Pentru diagnosticarea multor afectiuni ale cailor respiratorii, dar si pentru indepartarea unor corpi straini de la acest nivel sau pentru administrarea unor tratamente locale, medicii recomanda bronhoscopia (sau fibrobronhoscopia), o metoda de explorare endoscopica. In Departamentul de Chirurgie Toracica din Ponderas Academic Hospital, se foloseste „unul din cele mai perfomante modele de fibronhoscop de pe piata”, afirma Dr. Alexandru Steriade, medic specialist pneumolog cu competenta in bronhoscopie. In cancerul pulmonar, bronhoscopia are indicatii importante, permitand, printre altele, prelevarea probelor pentru biopsie si observarea extensiei bolii la nivelul cailor respiratorii.
Ce este bronhoscopia si cum se desfasoara?
Bronhoscopia flexibila este o procedura care permite medicului pneumolog sa investigheze caile respiratorii mari de la nivelul plamanilor. Aceasta metoda poate fi folosita atat in scop diagnostic (respectiv permite aflarea mai multor informatii despre o posibila problema/boala respiratorie), cat si in scop terapeutic (adica se poate incerca tratarea unei probleme respiratorii existente).
Procedura, care se face dupa efectuarea unei anestezii locale, presupune introducerea unui tub subtire numit bronhoscop prin nas sau prin gura. Odata introdus, bronhoscopul avanseaza incet prin spatele gatului, trece de corzile vocale si patrunde in caile respiratorii.
In timpul procedurii, pacientul poate avea o senzatie de disconfort la nivelul gatului, poate sa tuseasca sau poate avea o senzatie de lipsa de aer. Daca disconfortul este prea mare, se intrerupe explorarea si se administreaza o doza mai mare de anestezie la nivelul gatului. Dupa ce bronhoscopul depaseste corzile vocale pacientului care ii va fi greu sa vorbeasca. Acest disconfort dispare complet dupa incheierea procedurii si retragerea bronhoscopul.
Dupa ce bronhoscopul trece de corzile vocale incepe examinarea cailor respiratorii. Bronhoscopul este prevazut cu o camera video foarte mica, care permite inregistrarea si vizualizarea imaginilor pe un ecran extern. In anumite situatii, este necesara recoltarea de lichide sau de tesut, utilizand dispozitive care sunt introduse prin bronhoscop.
Medicul comunica permanent cu pacientul si explica ce se intampla in fiecare etapa. Uneori pacientul este rugat sa-si tina respiratia pentru cateva secunde. In timpul procedurii, pacientul nu ar trebui sa simta nici o durere.
Nivelul de oxigen din sange este monitorizat permanent, pentru a se asigura ca pacientul primeste suficient de mult aer.
In ce situatii este recomandata bronhoscopia?
Bronhoscopia este recomandata atunci cand pacientul prezinta simptome respiratorii care nu au o cauza sau o explicatie clara, ca de exemplu: tuse veche de mai multe luni, tuse cu expectoratie de sange, respiratie zgomotoasa sau suieratoare, respiratie grea la efort sau in repaus sau pentru completarea unor investigatii anterioare (radiografie pulmonara, CT toracic). Nu in ultimul rand, atunci cand este identificata o regiune a plamanului care este colabata si nu mai functioneaza (asa numita atelectazie), utilizand brohoscopul putem sa identificam de cele mai multe ori cauza acestei probleme: dop de secretii, tumora, prezenta unui corp strain aspirat etc. In anumite situatii, medicul poate indeparta obstacolul chiar in timpul bronhoscopiei.
Ce se poate diagnostica prin bronhoscopie?
In cursul acestei proceduri, caile respiratorii mari sunt controlate amanuntit, putandu-se identifica semne de infectie, cancer sau inflamatie. In cazul in care exista semne de infectie, se pot recolta imediat din acea regiune probe biologice (sub forma de lichide, secretii, sau chiar puroi). Dupa prelucrarea intr-un laborator specializat, aceste probe permit identificarea precisa a bacteriei responsabile de infectie si, implicit, alegerea corecta a tratamentului antibiotic.
Pe de alta parte, in cazul in care exista semne de cancer, pot fi recoltate imediat probe biologice, care pot fi sub forma de lichid (se aspira secretiile din regiunea respectiva – aspirat bronsic) sau pot fi sub forma de fragmente de tesut (biopsie bronsica) din regiunea cailor respiratorii care este bolnava. Aceste probe, odata prelucrate intr-un laborator specializat, permit identificarea tipului de cancer, informatie fara de care nu se poate incepe un tratament al cancerului pulmonar.
Mai exista si situatia in care exista suspiciunea unei inflamatii importante la nivelul plamanului, inflamatie care poate determina asa-numitele boli pulmonare interstitiale. Aici, bronhoscopia este din nou extrem de utila intrucat, pe langa controlul vizual al cailor respiratorii, permite si efectuarea unei „spalaturi” (lavaj) la nivelul unei anumite zone din plaman. Procedura poarta numele de lavaj bronhoalveolar si este foarte importanta, pentru ca astfel pot fi identificate celulele care sunt raspunzatoare de inflamatia de la nivelul plamanului si se poate administra tratamentul corespunzator.
Cand este folosita bronhoscopia in scop terapeutic?
Bronhoscopia in scop terapeutic poate fi utilizata pentru extragerea unui corp strain (se poate face cu ajutorul bronhoscopiei flexibile), pentru implantarea unui stent sau pentru indeparatarea mecanica a unei tumori prin ardere sau inghetare, in cazul in care exista o obstructie data de o tumora care creste in calea respiratorie si impiedica fluxul normal de aer (se face doar prin bronhoscopie rigida).
Ce rol are bronhoscopia in diagnosticarea si stadializarea cancerului pulmonar?
In cancerul pulmonar, fibrobronhoscopia face parte din investigatiile obligatorii. In primul rand, se realizeaza biopsia bronsica cu prelevarea unei probe biologice ce va fi analizata sub microscop si va confirma tipul de cancer. Fara aceasta biopsie nu se poate stabili diagnosticul cert de cancer si initia tratamentul specific.
In al doilea rand, cu ajutorul bronhoscopului se evalueaza extensia cancerul la nivelul cailor respiratorii. In functie de aceasta informatie chirurgul toracic decide daca cancerul poate fi operat (uneori chiar vindecat) sau nu.
In al treilea rand, bronhoscopia este utilizata pentru a vedea daca exista semne de recidiva de cancer la pacientii care au fost deja operati.
Cum trebuie sa se pregateasca pacientul inaintea efectuarii unei bronhoscopii?
Pacientul trebuie sa nu manance si sa nu bea cu cel putin 8 ore inainte de efectuarea bronhscopiei. In cazul in care este necesara sau probabila efectuarea unei biopsii bronsice, pacientul trebuie sa intrerupa tranzitor, cu cateva zile inainte, orice medicament care influenteaza procesul de coagulare a sangelui si sa se prezinte cu rezultatele unui test de coagulare si a unei hemoleucograme, care sa nu fie mai vechi de 10 zile. Ca regula generala, pacientul trebuie sa ceara sfatul medicului care a recomandat efectuarea bronhoscopiei cu cel putin 10 zile inainte de procedura pentru a se efectua schimbarile necesare de tratament.
Pentru bronhoscopia simpla fara biopsie nu este necesara modificarea schemei de tratament medicamentos.
Pacientul trebuie sa informeze medicul care face bronhoscopia daca a avut reactii alergice in trecut in timpul procedurilor medicale sau dentare.
Protezele dentare mobile trebuie indepartate in timpul procedurii.
Ce trebuie sa faca si ce este interzis dupa efectuarea unei bronhoscopii?
Mancatul si bautul sunt contraindicate dupa efectuarea bronhoscopiei pana la disparitia efectelor anesteziei locale, care dureaza 1-2 ore.
In cazul in care pacientul a beneficiat de anestezie prin sedare, acesta nu are voie in ziua respectiva sa sofeze intrucat efectele sedarii pot persista cateva ore si pot determina concentrare scazuta, somnolenta, reflexe scazute. Aceste efecte dispar complet a doua zi.
Dupa procedura, odata cu trecerea efectelor anesteziei locale, pacientul poate simti durere in gat, voce ragusita, tuse, durere la nivelul muschilor gatului si febra. Aceste senzatii sunt normale si pot fi tratate cu paracetamol si dispar in maximum 24 de ore.
Care sunt contraindicatiile bronhoscopiei?
Bronhoscopia este contraindicata in situatia in care pacientul a avut recent un infarct miocardic sau o tulburare severa de ritm cardiac, daca sufera de insuficienta cardiaca severa sau daca a avut recent o criza de astm sau de BPOC (bronhopneumopatie obstructiva cronica).
De asemenea, bronhoscopia este contraindicata daca pacientul are insuficienta respiratorie grava, care sa necesite administrare de oxigen in doze mari.
Biopsia bronsica nu poate fi efectuata daca pacientul nu a intrerupt la timp medicatia anticoagulanta/antiagreganta sau daca prezinta rezultate anormale ale testelor de coagulare.
Cum se desfasoara o bronhoscopie in Ponderas Academic Hospital?
La Ponderas Academic Hospital, folosim fibronhoscopul Olympus Evis Exera III, unul din cele mai perfomante modele de pe piata.
Initial, are loc o discutie cu pacientul, in care i se explica intreaga procedura. Apoi, este invitat sa se intinda pe masa de bronhoscopie. Se incepe anestezia locala, care presupune administrare de anestezice sub forma de spray, gel si lichide la nivelul nasului si gatului. Dupa ce anestezia locala se incheie, se introduce fibrobronhoscopul pe cale nazala sau orala si se incepe efectiv procedura, care dureaza, in general, intre 5 si 10 minute. Pacientul este in permanenta informat de ceea ce i se intampla si poate in orice moment, daca doreste, sa intrerupa procedura. Dupa finalizarea procedurii, pacientul este retinut pentru monitorizare inca 30-45 de minute.
Timpul necesar obtinerii rezultatului anatomopatologic este de 7-10 zile.
Dupa obtinerea rezultatelor din probele recoltate (rezultat anatomopatologic, bacteriologic sau din lavajul bronhoalveolar), pacientul trebuie sa fie reevaluat de catre medicul pneumolog care a recomandat efectuarea fibrobronhoscopiei.