Infectia COVID-19 si sanatatea mentala

Articol de Dr. Raluca Costinescu Medic specialist Psihiatrie pediatrica
Oamenii de stiinta atrag atentia asupra manifestarilor neuro-pshiatrice care pot aparea dupa pandemia COVID-19, in special in randul pacientilor cu forme severe de boli psihice, spitalizati si tratati in unitatile de terapie intensiva. Cel putin asa arata un articol publicat recent (18 mai 2020) in Lancet Psychiatry online, realizat pe baza unei meta-analize a studiilor efectuate la pacientii infectati cu diverse coronavirusuri responsabile de SARS si MERS.

Majoritatea pacientilor cu infectie COVID-19 nu vor dezvolta nicio problema de sanatate mentala, chiar si cei care au avut o forma severa a bolii, dar avand in vedere numarul mare de pacienti infectati, impactul la nivel global poate fi considerabil”, a apreciat Jonathan Rogers din cadrul Departamentului de Psihiatrie al University College London, UK.

Sudiile efectuate au urmarit manifestarile neuropsihiatrice si tulburarile mentale dezvoltate atat in faza acuta a infectiilor SARS (2002-2004), MERS 2012 si COVID-19 (2019-2020), cat si pe termen lung, dupa externare. Confuzia (delirium) a fost simptomul prezent constant in faza acuta din toate cele 3 epidemii. Potrivit cercetarilor, in stadiul acut al infectiei cu SARS, MERS, confuzia a fost raportata la 28% dintre pacienti, 33% au avut dispozitie depresiva, 36% au manifestat anxietate, 34% - tulburari de memorie si 42% - insomnie.

In perioda de urmarire de 6 saptamani si 39 luni dupa externarea pacientiolor cu SARS, MERS, 15% au prezentat: tulburari de somn, rememorari frecvente recurente ale bolii, labilitate emotionala, probleme de atentiei, oboseala, deficite ale memorie.

Concluzia meta-analizei a fost ca prevalenta tulburarii de stres postraumatice (PTSD) in cazul infectiei cu SARS, MERS a fost de 32% si de 15% pentru tulburarile anxios-depresive.

Datele unui studiu efectuat la pacientii cu forma severa  COVID-19 au aratat ca 65% dintre acestia s-au confruntat in faza acuta a bolii cu stari de confuzie, 69%  cu stari de agitatie psihomotorie la oprirea sedarii si in 21% de cazuri  s-a inregistrat alterarea starii de constienta. Un alt studiu referitor la pacientii internati a aratat ca 33% dintre acestia au prezentat sindrom disexecutiv, caracterizat prin inatentie, dezorientare sau miscari prost coordonate ca raspuns  la o comanda.

Mecanismele prin care apar complicatiile neuro-psihiatrice nu sunt pe deplin elucidate

Se presupune ca ar putea fi rezultatul direct al infectiei la nivelul sistemului nervos central (encefalopatie COVID-19), fie afectarii cerebro-vasculare (secundar statusului pro-coagulant) sau indirect datorita hipoxiei ori ca urmare a raspunsului imun si a tratamentului medicamentos. Un rol important in patogeneza afectiunilor psihiatrice dezvoltate il pot juca izolarea prelungita sau stresul emotional aparut ca raspuns in fata unui agent patogen necunoscut cu potential sever sau in fata fricii de a nu te infecta pe tine si pe altii si, nu in ultimul rand, stigmei.

"Concluziile trase in urma studiilor efectuate la supravietuitorii epidemiilor SARS si MERS nu pot fi predictori siguri ai prevelentei complicatiilor psihiatrice ce pot aparea in cazul pandemiei COVID-19, insa reprezinta un important semnal de alarma in randul comunitatii medicilor psihiatri privind posibilitatea aparitiei pe termen lung a unui numar considerabil mai mare de cazuri de PTSD, anxietate, si depresie decat in infectiile precedente. Acesta presupune o monitorizare atenta si continua a fostilor pacienti pentru a asigura un suport adecvat", au subliniat in articol oamenii de stiinta olandezi dr. Iris Sommer, de la University Medical Center Groningen si dr. Peter Roberto Bakker, de la  Maastricht University Medical Center.

Adaptat dupa un articol MDedge Psychiatry online, 21 mai 2020, aparut initial pe Medscape.com