fost benefica din acest punct de vedere. A trimis multi oameni la medic, pentru investigatii de plamani, iar specialistii au descoperit tumori incipiente. „Covid-19 a fost un foarte bun screening, s-a facut CT intensiv pentru leziunile tipice cauzate de Covid si s-au descoperit o multime de leziuni pulmonare si mediastinale in stadii incipiente, care nu dau simptome, deci pacientul nu s-ar fi dus sa isi faca altfel o astfel de investigatie. Vorbim despre stadii incipiente, care raspund incredibil de bine la tratament”, precizeaza dr. Dobritoiu. 

Cum fantasticul robot daVinci Xi i-a sarit in ajutor curajosului Alexandru

Opinia medicala pe care familia o obtinuse de la un spital din strainatate suna destul de sumbru si , sugera ca baiatul ar avea cancer. „E drept, la copii, o buna parte din tumorile mediastinale descoperite sunt maligne, dar fiecare caz trebuie tratat personalizat”, precizeaza dr. Dobritoiu. 

Dupa o analiza extinsa a cazului, dr. Dobritoiu a recomandat abordul robotic in tratamentul patologiei lui Alexandru. “Si ma bucur ca am mers pe mana lui”, spune mama pacientului. 
 

Doctorul Felix Dobritoiu spune ca robotul daVinci Xi „este fascinant! Este uimitor felul in care poti sa operezi cu robotul – pentru noi, in chirurgia toracica ofeaa o vizualizare si o pozitie pe care nu le-am fi putut obtine in niciun alt mod. Avem doua joystick-uri la consola, iar acele instrumente mimeaza miscarile mainii chirurgului. Robotul ofera o vizualizare tridimensionala, marita de 10 ori, si ajungi sa fii convins ca esti acolo, ca atingi cumva plamanul pacientului. Pentru noi, in chirurgia toracica, mi se pare minunat ca poti sa intri nu la jumatatea toracelui, ci undeva mai jos, aproape de diafragm si atunci ai o vizualizare de ansamblu asupra cavitatii toracice, ceea ce ne ajuta foarte mult. Si poti face cu acest instrument, ce nu poti face altfel.  Robotic, disectia este impecabila. Dupa ce ai fost in mijlocul actiunii si te retragi si vezi ansamblul, nu iti vine sa crezi ca ai facut operatia aceea, nu ai pierdut sange deloc - sunt interventii mari in care pierdem doar 5 ml de sange, adica 2 tampoane mici”

Pe langa avantajul recuperarii rapide, Alexandru avea nevoie si de precizia robotului daVinci Xi. „Era o formatiune aflata intr-o zona cu structuri foarte sensibile,trebuia efectuata o disectie fina, pentru ca tumora era foarte aproape de coloana vertebrala, de nervi. De departe, chirurgia robotica era solutia ideala. Am facut investigatii preoperatorii complexe, ca sa ne asiguram ca e pregatit, si am intervenit robotic, am facut o disectie foarte mica, iar la finalul interventiei abia se vedea o zgarietura din locul din care am excizat tumora, de pe pleura, desi formatiunea era destul de bine ancorata. Ne-am dat seama ca e un ganglioneuron. Le-am spus parintilor si de posibilitatea de a aparea ceea ce se numeste sindrom Horner, adica o pleoapa un pic cazuta, cu pupila modificata, sechele nervoase, pe scurt”, descrie medicul riscurile unei astfel de interventii. 

Luand in considerare si eventualele complicatii, mama lui Alexandru ne spune ca „sangerarea redusa, recuperarea rapida si precizia nemaipomenita – ne-au facut toate sa mergem spre robot. Poate ca, daca nu il alegeam, si avea ceva urmari neurologice, regretam toata viata. Am fost impacati cu ideea ca am facut tot ce am putut, pentru ca nu poti reface asa ceva. Cum spune domnul doctor, robotul e fantastic. Eu cred, insa, ca el e mai fantastic decat robotul. Pana la urma, el il manevreaza”, crede mama lui Alexandru. 

Doctorul Dobritoiu spune ca robotul nu opereaza singur, iar medicul chirurg „e cel care dirijeaza un dispozitiv altfel inert, care nu face nimic daca nu este dirijat, daca nu e miscata fiecare maneta si pedala. El este, de fapt, un instrument pe care poti sa il controlezi, dar este cel mai destept instrument din cate exista”. 

Operat de un chirurg toracic, dar intors la joaca in 48 de ore, cu cicatrici minuscule si tratament cu Nurofen cu aroma de fructe

Alexandru a inceput ziua operatiei cu zambetul pe buze. „Era foarte amuzat de halatul domnului doctor, mi-a creat o stare de bine sa il vad voios. A vrut sa faca poze cu robotul, era convins ca nu o sa si-l mai aduca aminte. S-a uitat la videoclipuri cu medici care lucreaza cu robotul, cum il manevreaza. Am vorbit extraordinar de mult cu el inainte de operatie, i-am explicat ca o sa fie totul bine, i-am aratat robotul si i-am explicat ca vor fi niste zgarieturi foarte, foarte mici. A stiut tot ce se va intampla si am incercat sa nu ii transmit starea mea. Momentele mele grele erau in masina cand plecam la serviciu, acolo plangeam”, rememoreaza mama. 

In interventia robotica ce s-a intins pe 4 ore si jumatate, doctorul Felix Dobritoiu si echipa lui medicala au descoperit formatiunea benigna - din fericire - si au indepartat-o in siguranta, fara nicio sechela neurologica pentru Alexandru.

„Operatia a fost un real succes, a fost ca si cum am nascut a doua oara”, simte mama baiatului. Recuperarea lui Alexandru pare ireala. „El s-a operat marti, iar joi a fost in fata blocului, cu prietenii lui, nimeni nu si-a dat seama ca este operat. Era in picioare, la joaca, cu copiii”

Simpatia pustiului pentru chirurgul sau a jucat un rol esential. Mama lui Alexandru ne spune ca cel mic „l-a indragit mult pe dr. Dobritoiu, iar increderea in medic l-a facut sa depaseasca orice obstacol. Pe langa un medic bun, este si un om extraordinar. La intoarcere, Alex a facut un atac de panica si voia sa auda de la domnul doctor ca nu e nicio problema. Cand a discutat cu dr. Dobritoiu, care l-a asigurat ca totul e in regula, s-a calmat si s-a culcat linistit. Cand am aflat diagnosticul am simtit ca a picat cerul pe mine, insa rezultatul interventiei a fost total opus, totul s-a rezolvat atat de frumos si atat de bine, totul a mers perfect si toate acestea doar datorita domnului doctor Felix Dobritoiu”

Asadar, la 48 de ore dupa o interventie de chirurgie toracica, Alexandru era la joaca in fata blocului, cu indicatie de Nurofen cu aroma de fructe, la nevoie. Atat. Mama sa spune ca la radiografia de control a reiesit ca „e ca nou”, iar copilul s-a intors si la cursurile de inot, recomandate pentru a trata scolioza. 

Chirurgia minim invaziva are avantaje vizibile pentru pacient

Chirurgia robotica si chirurgia minim invaziva, in general, au un avantaj incontestabil – o recuperare extrem de rapida si cu dureri scazute. 
In locul unei taieturi majore, Alexandru are acum cateva cicatrici de maximum 2 cm, care nici nu se vor mai vedea intr-un an. 
 

Pentru medicul Felix Dobritoiu, chirurgia minim invaziva este normalul pentru ca s-a dezvoltat odata cu ea. „In chirurgia toracica, lucrurile au mers un pic mai lent in ceea ce priveste chirurgia minim invaziva si e firesc sa fie asa – cum se intampla si in chirurgia cardiovasculara, de exemplu – lucrurile merg mai lent pentru ca sunt chirurgii grele si cu risc crescut. Lucrand intre cord si plamani, cu inima care bate, chirurgia toracica este una cu riscuri foarte mari - riscuri vasculare, riscuri de hemoragie si cred ca acesta este unul dintre lucrurile care pune o usoara frana in privinta chirurgiei minim invazive. In chirurgia toracica, chirurgia minim invaziva a inceput mai serios prin 2013”, isi aminteste dr. Dobritoiu. Adica de mai putin de 10 ani. 

„Chirurgia minim invaziva are beneficiul unor traume corporale mai mici, care inseamna o perioada de recuperare mult mai redusa fata de chirurgia clasica. Evident ca asta te scapa de tratamente prelungite,  iar recuperarea rapida vine din faptul caorganismul nu este agresat nici chirurgical, intraoperator, nici medicamentos, in urma interventiei. Pierderile de sange foarte scazute, de aproximativ 5 ml in cadrul unei interventii, iar inciziile de doar cativa centimetri permit organismului sa nu lupte sa repare o disectie majora. In chirurgia clasica nu cicatricile sunt neaparat problema, ci sectionarea sternului, a coastelor sau a muschilor intercostali, care pot cauza dureri cronice. In Ponderas, sunt operate minim invaziv fie prin abord video-asistat (VATS), fie robotic, aproape toate afectiunile accesibile prin chirurgie toracica deschisa, de la interventii in scop de diagnostic la cele curative sau paleative” – dr. Felix Dobritoiu.

„Interventiile chirurgicale se pot face si deschis, insa intrebarea este daca vrem sa mergem cu trenul cu locomotiva cu aburi sau vrem sa mergem cu TGV-ul. Cum vrem sa mergem in 2022? Si cum vrea pacientul sa mearga – functional sau stiind ca are toate sansele de reusita si de a se recupera foarte bine? Asta face diferenta. Caci si trenul cu aburi si TGV-ul ajung tot in aceeasi gara, dar conteaza cum”

Si echipa alaturi de care a intrat in sala de operatie este cu totul speciala pentru dr. Dobritoiu. „Din pacate, avem in continuare un numar mare de pacienti care pleaca in alte tari sa se opereze robotic, pe preturi de multe ori mai mari. Dar ma bucur ca in spitalul Ponderas suntem ca o familie mare, in care eu si colegii mei ne vedem zilnic la raportul de garda, avem incredere unii in altii si ne dorim sa lucram impreuna pentru a oferi pacientului cea mai buna solutie de tratament, intr-un cadru multidisciplinar. Doctori de diferite specialitati se reunesc in cadrul Tumor Board si discuta cazurile oncologice, astfel incat pacientul sa primeasca recomandari potrivite pentru patologia de care sufera, intr-un timp cat mai scurt, adresandu-se unui singur spital, care ii poate oferi un tratament complet si complex”, concluzioneaza dr. Dobritoiu.

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.