Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Factorul alimentatie in ecuatia cancerului

Alimentatia in cancer poate sa ajute sau, dimpotriva, sa interfereze cu tratamentul chimioterapic, iar nutritionistul este parte a echipei multidisciplinare de cancer, spune dr. Ruxandra Plesea, medic nutritionist, Centrul de Excelenta in Chirurgie Colorectala din cadrul Ponderas Academic Hospital.

Pacientii cu cancer au constientizat importanta dietei si sunt ei insisi preocupati de ceea ce mananca, cerand ajutorul nutritionistului. Daca pentru echilibrarea deficitelor nutritionale ale pacientului, in cursul bolii, rolul nutritionistului este esential, pentru preventia cancerului nu este de ajuns sa ne bazam doar pe nutritie. Este important sa avem un stil de viata sanatos din toate punctele de vedere – alimentar, odihna, stress, expunere la toxice.

In ceea ce priveste alimentatia, se recomanda: evitarea zaharului si a excesului de alimente cu indice glicemic crescut, a alimentelor procesate in detrimentul alimentelor proaspete, integrale, evitarea excesului de carne, in special procesata, chiar alternarea perioadelor in care se consuma proteine animale cu perioade in care accentul este pus pe aportul de proteine de provenienta vegetala. Nu in ultimul rand, se recomanda consumul legumelor, care trebuie sa reprezinte jumatate din tot ce mancam, si al fructelor proaspete.

Ce rol are nutritionistul in echipa multidisciplinara de cancer colorectal?

Dupa operatia pentru cancerul colorectal, pacientii au nevoi speciale, trebuie sa isi adapteze dieta la noile conditii. Fie ca este vorba de evitarea sindromului diareic, fie de evitarea constipatiei, in ambele cazuri dieta are un rol foarte important. Trebuie sa tina cont si de asigurarea de vitamine si minerale, nu doar de calorii, deoarece post chirurgical pot exista astfel de deficite de micronutrienti. Cauzele pot fi multiple: o absorbtie modificata, obiceiuri alimentare modificate in cursul bolii, schimbarea tolerantei pentru anumite alimente. Toate acestea difera de la un pacient la altul, si atunci recomandarile se prescriu in mod personalizat.

In evolutia bolii canceroase, caracterizata de catabolism accentuat, pacientii prezinta de multe ori o scadere semnificativa in greutate, cu deficite proteice, de micronutrienti, iar nutritionistul face recomandari pentru a limita, pe cat posibil, aceste lucruri.

Uneori, operatiile oncologice din sfera colorectala se finalizeaza si cu montarea unei stome care trebuie ingrijita cu atentie deosebita, buna functionare a stomei depinzand si de dieta pe care o are pacientul.

Sunt foarte multi pacienti care, atunci cand se confrunta cu cancerul, din proprie initiativa incep sa-si administreze o serie de suplimente care pot fi nepotrivite in aceasta stare si in aceasta faza, mai ales in cursul tratamentelor chimioterapice. Administrarea unor suplimente cu antioxidanti este chiar contraindicata, pentru ca se doreste ca tratamentul chimioterapic aplicat sa aiba succes, sa fie distruse celulele canceroase, iar antioxidantii contracareaza acest lucru.

Nutritionistul intervine numai dupa operatie, dupa stabilirea planului de tratament, sau intervine si la inceput, dupa ce s-a stabilit diagnosticul, eventual?

Avem in spital, in fiecare saptamana, o intalnire medicala multidisciplinara, tumor board, unde sunt intalniri intre specialisti, iar daca se identifica o nevoie a unui pacient de a i se corecta tulburarile nutritionale, intervine si nutritionistul inca de la inceput. Indicatia si planul nutritional difera si in functie de momentul operator.

Cum vad pacientii implicarea nutritionistului?

Pacientii isi doresc sa colaboreze cu medicul nutritionist. Cand pacientii sunt externati, sunt foarte nerabdatori sa le spuna cineva ce trebuie sa manance.

Aminteati de asocierile care ar trebui evitate pentru ca interactioneaza cu tratamentul chimioterapic. Despre ce este vorba?

Antioxidantii, vitaminele si curele cu alimente bogate in antioxidanti nu sunt potrivite. De exemplu, sucul de sfecla nu este potrivit pe durata tratamentului chimioterapic. Sigur, ca si modalitate paliativa vorbim despre altceva, sunt si momente in care au indicatie.

Exista  cercetari si studii care sustin chiar abordarea unei diete de tip low-carb, cetogenica, inaintea tratamentului chimioterapic, pentru a imbunatati rezultatele tratamentului. Dieta cetogena se bazeaza pe un consum crescut de grasimi, de preferat de tip vegetal, pe un consum satisfacator de proteine si pe un consum foarte mic de glucide. Zaharul este exclus din principiu, dar e vorba si de alte surse de glucide; chiar si sursele de glucide lente trebuie mult scazute.

Sunt tot felul de diete mai mult sau mai putin oficiale, consacrate sau nu, anticancer. Ce parere aveti?

Nu exista niciun fel de dieta anticancer, care sa trateze cancerul, nu exista asa ceva. De obicei cancerul e o maladie care se declanseaza datorita unui cumul de factori, ori printr-o dieta nu poti sa corectezi acest cumul de factori. Sigur ca poti sa ajuti! Dieta este o modalitate importanta de a modula anumite lucruri, dar nu poti sa speri ca doar mancand intr-un anumit fel vei rezolva problema. Asteptam studii, dovezi, se cerceteaza aceste lucruri, dar nu cunosc o dieta bazata pe un ceai sau aliment care sa fi adus rezultatele pe care ni le dorim.

Daca vorbim de preventia impotriva cancerului colorectal, este o alta discutie. Aici dieta are o alta putere. Anumite tipuri de cancere sunt corelate cu consumul crescut de dulciuri, de zahar, de alimente cu indice glicemic crescut, de grasimi animale in exces, alimente prajite, alimente sau grasimi animale care au suferit contact direct cu caldura, cu flacara si au dus la formarea de produsi toxici certificati ca fiind cancerigeni. Vorbim de alimentele intens procesate care aduc coloranti, vopseluri si alti aditivi, iarasi catalogati ca fiind cancerigeni in anumite cantitati. Toate aceste lucruri sunt importante pentru preventie, insa odata declansata problema, lucrurile sunt dificil de pus intr-o relatie atat de directa cu o anumita dieta.

Se reconsidera importanta fibrelor in alimentatie. Pe de alta parte, se recomanda tot felul de smoothie-uri, facute la blender… E mai bine sa mancam alimentele in starea lor naturala sau date prin blender?

Daca putem, consumam alimentul integral. Pentru ca el se comporta in organism asa cum a fost menit, si exista un acord intre aliment si modul nostru de functionare. Insa sunt situatii in care nu poti manca alimente solide, iar cand vorbim despre cancer situatiile sunt destul de frecvente – nu ai pofta de mancare, foarte multe alimente sunt greu de tolerat, si atunci da, apelezi si la blender!

Din cand in cand, daca nu ai o boala si vrei sa diversifici alimentatia si faci cate un smoothie cu continut de legume, la blender, este in regula. Insa sa spui ca alimentele date prin blender sunt superioare unui aliment integral ar fi incorect.

Cat de multa carne poate sa fie in alimentatia noastra?

In ceea ce priveste preventia impotriva cancerului colorectal, consumul de carne trebuie sa fie modest -nu trebuie sa consumam carne in fiecare zi. Rolul postului, in care alternam perioade in care consumam numai produse vegetale cu perioade in care consumam si produse animale, este dovedit a fi benefic. Daca eviti total produsele de provenienta animala de doua ori pe saptamana este minunat. Miercurea si vinerea poti sa tii post, sunt zile cand ai o alimentatie mai diversificata, consumi mai multe minerale si vitamine, mai multi antioxidanti care da, previn aparitia maladiei canceroase si pun umarul in acest puzzle de preventie.

Ce ne puteti spune despre zahar? Este un agent cancerigen de la ce cantitate de zahar pe zi?

Zaharul este un agent cancerigen. De la ce cantitate de zahar pe zi este in functie de “materialul clientului”. Depinde si cu ce se asociaza, pentru ca nu poti sa pui degetul vinovatiei numai pe el.   Tabloul este foarte larg si cu multe personaje, care privesc toate intr-un loc. Zaharul este nociv, da! Dieta cu indice glicemic crescut este corelata cu cresterea riscului pentru declansarea cancerului sau cu o evolutie a bolii mai putin favorabila.

Un stress oxidativ dat de valori crescute glicemice sau de o imbalanta a metabolismului glucidic este asociat cu cancerul. Acest lucru conduce la inflamatie cronica. Ori cancerul este o boala inflamatorie, care are ca placa turnanta aceasta inflamatie cronica. Zaharul este un combustibil care pune gaz pe foc atunci cand vorbim despre inflamatia cronica.

Jumatate din ceea ce mancam trebuie sa fie legume.

Da. Este o metoda foarte buna ca sa iti asiguri si putine calorii, si multi antioxidanti, vitamine si fibre in acelasi timp. A nu se intelege ca e bine sa consumi exclusiv legume. In nutritie nu se aplica regula “cu cat mai mult cu atat mai bine”, ci regula echilibrului, in toate aspectele.

Cat crud, cat gatit?

50- 50%.

Sa avem si mese pur si simplu crude?

Nu, dieta crudivora este o exagerare a zilelor noastre. Pune multe probleme, nu toata lumea o tolereaza, nu este un ideal nici pe departe sa fii crudivor suta la suta.

Cate fructe trebuie sa mancam? Ca si aici pot aparea excese.

Fructele au importanta lor, sunt bogate in fitochimicale si substante care ne ajuta in lupta cu boala. Excesul e o problema, da, pentru ca daca privesti integral un aliment el are si bune, dar in exces are si rele. Problema cu fructele ar fi ca daca le consumam in exces defavorizam in acest fel alte grupe alimentare. Intr-o alimentatie omnivora, daca vrei sa slabesti poate ca excesul de fructe nu te ajuta. Insa nu te ajuta nici eliminarea lor din dieta.

Referindu-ne la fructele din supermarket, pe unele putem sa le curatam de coaja, pe altele nu. Cu strugurii, de exemplu, cum sa procedam?

Va ganditi la pesticide si la tratamentele pe care le sufera fructele?! Poti sa ii tii in apa cu bicarbonat, in apa cu otet, ii speli foarte bine. Poti sa faci cunostinta cu niste producatori locali de struguri si daca vezi ca ei lucreaza corect dezvolti o relatie si cumperi de-acolo. Eviti cat poti frunctele care vin de la distante mari, care sunt prost controlate si prea mult tratate. Sunt de evitat fructele care nu mai au gust si miros de fructe. Daca te apropii de un stand de fructe si nu miroase a nimic, acolo e o problema. Fructele au un parfum inconfundabil pe care il raspandesc la cativa metri in jur.

In ceea ce priveste laptele – laptele procesat, din supermakeuri, este si el un factor de risc si trebuie evitat?

Excesul da, trebuie evitat. Sunt persoane care au intoleranta genetica la lactoza si laptele nu le prieste chiar deloc.

Cat de des putem manca lactate?

Maxim de doua ori pe zi. Daca nu avem intolerante, alergii sau alte afectiuni asociate cu consumul de lactate, putem consuma si in fiecare zi. Daca alegem si produse fermentate, cum este chefirul, avem si un beneficiu dat de probioticele pe care le are. Si atentie, chefirul natural, nepasteurizat, este cel mai bogat in probiotice, insa sursa laptelui trebuie sa fie sigura. Il facem in casa din laptele proaspat, din surse certificate.

Despre a fi vegan ce ne puteti spune? Cat de departe ar trebui sa fie alimentatia noastra de asta?

Pentru mine idealul mi se pare sa alternezi perioadele de alimentatie vegana cu cele de alimentatie omnivora. Mi se pare ideal si reprezinta echilibrul maxim in alimentatia unui om. Sigur ca sunt si oameni care se simt foarte bine vegani; cum spuneam, dieta se personalizeaza. Insa cred ca toti ar trebui sa fim constienti ca dieta vegana implica si anumite riscuri si deficiente: in primul rand daca nu e bine alcatuita, in al doilea, cand nu se suplimenteaza adecvat cu anumiti micronutrienti – vitamina B12, omega 3, retinol, zinc. Sunt multe aspecte de care trebuie sa se tina seama. Insa daca exista verificare, suplimentare corecta, timp si dedicare, si veganii pot fi echilibrati. Si daca se simt bine asa si e totul in regula, cu putina grija si cu mult timp la dispozitie poti sa fii vegan.

Aceasta alternanta intre a fi veganism si perioada omnivora cum o vedeti? Sa urmam posturile?

Da, este de-ajuns. Sa urmam acele posturi insa cu alimente hranitoare, de calitate. O dieta de post monotona, bazata pe alimente procesate, este chiar mai nociva decat o dieta omnivora variata. Depinde si ce intelegem prin “post”, ce urmarim sa obtinem… Sunt multe discutii aici, multe tipuri de post. A tine post nu inseamna a fi vegan.

Alternanta ar trebui sa fie deci de cateva saptamani.

Da, este ideal.

De cate mese pe zi avem nevoie? 3 – 5 mese pe zi, 3 mese pe zi, 2 mese pe zi…

Depinde iarasi de ce urmaresti sa faci. Daca vrei sa slabesti – 3 mese pe zi, chiar 2, daca vrei sa te ingrasi sau ai anumite afectiuni mai potrivit ar fi 5 – ma refer aici la diabet, la anumite medicamente hipoglicemiante, sau cand trebuie urgent sa iti aduci un aport de nutrienti si te grabesti sa rezolvi niste deficite. Atunci da, alegi 5 mese pe zi.

Sunteti adepta acestor pauze mai lungi, respectiv sa mananci de 2 – 3 ori pe zi?

De 2 – 3 ori pe zi pot sa zic ca da, pentru ca 5 mese pe zi inseamna o stimulare in plus glicemica, insulinemica, si poate n-ar fi de dorit. Dar sunt persoane care simt nevoia si asa se simt bine, cu 5 mese mici si dese.

Referitor la ingrasarea femeilor dupa menopauza, cum ar trebui sa ne schimbam alimentatia ca sa nu ne ingrasam?

La menopauza se depun kilogramele mai usor. Insa si acum, femeile trebuie sa aiba o alimentatie echilibrata. Poate ca inainte de 50 de ani nu era atat de echilibrata si nu se vedea… In niciun caz nu trebuie sa ne restrangem foarte tare alimentatia din dorinta de a avea greutatea de la 20 de ani, ca nici asta nu e firesc. Trebuie totusi sa te hranesti, pentru ca urmeaza poate o perioada in care nutrientii iti sunt de folos, vrei sa te feresti de osteoporoza, si asta se face printr-o dieta sanatoasa. Poate trebuie sa lupti cu bolile cronice, mai frecvente decat la tinerete, si ai nevoie de toate resursele nutritionale din alimente.

Despre lectiile de nutritie in scoli ce parere aveti?

Am o parere foarte buna, este o nevoie foarte mare. Noi, in Romania, am pierdut niste bune obiceiuri, ne-am lenevit, ne luam mancare procesata de la chiosc, copii mananca de la chiosc, poate si parintii fac asta. Dar copilul daca aude de mic, in scoala, ce este bine si ce este rau, daca primeste explicatii pe care le poate intelege – chiar daca se opune in prima instanta – va beneficia toata viata de acele sfaturi si lectii din scoala.

Ceea ce mancam se transmite la a treia generatie.

Da. Fenomenele epigenetice, care iti influenteaza toate procesele la nivel celular, se transmit si urmasilor tai. Dieta mamei in sarcina influenteaza foarte mult dezvoltarea si programarea fatului, iar studiile care se desfasoara astazi coreleaza aparitia anumitor modificari patologice pe parcursul vietii copilului cu dieta mamei din sarcina. Consumul excesiv caloric sau subnutritia mamei, deficitele de micronutrienti, toate influenteaza fatul si generatiile ce vor urma. Pe de alta parte, desi nu poti schimba bagajul genetic, totusi ii poti modula expresia prin propriile alegeri si stilul de viata, dieta fiind un puternic mod de a influenta lucrurile, insa nu singurul.

Interviu realizat de Delia Budurca, Senior Medical Editor