Anticorpii monoclonali sunt versiuni obtinute artificial, in laborator, ale anticorpilor pe care corpul nostru ii produce in mod natural pentru a lupta impotriva infectiilor, cum ar fi infectia cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Toate cele trei terapii autorizate de anticorpi monoclonali ataca proteina spike (proteina sub forma de „tepi” de pe invelisul virusului) a coronavirusului, facand mai dificila atasarea si intrarea virusului in celulele umane.
Tratamentul consta intr-o singura administrare prin perfuzie intravenoasa sau injectie subcutanata efectuata de catre personal medical autorizat in ambulatoriu de spital. Aceste medicamente trebuie administrate imediat dupa debutul simptomelor COVID-19 (ideal in primele 4-5 zile, dar nu mai mult de 10 zile), inainte ca pacientul sa aiba indicatie de spitalizare.
Ce sunt anticorpii monoclonali?
Anticorpii sunt sintetizati din abundenta de sistemul imun al organismului pentru a lupta impotriva infectiilor virale, bacteriene, fungice sau parazitare. Corpul nostru are o „armata” specializata in a cauta si a distruge „invadatorii” - sistemul imun. Anticorpii sunt jucatori cheie in aceasta lupta si reprezinta batalionul de „recunoastere” al sistemului imun insarcinat sa gaseasca un inamic si sa-l identifice ca fiind „strain” pentru a putea fi distrus de catre alte celule ale sistemului imun sau pentru a-l neutraliza direct (distruge), inainte ca acesta sa patrunda in celule si sa determine boala.
Anticorpii monoclonali (Ac monoclonali) sunt asemanatori celor produsi in mod natural de organism insa sunt obtinuti prin inginerie biologica pentru a lupta impotriva unei infectii particulare, cum este infectia cu noul coronavirus SARS-CoV-2 (Ac monoclonali anti-SARS-CoV-2). Sunt produsi in laborator prin expunerea unei celule specifice a sistemului imun la o proteina virala. Anticorpii care sunt proiectati sa tinteasca o singura proteina specifica – in acest caz, proteina spike a SARS-CoV-2 – sunt denumiti anticorpi „monoclonali”. Acestia se ataseaza de virus si il impiedica sa intre si sa se replice in celulele umane.
Anticorpii monoclonali au fost utilizati cu succes pentru a trata infectiile cu alte virusuri. Se crede ca terapia cu anticorpi monoclonali determina mai putine efecte secundare decat plasma convalescenta, colectata de la donatorii care s-au vindecat dupa COVID-19, care contine o varietate de anticorpi diferiti.
Anticorpii monoclonali sunt diferiti de vaccinurile impotriva COVID-19. Un vaccin influenteaza raspunsul imun natural al organismului astfel incat celule specializate ale sistemului imun sa produca anticorpi, pregatind organismul sa raspunda atunci cand persoana va fi expusa ulterior la virus. Este nevoie de cateva saptamani pentru a se produce un nivel suficient, protectiv, de anticorpi, iar unele vaccinuri necesita 2 doze la interval de cateva saptamani pentru obtinerea unui raspuns imun optim. In cazul in care imunitatea unui pacient este deficitara sau nu se dezvolta complet niciodata, terapia cu anticorpi ar putea deveni utila deoarece intareste apararea organismului pentru a preveni agravarea bolii COVID-19.
Ce terapii cu anticorpi monoclonari au primit autorizatie de utilizare in regim de urgenta pentru pacientii cu COVID-19
Exista doua categorii mari de anticorpi monoclonali care pot fi folositi in tratamentul COVID-19: anticorpi monoclonali anti-SARS-CoV-2, care se utilizeaza in stadiile incipiente ale bolii si anticorpi monoclonali cu rol de imunomodulatori, utilizati in cazurile grave, spitalizate.
Anticorpi monoclonali antivirali
Anticorpii monoclonali antivirali vizeaza proteina spike a SARS-CoV-2, pe care virusul o foloseste pentru a patrunde in celule.
Urmatoarele terapii cu anticorpi monoclonali anti-SARS-CoV-2 au primit autorizatie de utilizare in regim de urgenta de catre Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite:
- O combinatie de casirivimab si imdevimab, realizata de firma Regeneron
- O combinatie de bamlanivimab si etesevimab, produsa de firma de Eli Lilly
- Sotrovimab, produs de GlaxoSmithKline
Aceste tratamente trebuie administrate intravenos sau subcutanat in ambulatoriu de spital.
In prezent, aceste terapii nu sunt autorizate pentru pacientii cu COVID-19 spitalizati sau pentru cei care primesc oxigenoterapie.
Totusi, un studiu recent publicat in iunie 2021 a evidentiat efecte promitatoare ale tratamentului cu anticorpi monoclonali in cazul pacientilor cu COVID-19 spitalizati la care nu exista un raspuns imun natural cu formarea de anticorpi. Studiul a comparat pacientii care au primit tratament cu anticorpi monoclonali produsi de firma Regeneron plus ingrijirea obisnuita cu pacientii care au primit doar ingrijirea obisnuita in cazul persoanelor spitalizate pentru COVID-19. In cazul pacientilor la care nu se formasera proprii anticorpi impotriva virusului SARS-CoV-2, tratamentul cu anticorpi monoclonali a redus probabilitatea de deces cu 20%. Anticorpii monoclonali nu au adus insa beneficii persoanelor al caror sistem imunitar deja produsese anticorpi ca raspuns la prezenta virusului.
Anticorpi monoclonali imunomodulatori (tocilizumab)
Anticorpii monoclonali pot fi utilizati in combinatie cu corticosteroizii, cum ar fi dexametazona, pentru a atenua raspunsul imun la pacientii spitalizati cu COVID-19 cu forme foarte grave.
Unii pacienti cu COVID fac o forma severa de boala ca urmare a unei reactii inflamatorii excesive (furtuna de citokine) la infectia virala. Organismul produce in exces interleukina-6 (IL-6) - o proteina implicata in inflamatie - la nivelul celulelor pulmonare. Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite a acordat autorizatie de utilizare in regim de urgenta pentru tocilizumab (Actemra), un anticorp monoclonal care blocheaza actiunea IL-6 si, prin urmare, atenueaza raspunsul exagerat al sistemului imunitar.
Cand sunt indicati anticorpii monoclonali antivirali?
Sunt autorizate doua utilizari pentru terapia cu anticorpi monoclonali anti SARS-CoV-2:
- Pentru a trata sau opri progresia bolii COVID-19 la un pacient cu risc crescut care are test SARS-CoV-2 pozitiv
- Pentru a preveni boala COVID-19 la o persoana cu risc crescut care a fost expusa la virus
In cazul pacientilor diagnosticati cu COVID-19, pentru a se califica, pacientul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba o forma usoara sau moderata de COVID-19
- sa aiba un test pozitiv pentru infectia cu SARS-CoV-2
- sa aiba simptome de mai putin de 10 zile
- sa nu fie spitalizata sau sa faca tratament cu oxigen
- sa aiba un risc crescut de a face o forma severa de COVID-19
Pacientii considerati ca au un risc crescut de a face o forma severa de COVID-19 au urmatoarele conditii medicale, riscul fiind cu atat mai mare cu cat o persoana are mai multi factori de risc asociati sau comorbiditati:
- >/= 65 ani
- Obezitate (IMC > 30)
- Diabet
- Boli cardiovasculare si hipertensiune atriala
- Boli respiratorii cronice (BPOC, astm moderat-sever, pneumonite interstitiale, fibroza chistica si hipertensiune pulmonara)
- Boli autoimune
- Tratament imunosupresor sau imunodepresie
FDA nu a autorizat utilizarea anticorpilor monoclonali anti-SARS-CoV-2 la urmatorii pacienti:
- Pacientii cu COVID-19 spitalizati
- Pacientii care necesita oxigenoterapie ca urmare a COVID-19
- Pacientii care fac tratament cronic cu oxigen pentru o alta afectiune decat COVID-19 si care necesita o crestere a debitului de oxigen fata de valoarea initiala din cauza COVID-19
Cum se administreaza anticorpi monoclonali
Anticorpii monoclonali anti SARS-CoV-2 autorizati trebuie administrati prin perfuzie IV (intravenoasa) sau sub forma de injectii subcutanate doar in spitale (in ambulatoriu de spital) si doar de catre personal medical calificat, care are acces imediat la servicii medicale de urgenta si medicamente care sa poata trata reactiile severe care pot sa apara.
Pacientii trebuie monitorizati in timpul administrarii anticorpilor monoclonali, cat si timp de cel putin 1 ora dupa finalizarea perfuziei sau a injectiilor.
Ce reactiile adverse pot sa apara
Reactii de hipersensibilitate, inclusiv reactii anafilactice si reactii legate de tratamentul perfuzabil au fost raportate la pacientii la care li s-au administrat anticorpi monoclonali anti-SARS-CoV-2. De asemenea, pot sa apara eruptii cutanate, diaree, greata, ameteli si prurit. Reactii la locul injectarii, inclusiv echimoza (invinetire) si eritem (roseata), au fost raportate la partcipantii in studiile clinice la care s-a administrat subcutanat casirivimab plus imdevimab.
Cand trebuie administrati anticorpi monoclonali
Timpul de administrare este critic in cazul anticorpilor monoclonali. Cu cat sunt administrati mai devreme, cu atat sunt mai eficienti in tratarea sau prevenirea unei forme severe de COVID-19. Eficacitatea cea mai mare se obtine cand medicamentele sunt administrate in primele 4 - 5 zile de la debutul simptomelor, de aceea este important sa te prezinti la medic si sa te testezi cat mai curand posibil. Anticorpii monoclonali nu se mai administreaza dupa 10 zile de la aparitia primelor simptome de boala.
Administrarea anticorpilor monoclonali in sarcina
Folosirea anticorpilor monoclonali anti-SARS-CoV-2 poate fi luata in considerare la pacientele gravide care au COVID-19, in special la cele care au factori de risc aditionali pentru forme severe de boala. Anticorpii monoclonali fiind imunoglobiline Ig G pot traversa placenta si ajunge la fat. Nu exista date specifice privind sarcina in cazul administrarii anticorpilor monoclonali. Totusi, alte produse pe baza de Ig G au fost utilizate in siguranta la gravide atunci cand au fost corect indicate. Prin urmare, nu trebuie amanata in timpul sarcinii administrarea de anticorpi monoclonali anti-SARS-CoV-2 autorizati. Atunci cand va fi posibil, femeile insarcinate si care alapteaza ar trebui incluse in studiile clinice care evalueaza utilizarea acestei terapii pentru tratamentul si/sau prevenirea COVID-19.
Utilizarea anticorpilor monoclonali in Romania
La 2 noiembrie 2021, Ministerul Sanatatii a anuntat ca a repartizat un numar de 7500 de doze de anticorpi monoclonali in 147 de spitale care trateaza pacienti infectati cu SARS-COV-2. Medicamentele au fost achizitionate in baza unui acord incheiat intre Comisia Europeana si firma producatoare.
In procesul de indrumare al pacientilor pentru administrarea anticorpilor monoclonali un rol important il are medicul de familie. Comisia de boli infectioase pentru realizarea eficienta a procesului de administrare a anticorpilor monoclonali recomanda instiintarea medicilor de familie prin toate canalele posibile privind criteriile pacientilor eligibili si fluxul pacientului cu infectie SARS-Cov-2 care indeplineste criterile de administrare.
Pacientii eligibili trebuie sa indeplineasca criteriile de eligibilitate de mai jos si sa aiba cel putin unul din factorii de risc:
- Semnarea Consimtamantului Informat
- Forme usoare SaO2 > 93% fara supliment de oxigen
- Administrarea Ac Monoclonali < 7 zile de la debutul simptomatologiei
Factori de risc pentru evolutie severa (se prioritizeaza persoane cu mai multi factori de risc):
- Varsta > 65 ani
- BMI > 30
- Boli cardiovasculare severe: insuficienta cardiaca NYHA 4, Infarct micoardic recent, Cardiopatia ischemica severa
- BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica)
- Diabet Zaharat tip 1
- Terapie imunosupresoare - terapii biologice
- Pacienti cu transplant de organe sau maduva
- Pacienti cu neoplazii sau hemopatii in terapie
- SIDA
Pacientul calificat trebuie trimis la unul dintre spitalele desemnate pentru administrarea anticorpilor monoclonali. Administrarea medicamentelor se va face:
- Prin spitalizare de zi
- La camera de garda
- In Unitatile de Primiri Urgente (UPU)
Informatia din acest articol era corecta in momentul postarii. Datorita naturii fluide a pandemiei COVID-19, intelegerea stiintifica despre boala, precum si recomandarile si ghidurile de tratament s-ar putea sa se fi schimbat de la data publicarii originale.
Surse de informatie:
www.ms.ro
www.covid19treatmentguidelines.nih.gov
www.fda.gov
www.webmd.com
www.combatcovid.hhs.gov
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor