​​Trismus: ce este, cauze, simptome și tratament

• Ce este trismusul?
• Cauzele apariției trismusului
• Simptomele trismusului
• Boli și complicații asociate trismusului dentar
• Diagnosticarea trismusului
• Tratamentul trismusului
• Prevenirea trismusului
• Când să consulți un medic stomatolog
• Întrebări frecvente despre boala trismus

Ce este trismusul?

Trismusul, adesea numit și gură încleștată sau maxilar blocat, este o afecțiune caracterizată prin dificultatea de a deschide complet gura. Această problemă apare din cauza unei contracții involuntare și prelungite a mușchilor masticatori, acei mușchi responsabili de mișcările maxilarului inferior (mandibula). Practic, mușchii responsabili de mestecat se contractă involuntar, limitând deschiderea gurii.

În mod normal, ar trebui să poți introduce cu ușurință 3-4 degete între incisivii de sus și cei de jos. Dacă ai trismus, această distanță este considerabil mai mică, uneori chiar sub 2 degete.

E important de reținut că trismusul este un simptom al unei alte afecțiuni, nu o boală în sine. Poate fi temporar, însă în unele situații devine cronic și afectează serios viața de zi cu zi prin:

• dificultăți de vorbire;
• probleme la mestecat și înghițit;
• o igienă orală precară, din cauza dificultății de a deschide gura;
• imposibilitatea de a efectua tratamente stomatologice necesare.

Intensitatea trismusului variază mult, de la ușor la sever, când gura nu se poate deschide deloc. Depistarea rapidă a cauzei și începerea tratamentului sunt esențiale pentru a evita complicațiile și pentru o recuperare cât mai bună. Așadar, este important să identificăm factorii declanșatori ai acestei afecțiuni pentru a putea interveni eficient.

Cauzele apariției trismusului

Trismusul poate avea numeroase cauze, toate afectând mușchii masticatori și articulația temporomandibulară (ATM). Iată cele mai frecvente cauze:

Traumatisme și leziuni

• fracturi ale mandibulei sau ale altor oase faciale;
• lovirea puternică a articulației temporomandibulare;
• rănirea directă a mușchilor implicați în masticație;
• formarea de hematoame (vânătăi) în zona maxilarului.

Intervenții chirurgicale

Extracția molarilor de minte, în special a celor inferiori, este o cauză comună a trismusului dentar. Aceasta poate provoca:

• inflamație a țesuturilor după operație;
• întinderea excesivă a maxilarului în timpul extracției;
• lezarea accidentală a țesuturilor cu acul de anestezie.

Infecții

Infecțiile pot duce la încleștarea maxilarului. Printre acestea se numără:

• abcese dentare;
• pericoronarita (inflamarea gingiei din jurul unui molar care nu a erupt complet);
• infecții ale glandelor salivare;
• amigdalita sau abcesul periamigdalian.

👉 Te confrunți cu dificultăți în deschiderea gurii și dureri intense? Pericoronarita ar putea fi una dintre cauzele trismusului de care suferi! Află care sunt simptomele pericoronaritei și descoperă metodele eficiente de diagnosticare și tratament!

Afecțiuni ale articulației temporomandibulare (ATM)

Problemele ATM pot cauza trismus din cauza:

• deplasării discului articular;
• artrozei sau artritei;
• anchilozei (rigidizarea) fibroase sau osoase.

Radioterapie și tumori

Tratamentul cu radiații în zona capului și a gâtului poate provoca trismus prin:

• fibroza (cicatrizarea) țesuturilor după radioterapie;
• efecte adverse ale chimioterapiei;
• prezența tumorilor care împiedică funcționarea normală a maxilarului.

Alte cauze

• tetanos;
• bruxism sever (scrâșnitul dinților);
• reacții adverse la anumite medicamente;
• boli autoimune, cum ar fi sclerodermia.

Pentru a trata eficient trismusul, e crucial să afli cauza exactă. Medicul stomatolog va face un examen amănunțit și poate cere investigații suplimentare pentru a determina ce anume provoacă încleștarea maxilarului. Înțelegerea cauzei te va ajuta să abordezi problema corect și să eviți complicațiile pe termen lung. 

Simptomele trismusului

Cel mai evident simptom al trismusului este dificultatea sau incapacitatea de a deschide complet gura. În mod normal, ar trebui să poți deschide gura între 40 și 60 mm (adică să încapă 3-4 degete). Dacă deschiderea este mai mică de 35 mm, acesta este un semn de trismus.

Alte simptome includ:

• durere când încerci să deschizi gura larg;
• dificultăți la mestecat și înghițit;
• probleme de vorbire;
• imposibilitatea de a menține o igienă orală bună;
• senzație de rigiditate musculară în maxilar;
• dureri de cap și de urechi.

În cazurile severe de mandibulă blocată, s-ar putea să ai:

• o deschidere a gurii limitată la mai puțin de 20 mm;
• durere puternică când încerci să forțezi deschiderea gurii;
• modificări ale expresiei faciale din cauza încordării musculare;
• dificultăți de respirație (în cazuri extreme).

Dacă nu poți deschide gura complet, s-ar putea să ai și alte probleme, în funcție de cauza trismusului:

• febră și umflături faciale (în cazul infecțiilor);
• dureri de dinți (dacă trismusul e cauzat de o problemă dentară);
• xerostomie (gură uscată) dacă ai făcut radioterapie;
• pierdere în greutate din cauza dificultăților de alimentație.

E important să fii atent la aceste simptome și să mergi la stomatolog dacă observi că nu poți deschide gura la fel ca înainte. Trismusul îți poate afecta serios calitatea vieții dacă nu e tratat corespunzător, deoarece îngreunează activități simple, precum vorbitul, mâncatul și spălatul pe dinți. 

👉 Te confrunți cu dureri mandibulare și dificultăți în deschiderea gurii? Abonamentul Dental Care Premium de la Regina Maria oferă acces la specialiști în afecțiuni temporomandibulare. Descoperă cum poți beneficia de îngrijire profesională personalizată și soluții eficiente pentru problemele mandibulare!

Boli și complicații asociate trismusului dentar

Trismusul nu este o boală în sine, ci un simptom al unei alte probleme – o infecție, o disfuncție musculară, o inflamație severă sau chiar o afecțiune neurologică. Dacă nu este tratat la timp, poate declanșa o serie de complicații medicale:

Limitarea funcției mandibulare pe termen lung

Dacă mușchii masticatori sunt permanent contractați, se pot produce leziuni structurale la nivelul articulației temporo-mandibulare (ATM). În timp, această rigiditate se poate transforma într-o limitare ireversibilă a mișcării maxilarului – o afecțiune dureroasă care îți afectează alimentația, vorbirea și calitatea vieții.

Tulburări de nutriție și digestie

Când nu poți mesteca alimentele corect, digestia este afectată. În cazul pacienților în vârstă sau cu alte afecțiuni cronice, trismusul poate duce la scădere în greutate, deficiențe nutriționale și tulburări metabolice.

Risc crescut de infecții bucale

Trismusul îngreunează igiena orală. Periajul și folosirea aței dentare devin incomode sau chiar imposibile. Rezultatul? Acumulare de placă bacteriană, respirație urât mirositoare, inflamații gingivale și apariția cariilor. În forme avansate, pot apărea abcese care necesită intervenții chirurgicale urgente.

Boală parodontală accelerată

În lipsa unei igiene eficiente și a unor controale regulate, gingiile și osul de susținere pot fi afectate. Trismusul favorizează evoluția rapidă a parodontozei, o afecțiune care poate duce la mobilitate dentară și pierderea dinților.

Agravarea disfuncțiilor ATM (articulației temporomandibulare)

Dacă disconfortul persistă, articulația maxilarului poate suferi modificări degenerative. Acestea se manifestă prin dureri cronice, trosnituri, blocaje și imposibilitatea de a deschide sau închide gura complet. În astfel de cazuri, tratamentele devin mai complexe și pot necesita intervenții interdisciplinare.

Complicații sistemice în cazul infecțiilor netratate

Infecțiile profunde, cum ar fi cele din spațiile musculare sau dinților incluși, pot evolua spre dificultăți respiratorii sau sepsis, mai ales dacă bacteriile ajung în zonele profunde ale gâtului. În termeni medicali, vorbim de infecții grave care pun viața în pericol dacă nu sunt tratate prompt.

Impact psihologic și social

Trismusul netratat afectează capacitatea de a comunica, de a te alimenta normal sau de a zâmbi cu încredere. Pe termen lung, poate genera anxietate, izolarea socială și scăderea calității vieții.

Diagnosticarea trismusului

Un diagnostic corect al trismusului dentar este foarte important pentru a putea aplica tratamentul potrivit. Diagnosticul presupune mai mulți pași și uneori e nevoie de investigații medicale.

Examinarea clinică

Primul pas este o examinare atentă făcută de un medic stomatolog sau chirurg maxilo-facial. În timpul acestei examinări, medicul va verifica:

• cât de mult poți deschide gura (o deschidere mai mică de 35 mm indică trismus);
• dacă te doare când încerci să deschizi gura;
• dacă există vreo asimetrie facială;
• dacă se văd contracții musculare în zona maxilarului;
• starea generală a gurii și a dinților.

Anamneza pacientului

Medicul te va întreba despre:

• istoricul tău medical, inclusiv dacă ai avut intervenții stomatologice recente;
• dacă ai suferit vreun traumatism la nivelul feței sau al maxilarului;
• când au început și cum au evoluat simptomele de blocare a maxilarului;
• dacă ai și alte simptome (dureri de cap, de urechi etc.).

Investigații imagistice

Pentru un diagnostic de trismus precis, medicul poate recomanda:

• radiografie panoramică (arată o imagine de ansamblu a gurii și a maxilarelor);
• tomografie computerizată (CT) – ajută la identificarea fracturilor, hematoamelor sau a altor leziuni;
• rezonanță magnetică nucleară (RMN) – oferă detalii despre țesuturile moi și structurile anatomice.

Teste suplimentare

În funcție de ce suspectează medicul, s-ar putea face:

• analize de sânge (pentru a verifica dacă există infecții sau alte probleme);
• sulturi bacteriene (dacă se suspectează o infecție);
• biopsie (dacă există suspiciunea unei tumori).

E important ca, atunci când se stabilește diagnosticul de trismus dentar, să fie excluse alte afecțiuni care pot limita deschiderea gurii, cum ar fi probleme ale articulației temporomandibulare sau anumite boli neurologice.

Un diagnostic rapid și corect permite începerea imediată a tratamentului, reducând riscul de complicații. Nu ezita să discuți cu medicul stomatolog despre orice te îngrijorează și să urmezi recomandările lui pentru investigațiile necesare. 

👉 Trismusul persistă? Ar putea fi un semn că e nevoie de o evaluare medicală completă. La Regina Maria, poți realiza toate investigațiile necesare în aceeași zi prin pachetul de screening 1 Day Check-Up, economisind timp prețios și evitând stresul programărilor multiple. 

Tratamentul trismusului

Tratamentul trismusului depinde foarte mult de cauza care l-a provocat. În funcție de aceasta și de cât de grave sunt simptomele, medicul stomatolog îți va recomanda diverse metode de tratament pentru a te simți mai bine și pentru a putea mișca din nou normal maxilarul.

Tratamentul trismusului acut

Dacă trismusul e acut (adică a apărut brusc) din cauza unei intervenții stomatologice sau a anesteziei locale, se recomandă:

• aplicarea de comprese calde pe zona afectată, timp de 20 de minute, o dată la fiecare oră;
• administrarea de analgezice și antiinflamatoare (de exemplu, paracetamol sau ibuprofen);
• o dietă cu alimente moi, care nu necesită mestecare intensă;
• utilizarea de relaxante musculare, la recomandarea medicului.

Fizioterapia în tratamentul trismusului

Dacă trismusul durează mai mult de o săptămână, fizioterapia e esențială pentru recuperare. Aceasta poate include:

• exerciții de deschidere și închidere a gurii, repetate de mai multe ori pe zi;
• mișcări laterale ale maxilarului;
• masajul mușchilor masticatori;
• utilizarea unor dispozitive speciale pentru reabilitarea mișcărilor mandibulei.

Tratamentul trismusului cronic

În cazurile de trismus cronic, cauzat de fibroză sau radioterapie, ar putea fi nevoie de metode mai intensive:

• terapie fizică intensivă, cu un specialist;
• utilizarea unor dispozitive mecanice pentru întinderea treptată a mușchilor;
• administrarea de medicamente, cum ar fi pentoxifilina (pentru a îmbunătăți circulația sângelui);
• în cazuri extreme, intervenții chirurgicale, cum ar fi coronoidectomia.

Tratamentul cauzei subiacente

Un aspect esențial în tratarea trismusului este identificarea și tratarea cauzei care l-a provocat:

• pentru infecții: antibiotice și drenarea abceselor (dacă e cazul);
• pentru traumatisme: imobilizarea fracturilor și reducerea umflăturilor;
• pentru problemele articulației temporomandibulare: terapie specifică și, eventual, intervenții chirurgicale;
• pentru tumori: tratament oncologic adecvat (chirurgie, radioterapie sau chimioterapie).

Tratamentul trismusului necesită adesea o abordare complexă, cu implicarea mai multor specialiști: medici stomatologi, chirurgi maxilo-faciali, fizioterapeuți și, uneori, oncologi. E important să fii monitorizat atent și ca planul de tratament să fie ajustat în funcție de cum reacționezi la tratament. Pe lângă tratarea afecțiunii, este esențial să știi cum poți preveni apariția trismusului.

Nu ezita să discuți cu medicul tău despre toate opțiunile de tratament și să urmezi cu atenție recomandările primite. Recuperarea poate dura, dar cu răbdare și perseverență, poți obține o îmbunătățire semnificativă a mobilității maxilarului și a calității vieții.

Prevenirea trismusului

Prevenirea trismusului dentar este importantă pentru a-ți menține sănătatea orală și calitatea vieții. Iată câteva măsuri pe care le poți lua pentru a reduce riscul:

Vizite regulate la medicul stomatolog

Controalele stomatologice periodice (la fiecare 6 luni sau anual) sunt esențiale pentru prevenirea trismusului. În timpul acestor vizite, medicul va:

• verifica sănătatea dinților;
• urmări eventualele modificări ale oaselor;
• examina mucoasa orală;
• face radiografii pentru a analiza în detaliu dinții și oasele.

Exerciții pentru întărirea mușchilor masticatori

Exercițiile simple făcute regulat pot ajuta la menținerea flexibilității maxilarului și la prevenirea rigidității:

• deschideri și închideri repetate ale gurii;
• mișcări laterale ale maxilarului;
• rotații circulare ale mandibulei.

Ar trebui să faci aceste exerciții de 2-3 ori pe zi, timp de câteva minute.

Adoptarea unei posturi corecte

O postură corectă a corpului (în special a capului și a gâtului) poate reduce tensiunea asupra mușchilor masticatori și a articulației temporomandibulare. Asigură-te că:

• ții capul drept, aliniat cu coloana vertebrală;
• eviți pozițiile care forțează maxilarul înainte sau lateral;
• folosești un suport lombar când stai pe scaun perioade lungi.

Gestionarea stresului

Stresul poate duce la încleștarea involuntară a maxilarului și la bruxism, care pot contribui la apariția trismusului. Pentru a reduce stresul, încearcă:

• tehnici de relaxare (meditație sau yoga);
• exerciții de respirație profundă;
• activitate fizică regulată.

Evitarea traumatismelor

Traumatismele la nivelul feței și al maxilarului pot fi o cauză importantă a trismusului dentar. Pentru a reduce riscul:

• poartă echipament de protecție adecvat când faci sport;
• evită obiceiurile nocive (mușcatul unghiilor sau mestecatul obiectelor dure);
• fii atent la potențialele pericole din activitățile de zi cu zi.

Respectând aceste măsuri, poți reduce semnificativ riscul de a dezvolta trismus dentar și îți poți menține sănătatea orală. În final, este esențial să știi când să consulți un medic stomatolog pentru a evita complicațiile.

Dacă observi că nu poți deschide gura complet sau simți disconfort la nivelul maxilarului, mergi la medicul stomatolog pentru o evaluare și un tratament adecvat.

Când să consulți un medic stomatolog

E important să mergi la medicul stomatolog cât mai repede dacă observi semne de trismus sau dificultăți la deschiderea gurii. Programează o consultație dacă:

• nu poți deschide gura mai mult de 35 mm (cam cât lățimea a două degete);
• te doare când încerci să deschizi gura larg;
• ai dificultăți la mestecat sau la înghițit;
• observi o asimetrie facială sau umflături în zona maxilarului;
• ai suferit recent un traumatism în zona feței sau a maxilarului;
• simptomele persistă mai mult de 5-7 zile după o intervenție chirurgicală orală.

Reține că trismusul nu trece de la sine și necesită intervenția unui specialist. Dacă amâni vizita la medic, problema se poate agrava și pot apărea complicații.

Întrebări frecvente despre boala trismus

Atunci când simți că nu mai poți deschide gura complet, când mandibula pare blocată sau te confrunți cu o senzație permanentă de încleștare, este firesc să apară neliniștea.

Trismusul – cunoscut și ca „gură încleștată” – poate afecta nu doar capacitatea de a vorbi sau mesteca, ci și calitatea vieții. Mai jos răspundem celor mai comune întrebări despre această afecțiune, ca să înțelegi mai bine ce se întâmplă în corpul tău și când e momentul să ceri ajutorul medicului.

Încleștarea maxilarului poate fi semn de stres?

Da, în multe cazuri, încleștarea maxilarului este legată direct de stres sau anxietate. Atunci când corpul este tensionat, reacționează și musculatura feței – mai ales în timpul somnului.

Acest comportament poate deveni un obicei involuntar, cunoscut sub numele de bruxism (scrâșnirea dinților), care suprasolicită articulația temporomandibulară (ATM) și duce la încleștarea maxilarului. Dacă te regăsești în această situație, un consult stomatologic specializat poate face diferența – nu doar pentru sănătatea orală, ci și pentru starea ta generală de bine.

De ce mă trezesc cu gura încleștată dimineața?

Dacă diminețile tale încep cu o senzație de tensiune sau durere în zona maxilarului, e posibil să suferi de bruxism nocturn. În timpul somnului, mușchii feței pot rămâne contractați din cauza stresului sau a unui dezechilibru la nivelul articulației temporomandibulare.

Rezultatul? Te trezești cu gura încleștată, uneori cu dureri de cap sau disconfort la masticație. Este important să nu ignori aceste semnale – un control la stomatolog te poate ajuta să previi complicațiile și să redobândești confortul în rutina ta zilnică.

Când trebuie să merg la medic dacă nu pot deschide gura complet?

Dacă observi că nu poți deschide gura mai mult de 2-3 cm sau simți o blocare dureroasă a maxilarului, este recomandat să mergi cât mai curând la medic.
Trismusul poate fi un simptom al unor afecțiuni care necesită tratament: infecții dentare, probleme ale articulației temporomandibulare, traumatisme sau complicații după intervenții stomatologice.

Cu cât este diagnosticat mai devreme, cu atât tratamentul va fi mai eficient și recuperarea mai rapidă.

Ce trebuie să fac dacă am mandibula blocată și nu pot închide gura?

Blocarea mandibulei este o situație care poate fi îngrijorătoare, dar în majoritatea cazurilor poate fi tratată eficient. Nu încerca să forțezi închiderea gurii – acest lucru poate agrava problema.

Aplică imediat comprese calde în zona articulației, încearcă să relaxezi musculatura și solicită cât mai repede ajutor medical. Poate fi vorba despre o dislocare a articulației temporomandibulare, un spasm muscular sau o problemă dentară care necesită intervenție.

De ce să alegi Regina Maria Dental Clinics?

• Expertiză medicală și echipe specializate - Regina Maria Dental Clinics se bazează pe echipe de medici stomatologi cu specializări multiple, oferind tratamente realizate de profesioniști experimentați, care pun accent pe confortul și siguranța pacientului.
• Îngrijire personalizată pentru toate vârstele - Clinica se dedică nevoilor fiecărui pacient, indiferent de vârstă, oferind planuri de tratament personalizate și servicii adaptate pentru copii, adulți și seniori.
• Tehnologii moderne și precizie în tratamente - Utilizarea tehnologiilor avansate, precum microscopul, scanerul intraoral și radiologia digitală, permite o abordare precisă și eficientă a tratamentelor stomatologice.
• Acces facil și rețea națională - Rețeaua extinsă de peste 20 de clinici din întreaga țară și posibilitatea de programare online sau prin abonamente oferă pacienților libertatea de a alege locul și momentul cel mai convenabil pentru tratamentele lor.
• Predictibilitate și prevenție prin abonamente dentare - Abonamentele dentare, cum ar fi Dental Care Premium și Junior, asigură pacienților control asupra sănătății orale și costurilor, eliminând surprizele și oferind o abordare preventivă.

Trismusul nu este doar un disconfort temporar, ci un semnal important că organismul întâmpină o problemă. Această limitare a deschiderii gurii, cauzată de contractura involuntară a mușchilor masticatori, poate avea diverse origini - de la stres și bruxism până la infecții dentare sau afecțiuni ale articulației temporomandibulare. Dacă observi că nu poți deschide gura complet sau resimți durere la nivelul maxilarului, este recomandat să consulți un specialist în cel mai scurt timp.

Bibliografie:

Dijkstra, P. U., Kalk, W. W., & Roodenburg, J. L. (2004). Trismus in head and neck oncology: a systematic review. Oral oncology, 40(9), 879–889. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15380165/
Dhanrajani, P. J., & Jonaidel, O. (2002). Trismus: aetiology, differential diagnosis and treatment. Dental update, 29(2), 88–94. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11928347/
Rapidis, A. D., Dijkstra, P. U., et al. (2015). Trismus in patients with head and neck cancer: etiopathogenesis, diagnosis and management. Clinical otolaryngology : official journal of ENT-UK ; official journal of Netherlands Society for Oto-Rhino-Laryngology & Cervico-Facial Surgery, 40(6), 516–526. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26098612/
Bensadoun, R. J., Riesenbeck, D., et al., (2010). A systematic review of trismus induced by cancer therapies in head and neck cancer patients. Supportive care in cancer : official journal of the Multinational Association of Supportive Care in Cancer, 18(8), 1033–1038. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20213237/
van der Geer, S. J., Kamstra, J. I., et al. (2016). Predictors for trismus in patients receiving radiotherapy. Acta oncologica (Stockholm, Sweden), 55(11), 1318–1323. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27627138/
Kamstra, J. I., van Leeuwen, M., Roodenburg, J. L., & Dijkstra, P. U. (2017). Exercise therapy for trismus secondary to head and neck cancer: A systematic review. Head & neck, 39(1), 160–169. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26876238/