Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Ce ar trebui sa stii despre colagen

Colagenul este cea mai abundenta proteina din organism. Confera structura si contribuie la mecanica, organizarea si forma tesuturilor.

Ce este colagenul?

Colagenul este o proteina structurala majora pe care organismul o sintetizeaza in mod natural. Este cea mai abundenta proteina din corp, reprezentand o treime din compozitia proteica a organismului. Denumirea vine de la cuvantul grecesc „kolla” care inseamna lipici. Fibrele puternice de colagen au rolul de a face oasele puternice, de a permite pielii si tendoanelor sa se intinda si de a ajuta pielea sa se refaca dupa o ranire. Este o componenta majora a oaselor, pielii, muschilor, tendoanelor si ligamentelor. Se gaseste, de asemenea, in multe alte parti ale corpului, inclusiv la nivelul vaselor de sange, corneei si dintilor.

Exista mai multe tipuri de colagen?

Exista o superfamilie de 28 de tipuri de colagen, dintre care colagenul de tip I reprezinta 90%. Cele mai importante cinci tipuri de colagen sunt:

  • Colagen tip I: confera structura pielii, oaselor, tendoanelor, cartilajului fibros, tesutului conjunctiv, dintilor
  • Colagen tip II: se gaseste in cartilajul elastic care acopera suprafetele articulare
  • Colagen tip III: sustine structura muschilor, organelor, vaselor
  • Colagen tip IV: se gaseste preponderent la nivelulul pielii, fiind principala componenta a membranei bazale
  • Colagen tip V: se gaseste impreuna cu colagenul tip I in os, cornee, muschi, ficat, plamani, par si placenta

Ce boli pot aparea ca urmare a afectarii colagenului?

Rolul esential al fibrelor de colagen este demonstrat de spectrul larg de boli cauzate de peste 1000 de mutatii care au fost identificate pana acum la nivelul a 22 de gene care codifica 12 din cele 28 de tipuri de colagen. Aceste boli includ osteogeneza imperfecta, mai multe tipuri de condrodisplazie, unele subtipuri de sindrom Ehlers-Danlos, sindromul Alport, miopatia Bethlem, anumite subtipuri de epidermoliza buloasa, sindromul Knobloch si, de asemenea, unele cazuri de osteoporoza, anevrisme arteriale, artroza si boala degenerativa a discului intervertebral.

Ce se intampla cu colagenul pe masura ce inaintam in varsta?

Organismul produce in mod natural colagen. Cand suntem tineri este din abundenta, insa productia incepe sa scada dupa varsta de 25 de ani. La femei, scade cu atat mai mult dupa menopauza. Nu putem masura cu exactitate cat colagen exista in corp, insa putem vedea sau simti cand se produce mai putin: la nivelul articulatiilor apar durere si redoare articulara, masa musculara slabeste, iar pielea isi pierde elasticitatea si forma si apar ridurile.

Ce degradeaza colagenul?

In plus fata de inaintarea in varsta, nivelul de colagen poate fi influentat negativ de 3 aspecte: expunerea fara protectie la radiatiile ultraviolete (UV), fumatul si nivelul crescut de zahar din sange.

Ce efect au tratamentele cu colagen?

Anumite proceduri estetice nechirurgicale folosesc injectii cu colagen pentru a diminua aspectul ridurilor, pentru a da volum buzelor subtiri sau pentru a corecta anumite cicatrici. Dezavantajul consta in necesitatea repetarii procedurii dupa cateva luni pentru mentinerea efectelor.

Cremele cu colagen functioneaza?

Cremele pentru piele pe baza de colagen pentru reducerea ridurilor ofera o bariera protectiva la nivelul pielii si scad pierderea de apa, insa nu maresc cantitatea de colagen din piele. Optim este sa iti protejezi pielea de soare si sa faci asta incepand cat mai devreme in viata, cand pielea este foarte sensibila.

Ce alimente ajuta la sinteza colagenului?

Cand organismul produce colagen, combina anumiti amino-acizi. Colagenul se formeaza din procolagen, care, la randul sau, este sintetizat de organism din doi amino-acizi: glicina si prolina. Acest proces necesita vitamina C, zinc si cupru. Alimentele care contin nutrienti pentru a produce colagen sunt:

  • Proteine de buna calitate care contin amino-acizii necesari: carne rosie, carnea de pasare, fructe de mare, lactate, legume, tofu
  • Prolina: albus de ou, germeni de grau, produse lactate, varza, sparanghel si ciuperci
  • Glicina: pielea de porc, pielea de pui, gelatina
  • Vitamina C: citrice, ardei gras, rosii, broccoli, conopida, capsuni
  • Zinc: carne rosie, scoici, naut, linte, fasole, seminte de dovleac, susan, nuci, produse lactate, oua, cereale integrale
  • Cupru: organe de animale, seminte de susan, piper negru, caju, pudra de cacao, ciocolata neagra, asparagus, linte

Ce efect au suplimentele de colagen?

Daca ai o alimentatie sanatoasa si folosesti acei nutrienti de care are nevoie organismul pentru a forma colagen, atunci nu ai nevoie de suplimente de colagen. Doua tipuri de suplimente sunt populare: colagenul hidrolizat (pudra) si gelatina. Gelatina este obtinuta prin gatirea colagenului. Se gaseste sub forma de pulbere sau foi incolore sau galbui care se dizolva in apa calda. Gelatina are proprietatea de a absorbi apa in cantitati care depasesc de 10 ori masa ei proprie. In aceste produse, colagenul este degradat in peptide mai mici care sunt usor absorbite in intestin. Nu exista studii cu privire la efectele suplimentelor de colagen, insa firmele producatoare sustin ca ar creste masa musculara (in combinatie cu exercitiile pentru forta si masa musculara), ar avea un rol protectiv in aparitia si progresia artrozei, precum si in mentinerea elasticitatii pielii. FDA (Food and Drug Administration) din Statele Unite nu a reglementat suplimentele de colagen.  

Ce rol are bulionul (supa) de oase?

Surse bune de proteine care au un rol in sinteza colagenului de catre organism sunt alimentele precum carnea rosie, carnea de pasare si bulionul de oase (supa de oase). Pentru a face bulion de oase, oasele animalelor se fieb lent timp de 1-2 zile. Asemanator majoritatii proteinelor, atunci cand colagenul este incalzit isi pierde toata structura. Cand aceasta masa degradata se raceste absoarbe apa din jur si formeaza gelatina. Gelatina este practic colagen gatit. Poti cumpara gelatina din magazinele de profil sau iti poti gati singur bulion (supa) de oase.

Surse de informatii:

www.health.clevelandclinic.org
www.pubmed.ncbi.nlm.nih.gov  
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.webmd.com
www.healthline.com
www.pdb101.rcsb.org

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer