Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Ce rol au fibrele in alimentatie?


Fibrele sunt principii alimentare care provin în special din alimentele de origine vegetală - cereale, fructe şi legume - şi care nu pot fi digerate de enzimele tractului digestiv. 

De cate tipuri sunt fibrele?

Fibrele sunt de mai multe tipuri, explică Dr. Mihaela Gologan, medic primar Diabet, Nutritie si Boli Metabolice.

Unele sunt insolubile, fiind implicate în buna funcţionare a colonului. Cea mai răspândită fibră insolubilă este celuloza din tărâţele de cereale, prezentă şi în morcovi, varză sau broccoli.

Alte fibre pot fi puţin solubile (hemicelulozele) sau solubile, de tip pectine (din fructe) sau gume (din seminţe sau coajă), cu rol hipolipemiant sau hipoglucidic.

“Un alt tip de fibre îl reprezintă aşa numitele fibre funcţionale, spre exemplu inulina (din cicoare), cu rol în stimularea creşterii şi activităţii bacteriilor benefice, prezente în mod obişnuit la nivel colonic - substanţe cu efect prebiotic”, precizează Dr. Gologan.

Care sunt beneficiile alimentaţiei bogate în fibre?

1. Unele afecţiuni ale colonului, manifestate în principal prin constipaţie, pot fi influenţate favorabil prin aport crescut de fibre, atât solubile, cât mai ales insolubile. Fibrele insolubile cresc capacitatea de retentionare a apei la nivelul colonului, scăzând astfel timpul tranzitului intestinal.

2. Există studii care arată că lipsa fibrelor din alimentaţie poate fi unul din factorii implicaţi în apariţia cancerului de colon.

3. Funcţionând ca un adevărat burete, fibrele pot fi implicate în absorbţia unor substanţe toxice sau cu potenţial carcinogen.

4. Fibrele pot avea efect hipolipemiant, prin mai multe mecanisme: fie prin scăderea absorbţiei de grăsimi alimentare, fie blocând sinteza colesterolului de către ficat sau prin excreţia acizilor biliari derivaţi din colesterol.

5. Fibrele solubile exercită un efect hipoglicemiant prin scăderea absorbţiei glucidelor şi întârzierea evacuării gastrice. Producând saţietate precoce ajută în reducerea aportului alimentar, fiind recomandate în dietele hipocalorice.

“Este necesar un aport de 10-13 grame de fibre la fiecare 1.000 kcal. Acestea vor fi aduse în dietă din pâine şi alte produse din cereale integrale, legume şi fructe, mai ales din coajă, seminţe, păstăi, boabe şi leguminoase. Pentru o eficacitate maximă trebuie asociate cu un consum corespunzător de  lichide, aproximativ 2 litri zilnic”, spune dr. Mihaela Gologan.

Exista situatii cand fibrele sunt contraindicate?

1. La pacientii cu malabsorbţie sau scaune diareice, la care conţinutul colonic este crescut, sunt indicate în dietă alimente care să se digere complet, deci cu un conţinut redus de fibre.

2. O dietă cu alimente care să se digere complet este indicată şi în situaţiile în care tractul intestinal este obstruat sau scurtat (boală inflamatorie intestinală, ulcer sau după chirurgie).

3. Un consum excesiv de fibre poate determina simptome digestive ca flatulenţa, crampe abdominale sau poate afecta absorbţia calciului şi a zincului din alimente.