Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Cancerul de col uterin poate fi prevenit

Cancerul de col uterin poate fi prevenit

Cancerul de col uterin este un tip de cancer care apare in celulele colului uterin (numit si cervix) - partea inferioara a uterului, care face legatura cu vaginul. 

Colul uterin este format din doua parti diferite si este acoperit cu doua tipuri de celule diferite:
•    Endocervix - partea colului uterin de langa corpul uterului, acoperita cu celule glandulare.
•    Exocervix sau ectocervix - partea de langa vagin, acoperita  cu celule scuamoase

Celulele glandulare si celulele scuamoase se intalnesc intr-un loc numit zona de transformare. Locatia exacta a zonei de transformare se schimba dupa ce nasti si pe masura ce inaintezi in varsta.

Leziunile precanceroase

Cele mai multe tipuri de cancer de col uterin incep in celulele din zona de transformare. Aceste celule nu se transforma brusc in cancer, initial apar modificari precanceroase care ulterior se transforma in cancer. In unele cazuri este nevoie de mai multi ani, iar in altele mai putin de un an de zile. Medicii folosesc mai multi termeni pentru a descrie aceste leziuni precanceroase, inclusiv neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN - cervical intraepithelial neoplasia), leziune scuamoasa intraepiteliala (SIL - squamous intraepithelial lesion) si displazie cervicala (“rana pe col”). Aceste modificari pot fi depistate cu ajutorul testului Papanicolau si pot fi tratate inainte sa se dezvolte in cancer.  

Desi majoritatea cazurilor de cancer de col uterin au la baza modificari precanceroase, numai o parte din femeile cu leziuni precanceroase dezvolta cancerul. Asta deoarece, in multe cazuri, celulele precanceroase dispar din organism, fara nici un tratament, ca urmare a actiunii sistemului imunitar. Cu toate acestea, ghidurile internationale recomanda tratarea tuturor leziunilor precanceroase de col uterin deoarece in acest fel se pot preveni aproape toate cazurile de cancer de col uterin.

Cand apare cancerul de col uterin?

Cele mai multe cazuri de cancer de col uterin sunt identificate la femeile mai tinere de 50 de ani si rareori la femeile mai tinere de 20 de ani. Statisticile arata ca aproximativ 20% din cazurile de cancer de col uterin sunt descoperite la femeile peste 65 de ani, in conditiile in care ele ar putea fi prevenite prin teste de screening regulate.

Tipuri de cancer de col uterin

Cancerele de col uterin si leziunile precanceroase de col uterin sunt clasificate in functie de modul in care acestea arata la microscop. Principalele tipuri de cancer de col uterin sunt carcinomul cu celule scuamoase si adenocarcinomul.

Cele mai multe (pana la 9 din 10) cazuri de cancer de col uterin sunt carcinoame cu celule scuamoase. Se dezvolta in celulele din exocervix si celulele canceroase au caracteristici de celule scuamoase, care apar, de obicei, in zona de transformare a colului uterin.

Adenocarcinoamele sunt cancere care se dezvolta din celulele glandulare. Adenocarcinomul de col uterin se dezvolta din celulele glandei producatoare de mucus din endocervix. 

Rar se depisteaza cazuri de cancer de col uterin care au atat caracteristici de carcinoame cu celule scuamoase, cat si de adenocarcinoame. Acestea sunt denumite carcinoame adenoscuamoase sau carcinoame mixte.

Exista si alte tipuri de cancer care se pot dezvolta la nivelul colului uterin si care apar mai frecvent in alte parti ale corpului, cum ar fi melanom, sarcom si limfom.

Factori de risc pentru cancerul de col uterin

Oamenii de stiinta au identificat mai multi factori de risc care cresc sansele de a dezvolta cancer de col uterin. Cu toate acestea, multe femei care au acesti factori de risc nu dezvolta boala. Unii din acesti factori de risc pot fi evitati, in timp ce altii nu.

Factorii de risc pentru cancerul de col uterin:

  • Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este cel mai important factor de risc pentru cancerul de col uterin. HPV este un grup de peste 150 de virusuri inrudite, dintre care unele provoaca un tip de papiloame, numite veruci. Nu toate aceste genotipuri conduc la cancer de col uterin, doua treimi din toate cazurile fiind cauzate de HPV 16 si HPV 18.
  • Istoricul  neregulat de screening - femeile care nu-si fac regulat testul de screening Papanicolau au sansa mai mari sa fie diagnosticate cu cancer de col uterin.
  • Istoricul de viata sexuala - femeile care isi incep viata sexuala inainte de varsta de 16 ani sau care au parteneri multipli au un risc crescut de infectie cu HPV si de a dezvolta cancer de col uterin. Preventia bolilor cu transmitere sexuala reduce riscul de cancer cervical.
  • Fumatul - femeile care fumeaza au un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin fata de femeile care nu fumeaza. 
  • Imunosupresia. Virusul imunodeficientei umane (HIV), care provoaca SIDA, afecteaza sistemul imunitar al unei femei, fapt care creste riscul acesteia la infectii, inclusiv infectia cu HPV.  
  • Infectia cu Chlamydia. Unele studii arata ca femeile care au sau au avut infectie cu Chlamydia au un risc mai mare de cancer de col uterin.
  • Dieta saraca in fructe si legume. Femeile a caror dieta nu contine suficiente fructe si legume (nu trebuie sa lipseasca de la nicio masa) pot prezenta un risc crescut de cancer de col uterin.
  • Supraponderea si obezitatea. Femeile supraponderale sunt mai susceptibile de a dezvolta adenocarcinom de col uterin.
  • Utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale (pilulele anticonceptionale). Cercetarile sugereaza ca riscul de cancer de col uterin creste pe masura ce femeile utilizeaza mai mult de 5 ani pilule anticonceptionale. Vestea buna este ca riscul se reduce dupa intreruperea administrarii acestor pilule si revine la normal dupa aproximativ 10 ani de la renuntarea la anticonceptionale orale.
  • Sarcini multiple. Femeile care au avut 3 sau mai multe sarcini duse la termen au un risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin.
  • Nasterea primului copil inainte de varsta de 17 ani. Studiile arata ca femeile care au adus pe lume primul copil inainte de varsta de 17 ani, au un risc de doua ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin mai tarziu in viata, fata de femeile care au asteptat sa devina mame dupa implinirea varstei de 25 de ani.
  • Expunerea la dietilstilbestrol (DES). Administrarea acestui medicament hormonal, pentru prevenirea pierderii sarcinii, a fost interzisa dupa anul 1971 in Statele Unite ale Americii, respectiv 1977 in Romania. Femeile ale caror mame au luat DES in timpul sarcinii au dezvoltat adenocarcinom cu celule clare la nivelul colului uterin sau vaginului frecvent decat in celelalte femei. Acest tip de cancer este extrem de rar la femeile care nu au fost expuse la DES.
  • Istoric familial de cancer de col uterin. Femeile ale caror rude gradul I (mama, sora) au avut cancer de col uterin au un risc mai mare - de doua pana la trei ori - de a dezvolta boala, fata de femeile care nu au cazuri de cancer de col uterin in familie.

Poate fi prevenit cancerul de col uterin?

Cea mai comuna forma de cancer de col uterin incepe cu leziuni precanceroase si este nevoie de o perioada indelungata pana la dezvoltarea cancerului. In plus, exista doua masuri pe care le poti lua pentru a preveni dezvoltarea afectiunii. Prima si cea mai importanta masura este sa-ti faci testele de screening necesare pentru a depista si trata aceste leziuni precanceroase inainte sa se dezvolte in cancer de col uterin. A doua este cea de a preveni aparitia leziunilor precanceroase.

Depistarea modificarilor precanceroase – testele de screening pentru cancerul de col uterin

Testul Papanicolau (PAP) sau frotiul citologic si testul virusului papilloma uman (HPV) sunt investigatiile recomandate in screeningul cancerului de col uterin, pentru a depista eventualele leziuni precanceroase inainte ca acestea sa se transforme in cancer. Cele mai multe tipuri de cancer de col uterin se descopera la femeile care nu-si fac regulat testul Papanicolau.

Testul Papanicolau este o investigatie utilizata pentru a recolta celule de la nivelul colului uterin, astfel incat acestea sa poata fi analize la microscop pentru a depista eventualele leziuni precanceroase. Aceste celule pot fi, de asemenea, folosite pentru testarea HPV. 

Un test Papanicolau poate fi facut in timpul unui examen ginecologic si este recomandat sa fie realizat in fiecare an, incepand cu varsta de 21 de ani sau la 3 ani dupa inceperea vietii sexuale. Pana la implinirea varstei de 30 de ani, testul Papanicolau poate fi facut fara testul HPV. Dupa aceasta varsta, sunt recomandate ambele teste la fiecare 3-5 ani sau doar PAP la fiecare 3 ani.

Testul PAP este necesar dupa histerectomie doar daca interventia a fost facuta ca urmare a unui cancer sau a unei leziuni precanceroase. Continua sa te testezi chiar daca ai fost vaccinata impotriva HPV! 

Invata sa previi leziunile precanceroase:
•    Evita expunerea la infectia cu HPV prin utilizarea prezervativului de fiecare data cand faci sex
•    Vaccineaza-te impotriva HPV
•    Renunta la fumat

Semnele si simptomele cancerului de col uterin

De obicei, femeile cu leziuni precanceroase si cancer de col uterin in stadii incipiente nu au niciun simptom specific. Simptomele apar cand boala devine invaziva si incepe sa se raspandasca in tesutul din apropiere. In aceste cazuri, cele mai frecvente simptome sunt:
•    Sangerari vaginale anormale, cum ar fi sangerare dupa contactul sexual vaginal, sangerare dupa instalarea menopauzei, sangerari si scurgeri intre menstruatii si prelungirea menstruatiei
•    O secretie neobisnuita. Aceasta secretie poate sa contina urme de sange si poate aparea intre menstruatii sau dupa instalarea menopauzei
•    Durere in timpul actului sexual

Aceste semne si simptome pot indica si alte afectiuni, cum ar fi o infectie, care poate provoca dureri sau sangerari. Daca, totusi, ai unul sau mai multe dintre simptomele de mai sus, consulta imediat un medic ginecolog. Ignorarea oricarui simptom conduce la depistarea unui cancer de col uterin intr-un stadiu avansat, cand sansele de tratament sunt mai mici. Recomandarea specialistilor este sa nu astepti instalarea simptomelor si sa-ti faci regulat testul Papanicolau.  

Depistarea cancerului de col uterin

Primul pas in depistarea cancerului de col uterin este un rezultat anormal al testului Papanicolau. Acest lucru va duce la teste suplimentare care pot diagnostica cancerul de col uterin, precum colposcopie (cu biopsie), conizatie de col uterin si biopsie. Testul Papanicolau este un test de screening. 

Colposcopie
Colposcopia este o investigatie care permite medicului ginecolog sa evalueze cu atentie vulva, vaginul si colul uterin. Se poate face cu sau fara biopsie, inclusiv femeilor gravide si nu este mai incomoda decat o alta examinare ginecologica. La fel ca testul Papanicolau, nu este recomandata in timpul menstruatiei.

Biopsie de col uterin
Mai multe tipuri de biopsii pot fi folosite pentru a diagnostica leziunile precanceroase si cancerul de col uterin, precum colposcopie cu biopsie, chiuretaj endocervical sau conizatie. Daca rezultatele biopsiei arata ca ai cancer de col uterin, medicul poate solicita teste suplimentare pentru a vedea cat de extinsa este tumora.

Stadiile cancerului de col uterin:

•    I - cancerul este limitat la nivelul colului uterin
•    II - tumora este prezenta in colul uterin si in partea superioara a vaginului
•    III - cancerul a invadat partea inferioara a vaginului sau peretele pelvin lateral 
•    IV - cancerul s-a extins la organele din apropiere, cum ar fi vezica urinara sau rect sau s-a raspandit in alte zone ale corpului (plamani, ficat, oase)

Tratamentul cancerului de col uterin

Optiunile de tratament depind in mare masura de stadiul tumorii, insa exista si alti factori care pot influenta planul de tratament, cum ar fi: varsta si starea generala de sanatate, circumstantele individuale si preferintele fiecarei persoane in parte, avand in vedere ca boala afecteaza atat viata sexuala, cat si capacitatea de a avea copii.

Tratamentul cancerului de col uterin poate presupune una sau mai multe metode terapeutice: 
•    Interventie chirurgicala
•    Radioterapie
•    Chimioterapie
•    Terapie tintita 

Stadiile incipiente ale bolii pot fi tratate fie prin realizarea unei interventii chirurgicale, fie prin radioterapie si chimioterapie. Pentru etapele mai avansate, combinatia dintre radioterapie si chimioterapie este, de obicei, tratamentul de baza. In unele cazuri, cancerul de col uterin avansat poate fi tratat numai prin cure de chimioterapie.

Recuperarea dupa cancer este obiectivul principal al echipei medicale de ingrijire. In cazul in care nu poate fi utilizat un anumit tratament, tinta terapeutica poate fi aceea de a elimina sau de a distruge cat mai mult din tumora, pentru a te ajuta sa traiesti cat mai mult posibil si sa te simti mai bine. In cazuri avansate, tratamentul urmareste ameliorarea simptomelor si se numeste tratament paliativ.

Chirurgia cancerului de col uterin

Interventiile chirurgicale ajuta atat la diagnosticarea cancerului de col uterin, evaluarea stadiului tumorii, cat si la tratarea afectiunii – in special in cazurile depistate in faze incipiente.

Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale care pot fi recomandate, in functie de fiecare caz in parte.

Criochirurgie sau crioterapie
Consta in aplicarea unei sonde de metal foarte rece, direct pe colul uterin, pentru a distruge celulele anormale prin congelarea lor. Se poate face in cabinetul medicului ginecolog sau intr-o clinica. 

Chirurgie cu laser
Se foloseste un fascicul de raze laser, dirijat prin vagin, pentru a vaporiza (arde) celule anormale sau pentru a elimina o mica bucata de tesut pentru testarea anatomopatologica. Se realizeaza cu anestezie locala in cabinetul medicului ginecolog sau intr-o clinica.

Conizatie
In timpul conizatiei, se indeparteaza din colul uterin o bucata de tesut in forma conica. Medicul ginecolog utilizeaza un cutit chirurgical, cu laser sau un electrod subtire, atasat la un genetartor electrochirurgical (procedura de excizie cu ansa electrica sau procedura LEEP).

Histerectomie totala simpla
Interventia consta in indepartarea uterului - atat corpul uterului, cat si colul uterin, dar nu si structurile de langa uter (parametru si ligamentele utero-sacrate). Vaginului si ganglionii limfatici pelvini nu sunt indepartati. De asemenea, nu sunt scoase nici ovarele si trompele uterine decat daca exista un alt motiv care impune indepartarea acestora.

Histerectomie radicala
In timpul acestei operatii, chirurgul indeparteaza uterul, tesuturile de langa uter si partea superioara (aproximativ 3 cm) din vagin. De multe ori, sunt scosi si unii galnglioni limfatici pelvini. Ovarele si trompele uterine nu sunt eliminate, daca nu exista alte motive medicale care cer indepartarea lor. Histerectomia radicala se face, de obicei, printr-o incizie abdominala. 

Trachelectomie
Aceasta procedura consta in eliminarea colului uterin si a partii superioare a vaginului, dar nu si eliminarea corpului uterului. Prin urmare, permite femeilor sa-si pastreze capacitatea de a avea copii. Interventia se face fie prin vagin, fie prin abdomen si este realizata laparoscopic. 

Trachelectomie radicala cu limfadenectomie pelvica laparoscopica se poate realiza pe cale vaginala sau total laparoscopica si consta din doi timpi operatori:
•    Limfadenectomia pelvica laparoscopica reprezinta primul timp operator si se efectueaza laparoscopic. Este etapa in care se verifica daca tumora a invadat ganglionii. Se identifica ganglionului santinela care este primul nodul limfatic din lanturile pelvice care poate fi invadat de celulele canceroase. Examenul anatomopatologic extemporaneu – efectuat in timpul operatiei, stabileste daca tumora s-a extins la acest nivel. Daca ganglionul santinela nu contine celule maligne, inseamna ca nici ceilalti ganglioni nu sunt invadati. Astfel, medicul poate sa continue operatia de tratament conservator, lasand uterul intact.
•    Trachelectomia radicala reprezinta al doilea timp operator. Consta in indepartarea colului uterin care contine tumora impreuna cu treimea superioara a vaginului si treimea mediala a parametrelor (structuri din vecinatatea colului uterin). Partea ramasa din vagin este apoi reconectata cu corpul uterin printr-o sutura circulara – un cerclaj, refacandu-se astfel integritatea tractului genital. Daca o sarcina va apare, copilul va putea sa se dezvolte in interiorul uterului si sa se nasca la termen.

Exenteratie pelvina totala
Este o operatie complexa si este utilizata pentru tratarea cancerului de col uterin avansat. Consta in indepartarea in bloc a uterului, vezicii urinare si a rectului cu reconstructia acestor organe. 

Surse:
www.cancer.org
www.mayoclinic.org
www.preventcancer.org

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.