Frustrarea și furia ca forțe distructive
Asociația Americană de Psihologie (APA) definește frustrarea ca acel sentiment generat de impulsuri sau de acțiuni puternice care împiedică oamenii să obțină ceea ce se așteptau să obțină ca urmare a unor experiențe similare (de exemplu, un copil este împiedicat să se joace cu o jucărie cu care s-a jucat în trecut, așa că simte frustrare). Comparativ, furia este, conform APA, o emoție antagonistă față de ceva sau cineva pe care oamenii îl percep ca pe un element care le-a făcut rău. Din punct de vedere evolutiv, notează un studiu publicat în „Evolution and Human Behavior” în 2021, furia este o adaptare neurocognitivă pe care o folosim pentru a fi tratați mai bine și este adesea declanșată de senzația că celălalt nu ne valorizează suficient propriul sine. Odată apărută, furia generează o serie de reacții cognitive, psihologice și comportamentale care au ca scop să influențeze persoana ale cărei acțiuni ne-au înfuriat să acorde mai multă importanță bunăstării propriului nostru sine. Chiar dacă aceste sentimente sunt normale în unele situații din mediul profesional, ele ne pot afecta grav nu doar starea de bine, ci și relațiile cu cei din jur.
Jobul, o sursă majoră de stres
Institutul American al Stresului a concluzionat că munca este una dintre cauzele majore de stres și că acest lucru a devenit din ce în ce mai accentuat în ultimele decenii.
Problema stresului – și, implicit, a furiei și a frustrării – este profundă și complexă în mediul profesional, spun specialiștii. Incompetența în îndeplinirea sarcinilor, comunicarea deficitară, problemele repetitive nerezolvate, nesiguranța și lipsa de profesionalism sunt printre elementele generatoare de frustrare și/sau de furie în mediul profesional.
62% din respondenții unui studiu ComPsych au declarat că se confruntă cu niveluri ridicate de stres și cu sentimente extreme de oboseală sau de pierdere a controlului și doar 33% din respondenții aceluiași studiu au declarat că se simt stresați la un nivel pe care îl pot ține sub control. Nivelurile ridicate de stres, asociate adesea cu sentimentul de pierdere a controlului, pot genera fizic simptome de puls ridicat, hipertensiune arterială și alte afecțiuni care se pot asocia bolilor cardiovasculare. În plus, atunci când suntem expuși stresului cronic, reacția creierului este de a „reseta circuitele legate de furie”, ceea ce ne introduce într-un cerc vicios: ne simțim epuizați emoțional din cauza stresului, iar orice inconvenient poate declanșa un episod de furie care, la rândul lui, ne epuizează și mai mult, explică neurologul R. Douglas Fields – este autor, cine este, ce instituție reprezintă?.
Prezența la locul de muncă și performanța profesională sunt, de asemenea, afectate negativ de stres: 54% din respondenți sunt nevoiți să își ia cel puțin una sau două zile libere pe an din cauza problemelor generate de stresul constant, iar 31% din aceștia pierd între trei și șase zile pe an din această cauză.
Comportament agresiv, conflicte, productivitate scăzută
Studiile arată că angajații care se înfurie ușor sunt cei care au praguri mentale scăzute în ceea ce privește tolerarea frustrării. De asemenea, aceștia tind să simtă furia mai puternic decât ceilalți și sunt enervați în special de situațiile în care simt că li s-a făcut o nedreptate (pentru că, în interior, simt că nu ar trebui să fie nevoiți să treacă prin acel lucru).Atunci când un individ simte furie ca urmare a stresului este generată o reacție cerebrală similară rănirii, ceea ce duce la sentimente de pierdere a controlului. Acest lucru poate să se transforme ușor într-o dorință de răzbunare care se traduce în comportament agresiv și/sau comportamente contraproductive care au ca scop să „elibereze” emoția negativă. Dacă mai mulți dintre angajați trec prin acest proces repetat, e clar că se va crea o atmosferă negativă în birou, iar treptat performanța companiei va începe să scadă.
Negestionate eficient, furia și frustrarea la birou duc nu doar la productivitate scăzută sau demisii, ci și la o exacerbare a acestora la nivel organizațional, constată un studiu Frontiers.
Controlul furiei prin programe dedicate
E important ca organizațiile să monitorizeze constant starea psihoemoțională a angajaților, astfel încât dacă apar probleme să le poată remedia sau gestiona înainte să cauzeze efecte majore. Așa au luat naștere programele specializate de training care se adresează gestionării furiei. Programele dedicate controlului furiei folosesc o serie de exerciții psihologice menite să atenueze și să dirijeze constructiv furia resimțită astfel ca aceasta să nu se transforme în comportament agresiv (de exemplu, țipetele sau distrugerea unor obiecte). Odată dezvoltate o serie de modalități sănătoase de gestionare, deși angajații vor simți în continuare furie, vor fi dotați cu tehnicile necesare pentru a le exprima eficient și normal în mediul profesional.
De altfel, programele dedicate controlului furiei pot ajuta compania să creeze sau să consolideze o cultură organizațională sănătoasă, în care toți angajații se simt înțeleși și liberi să se exprime ceea ce simt. Odată ce vor putea să comunice eficient ceea ce simt, ponderea sentimentelor de furie se va diminua, și ea, în rândul angajaților, care vor beneficia de un echilibru emoțional mai bun. Astfel vor apărea și alte „efecte secundare pozitive” ca reducerea frustrării și descurajarea comportamentelor escapiste nesănătoase (de exemplu, fumatul excesiv, mâncatul compulsiv, pe fond emoțional etc.).
Surse de informație text:
- https://www.apa.org/
- https://www.stress.org/
- https://hbr.org/
- https://www.frontiersin.org/
- https://www.sciencedirect.com/
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/
Surse de informație interviu:
- Z. D. Niță, A. M. Neagoe. Managementul furiei(2019)
- J. Booth, S.Mann. The experience of workplaceanger (2004)
- R. L. Leahy S. J. Holland, L. C. McGinn. Treatment plans and interventions for depression and anxiety disorders (2012)
- https://www.highspeedtraining.co.uk/hub/how-to-manage-anger-in-the-workplace/