Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Hipercolesterolemia: cat de grava este, tratament si prognostic


Hipercolesterolemia reprezinta o conditie medicala in care valorile colesterolului in sange sunt crescute.

Ce este colesterolul?

Colesterolul este o substanta lipidica (grasa) care este produsa in mod natural de catre organism. Colesterolul indeplineste o serie de functii vitale. Este necesar pentru formarea membranelor celulare si reprezinta materialul de baza care este convertit in anumiti hormoni. Organismul produce in intregime toata cantitatea de colesterol de care ai nevoie. Ai nevoie doar de o cantitate redusa de grasimi in alimentatie pentru a produce suficient colesterol pentru a te mentine sanatos. Colesterolul se gaseste in alimente care au provenienta animala: oua, carne, smantana, unt.

Grasimile si colesterolul pe care le consumi sunt absorbite la nivel intestinal si transportate catre ficat. Ficatul transforma grasimile in colesterol pe care il elibereaza in circulatia sanguina. In sange, colesterolul circula legat de proteine – numite lipoproteine, astfel caexista doua tipuri principale de colesterol: colesterol legat de lipoproteine de densitate joasa (LDL- Low Density Lipoprotein, cunoscut si sub denumirea de colesterolul “rau”), in principal colesterol produs de propriul organism si colesterol legat de lipoproteine de densitate crescuta (HDL – High Density Lipoprotein , cunoscut si sub denumirea de colesterolul “bun”), tipul de lipoproteina care absoarbe colesterolul si il transporta inapoi catre ficat. Cand nivelurile colesterolului sangvin sunt mari, acesta este depozitat in peretii vaselor de sange, in principal in peretii arterelor (vasele care aduc oxigen catre tesuturi). Depunerile se acumuleaza si pot forma placi (ateroame). Hipercolesterolemia reprezinta o dislipidemie – o alterare a metabolismului lipidelor.

Ce influenteaza nivelul de colesterol din sange?

  • Alimentatia: consumul de alimente care au continut mare de grasimi saturatedetemina cresterea nivelului de cholesterol sangvin
  • Greutatea corporala: obezitatea tinde sa se asocieze cu niveluri mai mari ale colestrolului sangvin
  • Activitatea fizica: un nivel de activitate fizica mai ridicat se asociaza cu reducerea nivelurilor de colesterol
  • Varsta: inaintarea in varsta se asociaza cu niveluri crescute ale colesterolului
  • Factorii ereditari: exista forme de hipercolesterolemie- hipercolesterolemia familiala- care sunt forme mostenite (exista tulburari genetice care influenteaza capacitatea ficatului de a metaboliza LDL colesterolul)

In cele mai multe situatii, hipercolesterolemia este determinate de o combinatie dintre alegerile nesanatoase in ceea ce priveste stilul de viata si efectele unor variatii genetice (hipercolesterolemia poligenica).

De ce este periculoasa hipercolesterolemia?

Nivelurile crescute de colesterol LDL sunt asociate cu ateroscleroza, care reprezinta acumularea pe artere a depozitelor bogate in colesterol (placi de aterom), ceea ce determina ingustarea sau chiar blocarea arterelor, incetind sau oprind circulatia sangelui catre organe vitale precum inima sau creierul.

Ateroscleroza care afecteaza vasele care hranesc tesutul cardiac (inima) este denumita boala arteriala coronariana si poate produce infarctul de miocard. Cand ateroscleroza blocheaza arterele care furnizeaza sange catre creier, aceasta poate produce accidentul vascular cerebral.

Este mai putin probabil ca persoanele cu niveluri crescute de colesterol HDL (bun) sa dezvolte boli cardiovasculare. Totusi, daca o persoana are niveluri crescute atat de HDL, cat si de LDL va avea nevoie de tratament pentru a reduce nivelul de LDL.

Potrivit ghidurilor internationale, nivelul dezirabil de colesterol LDL depinde de faptul ca persoana are sau nu o boala determinata de ateroscleroza sau diabet ori alti factori de risc pentru boala arteriala coronariana. Pe langa nivelul crescut de colesterol LDL si diabet, factorii de risc pentru boala arteriala coronariana sunt:

  • Esti barbat si ai peste 45 de ani
  • Esti femeie si ai peste 55 de ani
  • Ai ajuns la menopauza prematur
  • Ai istoric familial de boala arteriala coronariana prematura (tatal sau un frate sub 55 au boala arteriala coronariana sau mama sau o sora sub 65 de ani au boala arteriala coronariana)
  • Fumezi
  • Ai hipertensiune arteriala
  • Nu ai suficient colesterol bun (HDL).

Tipuri de hipercolesterolemii

Exista diferite clasificari ale tulburarilor de metabolism lipidic. In functie de mecansimul de producere, se pot deosebi tulburari primare si tulburari secundare.

Hipercolesterolemiile de tip primar sunt:

Hipercolestreolemia familiala (mai este denumita si de tip IIa) – este data de un defect genetic care determina lipsa receptorilor care leaga LDL, ceea ce conduce la niveluri mari ale colesterolului. Este prezenta inca de la nastere si se asociaza cu risc mare de ateroscleroza si aparitia infarctului miocardic acut (IMA) la varste tinere.

Defectul familial al APOB (Apolipoprotein B) – este data de  un defect genetic care determina scaderea metabolizarii LDL, cu cresterea nivelului colesterolului in sange.

Hipercolesterolemia poligenica – este forma care combina determinarea genetica si factorii de mediu. Din punct de vedere genetic exista o scadere a activitatii receptorilor pentru LDL cee ace determina cresterea nivelului de cholesterol din sange, iar alimentatia bogata in grasimi saturate duce la sinteza unei cantitati mai mari de cholesterol la nivelul ficatului, cu eliberarea acestuia in sange. Aceasta este forma cea mai frecvent intalnita.

In categoria tulburarilor metabolismului lipidelor de tip primar exista si situatii in care hipercolesterolemia este insotita si de alte lipide care cresc, acestea se numesc hiperlipoproteinemii mixte:

Hiperlipidemia familiala combinata - tip IIb si

Disbetalipoproteinemia familiala - tip III

Hipercolesterolemiile de tip secundar se asociaza prezentei altor afectiuni, precum diabetul zaharat, hipotiroidism, alcoolism cronic, boli hepatice, boli renale.

Care este nivelul ideal al colesterolului

Nivelul ideal de cholesterol total este sub 200mg/dl, iar nivelul colesterolului LDL este sub 70 mg/dl. Daca ai boala arteriala coronariana, boala arteriala periferica, ai avut un infarct de miocard determinat de ateroscleroza, acesta ar trebui sa fie scopul tau. Totusi, daca nu ai boala cardiovasculara si nici factorii de risc pentri boala cardiovasculara, nivelul colesterolului LDL de 100-130 poate fi acceptabil. Si nivelul colesterolului HDL este important. Persoanele care au niveluri sub 40 mg/dl sunt mai predispuse sa dezvolte ateroscleroza, boala cardiovasculara si accident vascular cerebral.

Simptome

Majoritatea persoanelor cu colesterol crescut nu au simptome pana in mometul in care ateroscleroza asociata cu colesterolul determina ingustarea semnificativa a arterelor care duc catre inima sau creier. Urmarea poate fi angina sau alte simptome ale bolii arteriale coronariene, precum si simptome ale reducerii alimentarii cu oxigen a creierului (atac ischemic tranzitoriu sau accident vascular cerebral).

Aproximativ 1 din 500 de persoane prezinta o afectiune mostenita denumita hipercolesterolemie familiala, care determina niveluri extrem de mari ale colesterolului (peste 300 mg/dl). Persoanele care au aceasta boala pot dezvolta noduli umpluti cu colesterol (xantoame) la nivelul  tendoane, in special la nivelul tendoandelor lui Ahile din membrele inferioare. Depozitele de colesterol se pot produce de asemenea la nivelul pleoapelor, denumindu-se xantelasme.

Diagnostic

Medicul te va intreba daca cineva din familie are boala arteriala coronariana, colesterol crescut sau diabet. Medicul te va intreba in legatura cu alimentatia si daca ai fumat vreodata. Specialistul va masura tensiunea arteriala si va efectua examenul clinic pentru a depista xantoamele si xantelasmele. Medicul poate confirma diagnosticul de hipercolesterolemie printr-o simpla analiza de sange – “profil lipidic”.

Exista in plus posibilitatea evaluarii transmiterii genetice a dislipidemiilor, atat a hipercolesterolemiei cat si a hipercolesterolemiei asociata cu hipertrigliceridemie.

Preventie

Poti preveni colesterolul marit adoptand o alimentatie sanatoasa si facand miscare zilnic. Evita alimentele procesate, in special pe acelea care contin grasimi saturate. Incearca sa consumi mai multe fructe si legume proaspete, paine din cereale intregrale si produse lactate care au continut redus de grasimi.

Tratament

Tratamentul initial al colesterolului crescut ar trebui sa fie intotdeauna  reprezentat de modificarile in stilul de viata, care sa insemne schimbari in alimentatie si mai multa miscare. Exista cazuri care raspund semnificativ la modificarile alimentare.

Alimentatia

Nu exista o parere unanima privind cea mai buna alimentatie. Cea mai eficienta alimentatie pentru a reduce colesterolul total si colesterolul LDL este alimentatia vegetariana, care nu este insa usor de adoptat.

Este important sa se reduca, pe cat posibil, cantitatea de alimente care au continut bogat de grasimi saturate, deoarece grasimile saturate se asociaza cu nivele crescute de colesterol. Astfel, dintre alimentele care ar trebui evitate pentru ca au un continut mare de grasimi saturate se numara: produsele de patiserie, produsele care au carne pocesata (carnati, burger, sunca, kebab), smantana, frisca si branza grasa.

Se recomanda limitarea consumului de colesterol la 200-300mg pe zi. Printre alimentele care au un continut ridicat de colesterol se numara ouale si organele, mai ales ficatul. De exemplu, un ou mare contine aproximativ 256 mg de colesterol, 100 de g de ficat de miel, crud contin 430 mg de colesterol, 40 de g de pate de ficat contin 68mg de colesterol.

Colesterolul se gaseste numai in produse de origine animala, nu exista colesterol in produsele care provin din plante. Nu exista colesterol in fructe, legume, seminte, nuci, fasole, mazare, linte. Mai mult, consumul de fibre se pare ca au efecte grasimilor din sange, reduc absorbtia de colesterol la nivelul intestinului si cresc excretia colesterolului in materiile fecale, de aceea se recomanda cresterea aportului de fibre in alimentatie. Fibrele se gasesc in cantitate mai mare in cereal precum orzul si ovazul, dar si in legume.

Multe persoane prefera adoptarea unei diete mediteraneeane. Nu exista o definitie stricta privind alimentele care ar trebui incluse in acest tip de alimentatie. In linii mari, aceasta alimentatie presupune:

  • Obtinerea majoritatii caloriilor zilnice din surse vegetale, in special fructe si legume, cereale, leguminoase (fasole, naut, mazare), nuci si seminte.
  • Folosirea uleiului de masline ca grasime de baza si ca inlocuitor pentru alte tipuri de grasimi si uleiuri
  • Consumul zilnic de branza si/sau iaurt degresate
  • Consumul de peste de cel putin doua ori pe saptamana
  • Limitarea consumului de alimente procesate
  • Consumul de alcool cu moderatie sau evitarea acestuia daca medicul recomanda acest lucru. Recomandarile internationale sustin nu mai mult de doua pahare pe zi pentru barbati si un pahar pentru femei.

Pentru a mentine o greutate optima, ar trebui sa consumi la fel de multe calorii cate arzi zilnic. Daca este nevoie sa slabesti, trebuie sa consumi mai putine calorii decat arzi.

Persoanele care nu cunosc cum sa urmeze o dieta pot apela la un medic dietetician sau la un nutritionist. Pe langa modificarile in alimentatie, ar trebui sa ai cel putin 30 de minute zilnic de exercitiu fizic de intensitate moderata, precum mersul in pas alert.

Activitatea fizica

Activitatea fizica adduce beneficia, fiind asociata cu cresterea nivelurilor de cholesterol bun- HDL- cholesterol.

Medicamentele

Daca ai nevoie de medicamente pentru a reduce nivelul colesterolului depinde de modul in care raspunzi la alimentatie, insa si de riscul personal de infarct de miocard sau accident vascular cerebral.

Exista mai multe tipuri de medicamente cu actiune de reducere a colesterolului disponibile: medicamente din grupul statinelor, fibratii (clasa de medicamente este utila si pentru nivelurile mari ale trigliceridelor), medicatie inhibitorie a absorbtiei de colesterol (ezetimib) si medicatie inhibitorie a  unei protein -protein convertazei subtilizin/kexin tip 9(PCSK9) implicate in captarea si degradarea LDL colesterolului.

Statinele ar trebui in majoritatea cazurilor sa fie medicamentele de prima linie pentru reducerea colesterolului LDL. Statinele mai sunt numite inhibitori de HMG-CoA reductaza – acestia includ lovastatina, simvastatina, fluvastatina, atorvastatina, pravastatina, pitavastatina si rosuvastatina. Statinele intervin in sinteza hepatica a colesterolului, deoarece blocheaza o enzima denumita HMG-CoA reductaza, care este necesara pentru producerea de colesterol. Statinele nu doar reduc nivelul colesterolului LDL, ci reduc riscul de a dezvolta intarirea arterelor (ateroscleroza) si reduc riscul de infarct de miocard sau accident vascular cerebral.

Cand sa iti faci programare la medicul specialist

Pentru ca este posibil sa ai colesterol marit timp de multi ani si sa nu ai simptome, este important sa iti monitorizezi periodic nivelul colesterolului prin intermediul analizei de sange. Analiza de sange recomadata se numeste generic “profil lipidic” si se refera la determinarea nivelurilor de:

  • Colesterol total
  • LDL colesterol
  • HDL colesterol
  • Trigliceride (un alt tip de substanta grasa din organism)

Ghidurile internationale recomanda adultilor peste 20 de ani sa efectueze profilul lipidic o data la 5 ani – acest test masoara colesterolul LDL, colesterolul HDL si trigliceridele. In cazul in care rezultatele sunt in afara valorilor de referinta, medicul iti poate recomanda schimbarea alimentatiei si monitorizarea mai frecventa a colesterolului.

Prognostic

Eficienta adoptarii unei alimentatii sanatoase si folosirea medicamentelor care scad colesterolul variaza in functie de persoana. In medie, alimentatia si miscare pot reduce colesterolul LDL cu aproximativ 10%. Medicamentele pot reduce colesterolul LDL cu alti 20 si pana la 50%.

Surse de informatie:

www.health.harvard.edu

www.heartuk.org.uk

www.cdc.gov