Tusea seaca

Tusea este un proces natural pe care organismul îl folosește pentru a elimina substanțele iritante din căile respiratorii. Când un iritant intră în căile respiratorii, sistemul nervos trimite automat un semnal către creier. Acest semnal constă în contracția mușchilor toracelui și ai abdomenului, ceea ce determină o presiune crescută, care favorizează expulzarea aerului din plămâni. Astfel, apare tusea. Însă, este important a reține că tusea poate fi un:

• proces voluntar (o persoană poate alege să tușească);
• proces involuntar (tusea apare spontan).

Astfel, tusea este un reflex de apărare vital, care îți protejează căile respiratorii de iritanți, precum praful sau fumul de țigară. Aceasta poate fi prezentă în multiple afecțiuni, nefiind un simptom specific, dar majoritar se întâlnește în infecțiile respiratorii.

În funcție de caracterul tusei și de durata acesteia, medicii împart tusea în:

• tuse uscată;
• tuse productivă;
• tuse acută;
• tuse cronică.

Ce este tusea uscată?

O tuse uscată sau neproductivă este cauzată de iritarea sau inflamația căilor respiratorii. Este o tuse iritativă, care nu determină eliminarea de mucus (spută). Aceasta se însoțește adesea de o gâdilatura în gât, care precede accesul de tuse, și este un simptom al multor infecții de căi respiratorii superioare, cum ar fi: răceala comună, gripa sau COVID-19.

👉Ai avut o infecție COVID-19? Citește articolul COVID de lunga durata (LONG COVID): monitorizarea pacientilor și descoperă ce poți face pentru a-ți menține starea de sănătate optimă cât mai mult timp. 

Unii pacienți cu tuse uscată produc un sunet înalt, „șuierător” (wheezing). Respirația șuierătoare este cauzată de inflamarea și îngustarea căilor respiratorii și uneori poate fi un simptom al unei probleme severe de respirație, care necesită îngrijiri medicale.

Ce este tusea productivă?

O tuse productivă este descrisă ca o tuse care pornește din piept și care produce mucus sau spută. De aceea, se mai numește tuse cu expectorație. Aceasta este, de obicei, rezultatul unei boli infecțioase respiratorii joase (bronșita sau pneumonia). 

👉Vrei să previi bronșita? Citește articolul Bronsita - totul despre cauze, simptome, tratament si preventie. 

Ce este tusea acută?

Tusea acută durează doar o perioadă scurtă de timp, aproximativ 2 săptămâni. Aceasta este cel mai frecvent asociată cu o viroză respiratorie. Deseori, se remite în câteva zile.

Ce este tusea cronică?

Tusea cronică este o tuse persistentă, care durează mai mult de 8 săptămâni. Poate fi asociată cu:

• întreruperea somnului;
• epuizare;
• sincopa de tuse;
• performanță redusă în activitățile zilnice;
• dizabilitate socială considerabilă;
• pneumotorax (pătrunderea aerului între foițele pleurale care căptușesc plămânul);
• pneumomediastin (prezența aerului în mediastin, spațiul toracic în care se află plămânii);
• emfizem subcutanat (prezența aerului sub piele).

👉Mai multe informații despre ce poți face când te confrunți cu tusea cronică afli din articolul Tusea cronica – simptom respirator al unor boli  pulmonare, dar si extrapulmonare. 

Tusea uscată este un simptom comun, care poate fi cauzat de o varietate de condiții.

Iată câteva dintre cele mai frecvente cauze.

Astm

Astmul este o boală cronică respiratorie, care se manifestă prin limitarea episodică a fluxului de aer în căile respiratorii, cauzată de îngustarea și inflamația acestora. Episoadele de astm sunt adesea reversibile spontan sau sub tratament. Simptomele specifice în astm sunt:

• wheezing (respirație șuierătoare);
• dispnee (dificultate în respirație);
• senzația de constricție toracică;
• tusea apare în special noaptea sau dimineața devreme sau la sfârșitul crizei astmatice.

Tusea din astm este preponderent uscată, dar poate fi productivă. Adesea, tusea nu e un simptom specific, dar este frecvent întâlnită în astmul tusiv sau tusigen. Acesta nu prezintă wheezing. 

👉Află mai multe despre această patologie din articolul Ce este astmul?.

Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian se caracterizează prin întoarcerea în esofag a sucului gastric. Simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian sunt arsurile retrosternale (pirozis) și regurgitațiile. Ca urmare a prezenței acidului gastric la nivelul esofagului, mucoasa se irită și, astfel, apare tusea. 

Este important de cunoscut faptul că nu toate persoanele afectate prezintă un tablou caracteristic. Astfel, 50% dintre pacienții cu reflux gastroesofagian au tuse cronică uscată, fără să aibă pirozis.

Sindromul picăturii postnazale

Sindromul picăturii postnazale apare când secreția de mucus de la nivelul nasului se scurge (picură) la nivelul peretelui posterior al gâtului. Mucusul irită gâtul și poate provoca tuse cronică. Cele mai frecvente cauze sunt rinita alergică sezonieră și răceala.

Tusea reziduală

Această formă de tuse apare după vindecarea unei infecții virale a căilor respiratorii superioare. Tusea este uscată, iritativă, supărătoare și apare în accese declanșate spontan sau când pacientul vorbește mult sau râde. 

Această tuse poate persista până la 2 luni. Tusea conduce la iritația căilor respiratorii superioare, care la rândul ei favorizează tusea. Astfel, tusea reziduală este greu de tratat și provoacă mult disconfort pacientului.

Iritanți din mediu

Diverse substanțe din aer pot irita căile respiratorii. Printre cele mai frecvente se află:

• fumul de țigară;
• poluarea;
• praful;
• mucegaiul;
• polenul. 

În mediul profesional, dioxidul de sulf sau oxidul de azot sunt cauze comune de tuse. Chiar și aerul curat care este prea uscat sau prea rece poate cauza tuse uscată anumitor persoane. Dacă locuiești într-un climat uscat, se recomandă să folosești un umidificator de cameră. 

Aspirația de corpi străini 

Tusea acută în situația ingestiei unui aliment sau corp străin este un reflex natural al organismului pentru a încerca să elimine obiectul blocat în căile respiratorii. Aceasta poate fi însoțită de dificultăți de respirație și necesită intervenție rapidă pentru a preveni asfixia.

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA)

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt un tip de medicament folosit pe scară largă pentru a trata diverse boli cardiovasculare: hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă sau boală arterială coronariană. Exemple de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei sunt: 

• captopril;
• enalapril;
• lisinopril. 

Tusea asociată cu astfel de medicamente apare la 5-20% dintre persoanele aflate sub tratament. Frecvent, sunt afectate femeile și nefumătorii. Tusea se poate dezvolta după câteva ore de la prima doză sau după săptămâni sau luni. Dacă urmezi acest tratament și observi că tușești, fără o cauză cunoscută, mergi la medic pentru schimbarea medicamentelor. La unii pacienți, tusea poate fi ușoară, însă la aproximativ 20% poate fi suficient de supărătoare încât trebuie înlocuit medicamentul.

Pertussis (Tusea convulsivă)

Pertussis, cunoscută sub denumirea de tuse convulsivă, este o boală infecțioasa respiratorie foarte contagioasă, cauzată de Bordetella pertussis. Această bacterie elimină toxine care distrug cilii (extensii ale celulelor de la nivelul bronhiilor, asemănătoare cu un fir de păr subțire), determinând în acest mod inflamarea căilor respiratorii.

Tusea asociată cu această infecție este violentă, necontrolabilă și afectează frecvent respirația. La finalul accesului de tuse, inspirul adânc determină un zgomot asemănător răgetului emis de măgar, de aici termenul popular de „tuse măgărească”. 

La debut, tusea convulsivă poate fi confundată cu o răceală comună. După 1-2 săptămâni, apare simptomul clasic sub formă de accese de tuse rapidă, suficient de severe încât să determine oboseală extremă și vărsături în timpul sau după încheierea episoadelor de tuse. 

Pneumotorax

Pneumotorax reprezintă colabarea (micșorarea) plămânului, ca urmare a pătrunderii aerului din căile respiratorii în spațiul din jurul plămânului (în cavitatea pleurală). Pneumotoraxul poate fi cauzat de:

traumatism toracic (plăgi puncționate, fracturi costale);
anumite proceduri medicale (bronhoscopie);
boala pulmonară subiacentă (astm, tumori sau abcese pulmonare).

Cel mai frecvent, pneumotoraxul spontan se manifestă brusc, cu apariția:

• junghiului toracic unilateral;
• dificultății de respirație amplificat de efort;
• tuse uscată iritativă.

Poate apărea fără o cauză anume. Pneumotoraxul spontan este frecvent la bărbații tineri, longilini, fumători, ca urmare a rupturii unor bule de aer de sub pleură (blebs). Reprezintă o urgență medicală, deoarece pune viața în pericol.

Cancer pulmonar

Tusea cronică, persistentă este caracteristică pentru cancerul pulmonar. Însă, tusea apare destul de tardiv în evoluția neoplaziei. În timp, tusea din cancer poate dobândi și alte caracteristici, precum:

• devine dureroasă;
• poate căpăta un sunet diferit;
• se însoțește de sânge (hemoptizie).

Alte semne și simptome care pot indica un proces neoplazic pulmonar sunt:

• dispnee;
• durere toracică;
• răgușeală;
• scădere în greutate inexplicabilă;
• oboseală marcată.

Trombembolism pulmonar

Trombembolismul pulmonar este o complicație gravă a trombozei venoase profunde de la nivelul venelor picioarelor. Se manifestă prin:

• respirație dificilă apărută brusc;
• junghi sau disconfort toracic;
• tuse uscată.

Poate pune viața în pericol și necesită îngrijire de urgență. Dacă ai astfel de simptome, mergi cât mai repede la medic.

Fibroza pulmonara idiopatică

Fibroza pulmonara idiopatică este o boală rară, ireversibilă și severă, care determină deces în câțiva ani. Boala afectează ambii plămâni cu producerea de țesut cicatricial care duce la insuficiență respiratorie. Unul dintre cele mai comune simptome ale fibrozei pulmonare idiopatice este tusea persistentă uscată. Alte semne și simptome sunt:

• dispneea progresivă;
• pierderea poftei de mâncare;
• scăderea în greutate;
• oboseală;
• degete hipocratice (lărgirea și rotunjirea vârfurilor degetelor de la mâini sau de la picioare, cu afectarea formei unghiilor).

Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă apare când mușchiul inimii nu pompează suficient sânge. Este mai frecventă la pacienții cu afecțiuni coronariene sau cu hipertensiune arterială. Tusea persistentă și uscată este un simptom frecvent al insuficienței cardiace. Cu toate acestea, insuficiența cardiacă poate cauza și tuse umedă, care produce mucus alb spumos sau cu tentă roz.

Tusea seacă este însoțită de mai multe simptome, care se manifestă în funcție de cauza care a condus la apariția tusei. Printre cele mai frecvente simptome asociate cu tusea seacă se află:

• senzație de gât iritat;
• durere toracică;
• dispnee;
• voce răgușită;
• respirație șuierătoare.

În unele situații, apar și manifestări mai severe, care necesită control medical în cel mai scurt timp. Printre acestea se află:

• febră;
• frison;
• transpirații nocturne;
• scădere în greutate.

Tusea este un simptom al multor afecțiuni, unele care se remit spontan, altele care pot duce la complicații severe, în lipsa unui tratament adecvat. Astfel, este indicat să programezi o vizită la medic, dacă observi următoarele:

• tuse care durează mai mult de 8 săptămâni;
• tuse care se agravează;
• dispnee severă;
• hemoptizie (tuse cu sânge);
• dificultate la înghițire;
• scădere bruscă în greutate.

Nu amâna consultul medical dacă ești fumător sau prezinți istoric personal sau familial de afecțiuni pulmonare. Diagnosticarea în stadii incipiente te poate ajuta să previi complicații severe și debilitante. 

Stabilirea unui diagnostic precis când te confrunți cu tusea seacă depinde mult de informațiile furnizate de pacient. Pentru a afla cauza tusei, medicul face o anamneză, care cuprinde:

• durata tusei;
• semnele și simptomele asociate;
• activitățile sau locațiile care agravează sau ameliorează tusea;
• relația dintre tuse și momentul din zi;
• antecedentele medicale;
• utilizarea anumitor medicamente;
• tratamentele urmate până în prezent pentru ameliorarea tusei.

Tusea acută 

În cazul pacienților cu tuse uscată acută, cel mai adesea medicul este capabil să pună un diagnostic doar pe baza discuției cu pacientul și efectuând un examen fizic. Dacă pacientul are o tuse acută, radiografia toracică, de obicei, nu contribuie la informații suplimentare care să ajute la formularea diagnosticului. Totuși, această investigație este utilă pentru:

• vârstnici;
• persoane imunocompromise (diagnosticate cu diabet, SIDA, cancer);
• persoanele la care se decelează zgomote pulmonare anormale la auscultație.

Tusea cronică

Tusea uscată cronică reprezintă o provocare diagnostică și terapeutică. În cazul pacienților cu tuse cronică, medicul se va baza pe informațiile obținute în urma anamnezei și a examenului fizic, pentru a determina ce investigații sunt adecvate pentru a afla cauza tusei.

Chiar și așa, sunt indicate următoarele investigații pentru diagnosticarea tusei:

• tomografia computerizată (CT toracic) - Este o investigație imagistică care folosește raze X și oferă informații detaliate despre morfologia plămânilor și a zonelor învecinate;
• spirometria - Are rol în evaluarea funcției respiratorii; 
• bronhoscopia flexibilă - Permite examinarea căilor aeriene din plămâni (traheea și bronhiile);
• examen bacteriologic spută cu antibiogramă - Contribuie la identificarea agentului patogen responsabil și la identificarea antibioticelor eficiente pentru tratarea infecției;
• endoscopia digestivă superioară - Este indicată în special în refluxul gastroesofagian pentru examinarea esofagului. 

Tuse seacă la copii și bebeluși

Tusea seacă la copii este destul de frecventă și poate avea mai multe cauze, de la iritații minore ale căilor respiratorii și aspirarea de lichide și de corpi străini până la infecții respiratorii. Deși în cele mai multe cazuri nu este gravă, se asociază cu un disconfort semnificativ. În majoritatea situațiilor, poți utiliza leacuri bătrânești pentru tuse la copii și siropuri de tuse pentru copii. În cazul unei infecții severe, sunt necesare antibiotice și antitusive prescrise de medic.

Tratamentul tusei uscate acute constă în ameliorarea acesteia și tratarea cauzei de bază. Cele mai bune pastile de tuse sunt cele care se adresează cauzei apariției acestui simptom. Dacă tusea ta este dată de răceala comună sau gripă, aceasta se ameliorează pe măsură ce infecția virală se vindecă. În cazul în care tusea este cauzată de alergii, ameliorarea acesteia se face prin administrarea medicamentelor antihistaminice. Iar, dacă iritanții din mediu sunt responsabili de apariția tusei, este important să-i elimini sau să limitezi contactul cu aceștia. 

De asemenea, dacă tusea apare în asociere cu alte afecțiuni, mergi la medic pentru a obține tratamentul optim pentru acestea. Doar prin controlul acestora vei putea să scapi de tuse.

Remedii naturale pentru tuse

Printre recomandările frecvente oferite de medic, care te pot ajuta să reduci disconfortul dat de tuse se află:

• utilizarea comprimatelor de supt cu miere, mentol, eucalipt - hidratează mucoasele, reduc inflamația și conduc la calmare tusei;
• folosirea siropurilor pentru tusea seacă la copii și adulți;
• aportul de lichide calde (ceai pentru tuse) calmează tusea rapid;
• consumul de miere;
• gargară cu apă călduță cu sare;
• adoptarea unei poziții de somn în care capul este mai ridicat decât trunchiul;
• evitarea substanțelor alergene (fum de țigară, praf, polen, animalele de companie, acarieni sau mucegai în încăperi);
• renunțarea la fumat;
• umidificarea aerului.

În situațiile în care nu se obține ameliorarea cu remedii naturale pentru tuse, medicul prescrie tratament medicamentos, precum antitusivele (codeina, dextrometorfan). Când tusea afectează somnul, pot fi necesare medicamente de tipul somniferelor. Poți folosi în continuare leacuri bătrânești pentru tusea seacă, dar acestea nu sunt suficiente pentru vindecare, fiind necesare medicamente pentru tusea seacă.

În cazul unei infecții bacteriene, medicul prescrie tratament antibiotic. Acesta este ales în funcție de rezultatele antibiogramei efectuate din spută. 

Dacă tratamentul efectuat la domiciliu nu are efect sau dacă simptomele se agravează, este posibil să ai nevoie de spitalizare, pentru un tratament mai intens. Nu amâna vizita la medic dacă simptomele pe care le ai îți afectează activitățile obișnuite. 

Durata tusei variază în funcție de cauza de bază. Când cauza tusei este vindecată, tusea acută se ameliorează în 2-3 săptămâni. În cazul persoanele fumătoare, cu tuse cronică, perioada de recuperare este mai mare. Vindecarea este puternic influențată de fumat, astfel că este indicat a renunța la acest obicei.

În cazul persoanelor cu boli pulmonare cronice, tusea poate fi prezentă doar episodic. Când boala nu este gestionată eficient, apar acutizări, adesea însoțite de tuse.

Cel mai important aspect al prevenției tusei este renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv. Evită să stai lângă persoane care fumează, în special dacă ești diagnosticat cu alergii, astm sau alte boli cronice. 

Dacă suferi de reflux gastroesofagian, poți preveni apariția tusei prin modificarea pe termen lung a dietei. Alte măsuri pe care le poți adopta sunt:

• evitarea meselor bogate înainte de culcare;
• menținerea trunchiului ridicat după masă (stai în picioare, pe scaun sau mergi la o plimbare, dar evită să te întinzi în pat);
• respectarea tratamentului indicat de medic.

Dacă îți dorești să previi virozele, află că te poți vaccina împotriva gripei. Vorbește cu medicul de familie și află cum poți beneficia de vaccinul antigripal sau pneumococic. 

Tusea poate fi deranjantă și obositoare, însă există remedii pentru tusea seacă care te pot ajuta să o gestionezi și să îți recapeți confortul. Fie că este vorba despre o simplă iritație sau despre un simptom al unei afecțiuni mai complexe, tusea seacă nu trebuie ignorată. Dacă tusea seacă persistă sau este însoțită de alte simptome, consultă un medic, pentru a identifica cauza și a primi tratamentul potrivit. 

Bibliografie:

• https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21888-dry-cough-and-chest-tightness
• https://www.healthline.com/health/dry-cough
• https://www.healthline.com/health/how-to-get-rid-of-dry-cough
• https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/lungs-and-airways/cough/