Sialoree (salivare excesivă): cauze, simptome, tratament

• Ce este sialoreea?
• Cauzele principale ale sialoreei
• Simptome asociate cu sialoreea
• Diagnosticarea sialoreei
• Opțiuni de tratament pentru sialoree
• Gestionarea sialoreei în viața de zi cu zi
• Când să consulți un medic stomatolog
• Întrebări frecvente despre excesul de salivă
• De ce să alegi Regina Maria Dental Clinics?

Ce este sialoreea?

Sialoreea, cunoscută și sub denumirea de salivare excesivă sau hipersalivație, este o afecțiune caracterizată de producerea unei cantități anormal de mari de salivă. Aceasta se manifestă prin acumularea unui exces de salivă, care poate duce la scurgerea involuntară a salivei din gură.

Sialoreea poate fi o problemă mai frecventă decât crezi, afectând persoane de toate vârstele. Se poate manifesta în două moduri principale:

• Sialoreea anterioară – saliva se scurge în afara cavității bucale, pe bărbie și haine, provocând disconfort și jenă;
• Sialoreea posterioară – saliva în exces se acumulează în partea din spate a gâtului, putând provoca tuse și risc de aspirație în plămâni.

Sialoreea poate afecta calitatea vieții atât fizic, cât și emoțional. Acest simptom poate crea dificultăți în interacțiunile sociale și poate duce la o stimă de sine scăzută. 

Acum că am definit sialoreea și am identificat principalele sale forme, este important să înțelegem ce anume poate declanșa această afecțiune. 

Cauzele principale ale sialoreei

Sialoreea sau hipersalivația poate avea cauze diverse, de la probleme neurologice, până la efecte secundare ale unor medicamente. Identificarea corectă a cauzei este foarte importantă pentru a alege tratamentul potrivit.

Tulburări neurologice

Adesea, salivația abundentă este legată de afecțiuni neurologice, cum ar fi:

• Paralizia cerebrală – afectează controlul mișcărilor și coordonarea musculară, ceea ce duce la dificultăți în controlul reflexelor orale și în înghițire.
• Boala Parkinson – determină încetinirea mișcărilor musculaturii orofaciale, afectând procesul normal de înghițire.
• Scleroza laterală amiotrofică (SLA) – atacă celulele nervoase care controlează mișcările voluntare, inclusiv înghițirea.

👉 Te confrunți cu simptome inexplicabile, precum slăbiciune sau pierderea controlului muscular pe o parte a corpului? Descoperă ce cauzeaza hemipareza (paralizia unei părți a corpului) și cum se tratează.  

Unele medicamente

Unele medicamente pot provoca exces de salivă ca efect secundar. Printre acestea se numără:

• Antipsihoticele – pot provoca sau agrava sialoreea prin efectul lor asupra receptorilor de dopamină și colină.
• Anticonvulsivantele – pot stimula producția de salivă la unii pacienți.

Alte cauze

Sialoreea poate fi, de asemenea, cauzată de:

• Dizabilități intelectuale – asociate cu dificultăți în controlul reflexelor orale.
• Anomalii anatomice – cum ar fi ocluzia dentară defectuoasă sau o limbă neobișnuit de mare (macroglosie).
• Probleme dentare – cariile, infecțiile gingivale sau lipsa unor dinți pot afecta controlul salivei.
• Reflux gastroesofagian.
• Infecții ale cavității bucale.

Pentru a stabili un plan de tratament eficient și adaptat fiecărui pacient, este esențial să se identifice cauza exactă a sialoreei.

👉 Timpul tău este prețios, iar sănătatea ta nu ar trebui să aștepte. Cu serviciul OneDay Check-Up de la Regina Maria, toate investigațiile medicale de care ai nevoie se pot realiza într-o singură zi, economisind timp prețios și evitând stresul programărilor multiple. 

Simptome asociate cu sialoreea

Sialoreea se manifestă prin diverse simptome, care pot afecta calitatea vieții. Principalele semne și simptome includ:

• exces salivar – o cantitate excesivă de salivă se produce și se acumulează în cavitatea bucală;
• scurgerea involuntară a salivei din gură, mai ales când vorbești sau dormi;
• nevoia frecventă de a înghiți, pentru a scăpa de excesul de salivă;
• dificultăți în vorbire și articulare, din cauza cantității mari de salivă;
• probleme la mestecare și înghițire;
• înecarea cu salivă în timpul somnului – un risc mai mare ca saliva să ajungă în căile respiratorii.

Un simptom specific este scurgerea salivei din gură în timpul somnului, care poate uda perna și lenjeria de pat. Acest lucru poate perturba somnul și provoca disconfort.

Alte manifestări ale sialoreei includ:

• iritații ale pielii în jurul gurii și pe bărbie;
• deshidratare din cauza pierderii constante de salivă;
• respirație urât mirositoare (halena);
• un risc mai mare de infecții orale și dentare;
• tulburări de gust.

În cazurile severe de sialoree, pacienții pot avea:

• tuse frecventă și senzație de sufocare din cauza acumulării de salivă în gât;
• pneumonie de aspirație, cauzată de pătrunderea salivei în plămâni;
• anxietate socială și izolare, din cauza jenei provocate de salivarea excesivă.

Recunoașterea acestor simptome este vitală pentru a diagnostica corect sialoreea și a începe un tratament adecvat, care să îmbunătățească viața pacienților.

Diagnosticarea sialoreei

Diagnosticarea corectă a sialoreei este esențială pentru a stabili un plan de tratament adecvat. Procesul de diagnosticare are mai multe etape și poate necesita colaborarea între diferiți medici specialiști.

Evaluarea clinică inițială

Primul pas în diagnosticarea hipersalivației este o evaluare clinică amănunțită, realizată de un medic specialist în stomatologie sau neurologie. Aceasta include:

• discuția detaliată cu pacientul despre istoricul medical și simptomele sale;
• examinarea fizică a gurii, a gâtului și a glandelor salivare;
• evaluarea capacității de a înghiți și a controlului mușchilor feței și gurii;
• observarea poziției corpului și a capului în timpul vorbirii și înghițirii.

Investigații suplimentare

Pentru a evalua mai precis salivarea excesivă, medicul poate recomanda unele investigații specifice:

• sialometria – măsurarea cantității de salivă produsă, pentru a vedea cât de mare este hipersecreția;
• sialoendoscopia – examinarea cu endoscopul a glandelor și canalelor salivare, pentru a depista eventuale blocaje sau anomalii;
• analiza compoziției salivei – pentru a vedea dacă există modificări biochimice;
• investigații imagistice (radiografii, tomografii computerizate, RMN) – pentru a evalua structurile anatomice implicate.

Diagnosticul diferențial

Un aspect important în diagnosticarea sialoreei este excluderea altor afecțiuni cu simptome similare. Medicul va lua în considerare:

• tulburări neurologice (boala Parkinson, paralizia cerebrală);
• afecțiuni ale gurii (infecții, tumori);
• efecte secundare ale medicamentelor;
• reflux gastroesofagian;
• probleme anatomice (ocluzie dentară defectuoasă, limbă mare).

Evaluarea impactului asupra calității vieții

Pentru o abordare completă, medicul va evalua și modul în care hipersalivația afectează viața de zi cu zi a pacientului, luând în considerare:

• dificultățile de vorbire și alimentare;
• problemele de igienă și disconfortul social;
• efectele psihologice (anxietate, depresie, izolare socială);
• riscul de complicații (pneumonie de aspirație, infecții orale).

O diagnosticare corectă a sialoreei necesită o abordare multidisciplinară, cu implicarea medicilor stomatologi, neurologi, ORL-iști și, uneori, a logopezilor sau psihologilor. Această evaluare complexă permite crearea unui plan de tratament personalizat și eficient pentru gestionarea salivării excesive.

👉 Alege abonamentul Dental Care Plus, pentru a beneficia de consultații stomatologice nelimitate și acces prioritar la specialiști care pot diagnostica și trata cauzele sialoreei tale.

Opțiuni de tratament pentru sialoree

Tratamentul sialoreei trebuie adaptat fiecărui pacient, în funcție de cauza și severitatea afecțiunii. Există mai multe opțiuni terapeutice pentru gestionarea salivării excesive:

Medicamente pentru salivare abundentă

Medicamentele sunt adesea prima opțiune de tratament. Cele mai utilizate clase includ:

• Anticolinergice – reduc producția de salivă prin blocarea impulsurilor nervoase către glandele salivare.
• Beta-blocante – pot ajuta la controlul hipersalivației în anumite cazuri.
• Medicamente care acționează direct asupra glandelor salivare, pentru a reduce secreția.

Trebuie menționat că aceste medicamente pot avea efecte secundare, cum ar fi uscăciunea gurii, constipație sau somnolență.

Injecții cu toxină botulinică

O opțiune eficientă este reprezentată de injecțiile cu toxină botulinică (Botox) în glandele salivare. Această procedură:

• blochează temporar nervii responsabili de producția de salivă;
• reduce semnificativ hipersalivația timp de 3-6 luni;
• trebuie repetată periodic pentru a menține efectul.

Terapii comportamentale și exerciții

Anumite tehnici pot ajuta pacienții să-și îmbunătățească controlul asupra salivației:

• exerciții pentru a întări mușchii feței și ai limbii;
• tehnici de poziționare a capului pentru a facilita înghițirea;
• terapie logopedică, pentru a îmbunătăți coordonarea mișcărilor gurii.

Dispozitive și aparate orale

În unele cazuri, se pot utiliza dispozitive speciale pentru gestionarea sialoreei:

• proteze bucale personalizate, pentru a redirecționa fluxul salivar;
• aparate de antrenament palatal, pentru a îmbunătăți funcția de înghițire;
• dispozitive de aspirație, pentru a îndepărta excesul de salivă.

Intervenții chirurgicale

În cazurile severe de sialoree, care nu răspund la alte tratamente, se pot lua în considerare opțiuni chirurgicale, cum ar fi:

• redirecționarea canalelor glandelor salivare;
• îndepărtarea parțială sau totală a glandelor salivare;
• neurectomia (secționarea nervilor) glandelor salivare.

Alegerea tratamentului pentru salivare abundentă trebuie făcută în urma unei evaluări atente de către o echipă medicală, ținând cont de cauza, severitatea simptomelor și preferințele pacientului.

Gestionarea sialoreei în viața de zi cu zi

Sialoreea sau hipersalivația poate afecta foarte mult calitatea vieții. Gestionarea eficientă a acestei afecțiuni necesită o abordare complexă și personalizată. Iată câteva strategii și tehnici care te pot ajuta să te simți mai confortabil dacă suferi de sialoree:

Tehnici de control al salivei

• Fă exerciții pentru a întări mușchii gurii și ai feței, ca să controlezi mai bine producția de salivă.
• Învață tehnici speciale de înghițire, pentru a gestiona mai bine excesul de salivă.
• Fă exerciții de respirație, pentru a reduce salivarea reflexă.
• Folosește dispozitive speciale, pentru a aspira saliva în exces.

Ajustări ale stilului de viață

• Ține capul și gâtul într-o poziție corectă, ca să înghiți mai ușor.
• Bea apă des, pentru a dilua saliva și a înghiți mai ușor.
• Folosește bavete sau șervețele absorbante, pentru a gestiona excesul de salivă.

Managementul sialoreei nocturne

Dacă ai salivă multă în gură noaptea, încearcă următoarele:

• Folosește o pernă mai înaltă, ca să nu se adune saliva în gât.
• Dă-te cu unguente protectoare pe pielea din jurul gurii, ca să eviți iritațiile.
• Folosește lenjerii de pat impermeabile, ca să protejezi salteaua.
• Fă exerciții de control al salivei înainte de culcare.

Dispozitive și tehnologii de asistență

Există mai multe dispozitive care te pot ajuta să gestionezi hipersalivația:

• Proteze bucale personalizate, pentru a redirecționa fluxul salivar.
• Dispozitive portabile de aspirație a salivei, pentru a le folosi în timpul zilei.
• Sisteme care monitorizează poziția capului, ca să nu curgă saliva în timpul somnului.
• Aplicații pe telefon care oferă exerciții și tehnici de gestionare a sialoreei.

Suport psihologic și social

Gestionarea aspectelor emoționale și sociale ale sialoreei este la fel de importantă ca și gestionarea fizică:

• Participă la grupuri de suport pentru persoane cu afecțiuni similare.
• Mergi la un psiholog, ca să gestionezi anxietatea și lipsa de încredere în tine.
• Vorbește cu familia și prietenii despre afecțiunea ta, ca să te înțeleagă și să te susțină.
• Învață strategii de comunicare eficiente în situații sociale.

Punând în aplicare aceste strategii și lucrând cu o echipă medicală, poți îmbunătăți calitatea vieții și poți gestiona mai bine această afecțiune în activitățile de zi cu zi.

Când să consulți un medic stomatolog

Este important să consulți un medic stomatolog dacă ai sialoree sau hipersalivație, deoarece el poate identifica cauzele și poate recomanda tratamentul potrivit. Iată câteva situații în care ar trebui să faci o programare:

• Când salivarea excesivă durează mai mult de câteva săptămâni.
• Dacă observi o creștere bruscă a cantității de salivă produsă.
• Când hipersalivația te împiedică să faci lucruri normale, cum ar fi să vorbești sau să mănânci.
• Dacă saliva îți curge involuntar din gură, mai ales când dormi.
• Când ai și alte simptome, cum ar fi dificultăți de înghițire sau iritații ale pielii din jurul gurii.

Un aspect important de luat în considerare este modul în care sialoreea îți afectează viața. Ar trebui să mergi la medic dacă:

• Te simți jenat în public din cauza salivării excesive.
• Observi semne de deshidratare, cum ar fi gura uscată sau sete permanentă.
• Ai probleme cu pronunția sau cu articularea cuvintelor.
• Ai des infecții în gură.

De asemenea, este important să ceri sfatul unui medic stomatolog dacă:

• Ai fost diagnosticat recent cu o boală neurologică, cum ar fi boala Parkinson.
• Ai început un tratament nou cu medicamente și observi că produci mai multă salivă.
• Ai simptome de reflux gastroesofagian, pe lângă hipersalivație.
• Ai avut recent o lovitură la cap sau la gât.

Un medic stomatolog specializat poate face o evaluare completă, care poate include examinarea atentă a gurii și a glandelor salivare, măsurarea fluxului salivar și investigații imagistice. În urma consultației, medicul poate recomanda tratamente specifice sau te poate trimite la alți specialiști, pentru o abordare complexă a sialoreei.

Întrebări frecvente despre excesul de salivă

Dacă și tu te confrunți cu salivație excesivă, este important să știi că nu ești singur și că există explicații medicale clare pentru acest fenomen. Am adunat mai jos cele mai frecvente întrebări legate de hipersalivare.

Ce este hipersialoreea?

Hipersialoreea este o formă mai severă sau persistentă de sialoree, în care excesul de salivă nu doar că se acumulează în gură, ci poate duce la dificultăți în vorbire.

Este o diferență de grad și impact – hipersialoreea necesită adesea investigații suplimentare și, uneori, tratamente personalizate, mai ales când apare în contextul unor probleme neurologice.

De ce curge salivă din gură în timpul somnului?

Somnul este momentul în care musculatura corpului se relaxează – inclusiv mușchii responsabili pentru controlul gurii și al limbii. Dacă dormi pe o parte sau pe burtă, iar gura se deschide în timpul nopții, saliva poate părea că ar „curge” liber.

Dacă observi că acest simptom persistă, merită să îl aduci în discuție la următorul control stomatologic. Nu este doar o chestiune de confort – ci poate fi un semn că e timpul să verifici sănătatea danturii sau să regândești soluția de tratament pentru dantura ta.

De ce se produce salivă multă în gură noaptea?

Pe lângă relaxarea musculară naturală din timpul somnului, există și alți factori care pot duce la o producție crescută de salivă pe timpul nopții:

• Probleme dentare nerezolvate, cum ar fi dinți lipsă, care pot afecta echilibrul funcțional al cavității orale;
• Proteze mobile instabile, care pot stimula glandele salivare mai mult decât este necesar;
• Stresul și anxietatea, ce pot influența secreția salivară;
• Tulburări ale sistemului nervos, mai ales în rândul persoanelor trecute de 55 de ani.

Este important să știi că hipersalivarea nocturnă nu trebuie ignorată. În unele cazuri, poate indica și o adaptare deficitară la proteze sau nevoia unui plan de tratament mai stabil – cum ar fi implanturile dentare fixe, care îți oferă o dantură complet funcțională, fără compromisuri.

Cum influențează alimentația apariția salivei excesive și ce alimente ar trebui evitate?

S-ar putea să te surprindă, dar ceea ce mănânci poate influența semnificativ cantitatea de salivă produsă de glandele salivare. De fapt, salivarea este un reflex natural, care se declanșează adesea în prezența anumitor gusturi, arome sau texturi. Iar unele alimente pot intensifica această reacție mai mult decât ai crede.

Ce alimente pot stimula producția excesivă de salivă?

• Alimentele acre sau acide (cum ar fi citricele, roșiile, oțetul) sunt cei mai puternici stimuli pentru glandele salivare. Gustul acru are rolul de a „pregăti” cavitatea bucală pentru digestie, motiv pentru care saliva este produsă în exces;
• Condimentele iuți (ardei iute, wasabi, muștar picant) pot irita mucoasa orală și stimula o salivare reflexă intensă;
• Alimentele crocante sau uscate, cum ar fi chipsurile sau biscuiții, pot duce la o stimulare mecanică a salivei, mai ales dacă sunt consumate frecvent;
• Zahărul și dulciurile concentrate stimulează secreția salivară în mod indirect, prin afectarea pH-ului oral și declanșarea unui răspuns protector din partea organismului. 

De ce să alegi Regina Maria Dental Clinics?

• Expertiză și profesionalism medical - Regina Maria Dental Clinics îți oferă acces la tratamente realizate de medici stomatologi cu specializări multiple, în clinici dotate cu tehnologie de ultimă generație, astfel încât să te poți bucura de liniștea și încrederea că ești tratat de o echipă profesionistă, cu experiență reală și preocupată de confortul și siguranța ta.
• Grijă și empatie - serviciile stomatologice sunt adaptate nevoilor fiecărui pacient – de la copii, la adulți și seniori – prin planuri de tratament individualizate și abonamente dedicate, oferindu-ți astfel satisfacția că întreaga familie beneficiază de aceeași atenție și grijă, într-un sistem medical integrat, care pune omul pe primul loc.
• Inovație și tehnologii de ultimă generație - procedurile stomatologice se realizează cu ajutorul microscopului, scanerului intraoral, radiologiei digitale și soluțiilor digitale pentru planuri de tratament, oferindu-ți senzația de siguranță și confort care vine odată cu accesul la cele mai noi tehnologii în stomatologie.
• Accesibilitate și flexibilitate - cu peste 20 de clinici stomatologice în toată țara și posibilitatea de programare online sau prin abonamente, te bucuri de libertatea de a alege când și unde îți faci tratamentele, fără stres sau timp pierdut.
• Prevenție și predictibilitate - abonamentele dentare Dental Care Premium și Junior acoperă parțial sau complet serviciile medicale, astfel încât să ai control deplin asupra sănătății tale orale și asupra costurilor – fără surprize sau griji neprevăzute.
• Sialoreea poate fi o afecțiune complexă, dar cu o abordare corectă și cu ajutorul specialiștilor, simptomele pot fi gestionate eficient. Dacă te confrunți cu salivare excesivă, nu ezita să consulți un medic stomatolog, pentru a identifica cauza și a începe un plan de tratament adaptat nevoilor tale. O îngrijire adecvată și o gestionare atentă a simptomelor pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții tale.

Bibliografie:

Meningaud, J. P., Pitak-Arnnop, P., Chikhani, L., & Bertrand, J. C. (2006). Drooling of saliva: a review of the etiology and management options. Oral surgery, oral medicine, oral pathology, oral radiology, and endodontics, 101(1), 48–57. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16360607/
Hockstein, N. G., Samadi, D. S., Gendron, K., & Handler, S. D. (2004). Sialorrhea: a management challenge. American family physician, 69(11), 2628–2634, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15202698/
Alrefai, A. H., Aburahma, S. K., & Khader, Y. S. (2009). Treatment of sialorrhea in children with cerebral palsy: a double-blind placebo controlled trial. Clinical neurology and neurosurgery, 111(1), 79–82. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18977585/
Lakraj, A. A., Moghimi, N., & Jabbari, B. (2013). Sialorrhea: anatomy, pathophysiology and treatment with emphasis on the role of botulinum toxins. Toxins, 5(5), 1010–1031. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3709276/
Freudenreich O. (2005). Drug-induced sialorrhea. Drugs of today (Barcelona, Spain : 1998), 41(6), 411–418. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16110348/
Drooling: MedlinePlus Medical Encyclopedia. (n.d.). Medlineplus.gov. https://medlineplus.gov/ency/article/003048.htm