În acest articol vom vorbi despre:
- Ce sunt coșmarurile;
- Simptomele coșmarurilor;
- De ce avem coșmaruri;
- Diferența dintre coșmaruri și teroare nocturnă;
- Factori de risc în apariția coșmarurilor;
- Complicații ale coșmarurilor;
- Diagnosticarea coșmarurilor;
- Tratamentul coșmarurilor;
- Ce puteți face în cazul în care copilul dvs. se confruntă cu coșmaruri;
- Ce puteți face pentru a vă calma după ce v-ați trezit dintr-un coșmar.
Ce sunt coșmarurile
Coșmarurile sunt vise care apar în timpul somnului și care provoacă sentimente negative, precum anxietate și frică. Acestea pot apărea la copiii cu vârste între 3 și 6 ani și pot dispărea după vârsta de 10 ani. Fetele sunt mai predispuse să aibă coșmaruri decât băieții. Totuși, coșmarurile apar adesea și în cazul adulților, pe parcursul vieții.
Atunci când acestea apar în mod recurent și afectează calitatea somnului unei persoane, provoacă stres, afectează funcționarea optimă pe parcursul zilei sau provoacă teama de a dormi, putem vorbi despre o afecțiune medicală, denumită parasomnie.
Coșmarurile apar cel mai des în timpul somnului REM (mișcarea rapidă a ochilor). Pentru că perioadele de somn REM devin mai lungi pe durata nopții, este posibil ca visele urâte să apară cel mai adesea în primele ore ale dimineții. În timpul unui coșmar, mărturiile persoanelor indică faptul că s-au confruntat cu sentimente de mânie, vină, anxietate și chiar s-au trezit din cauza fricii.
Deși subiectele coșmarurilor, adică ceea ce apare în timpul acestora, propriu-zis, variază de la o persoană la alta, anumite vise urâte sunt experimentate în mai multe cazuri. Spre exemplu, mulți adulți visează că nu pot alerga suficient de repede pentru a scăpa de un pericol, au senzația că vor cădea în gol de la o înălțime mare, visează că sunt agresați fizic, verbal, simt că se îneacă sau că sunt urmăriți pentru a fi omorâți sau că omoară pe altcineva.
Vrei să scapi de coșmaruri?
Programează o ședința cu un terapeut al clinicii.
Simptomele coșmarurilor
Acestea pot apărea mai adesea în a doua jumătate a nopții, și chiar de mai multe ori în aceeași noapte. Episoadele sunt în general scurte, însă trezesc din somn persoana respectivă, care, cel mai adesea întâmpină dificultăți când încearcă să adoarmă.
Cum se manifestă un coșmar:
- Visul pare viu și devine din ce în ce mai înspăimântător;
- Tema acestuia se referă la pericole legate de siguranță sau de supraviețuire;
- Trezește persoana respectivă din somn;
- Este însoțit de un sentiment de teamă, neliniște, furie, tristețe sau dezgust;
- Provoacă transpirație, bătăi rapide ale inimii și poate duce chiar la atacuri de panică;
- Provoacă un sentiment de stres și anxietate care nu permite întoarcerea la somn;
- Persoana își amintește cu exactitate detaliile coșmarului atunci când se trezește;
Însă, coșmarurile sunt considerate o afecțiune medicală atunci când întrunesc o serie de condiții:
- Apar în mod frecvent;
- Au un impact semnificativ asupra vieții persoanei respective pe timpul zilei, provocând anxietate sau frică excesivă atunci când se apropie seara și trebuie să doarmă, de teama de a nu avea un alt coșmar;
- Provoacă dificultăți de concentrare, tulburări ale memoriei sau, dimpotrivă, provoacă amintiri recurente obsesive despre coșmar;
- Cauzează probleme la locul de muncă sau în alte situații;
- Duc la tulburări ale somnului (precum insomnie) sau teama de întuneric;
De ce avem coșmaruri
Cauzele coșmarurilor pot fi multiple, cele mai comune fiind:
Stresul, anexietatea sau depresia
De cele mai multe ori, stresul ne copleșește fără să ne dăm seama, astfel că este firesc ca acesta să se reflecte, într-o oarecare măsură, inclusiv în visele noastre, fiind o modalitate pentru organismul nostru de a face față tensiunii acumulate. Inclusiv traumele experimentate în copilărie pot duce la coșmaruri recurente în viața adultă.
Anxietatea și depresia sunt alți factori care pot declanșa coșmarurile, care pot duce inclusiv la atacuri de panică. De asemenea, o schimbare majoră în viața unei persoane poate duce la coșmaruri.
Sindromul de stres post-traumatic
Coșmarurile pot apărea adesea după un accident sau în urma unui alt eveniment traumatizant, precum pierderea unei persoane dragi.
Studiile arată că peste 70% dintre persoanele care suferă de sindromul de stres post-traumatic experimentează coșmaruri, acesta fiind principala cauză a coșmarurilor recurente la adulți.
Acest sindrom se caracterizează prin faptul că o persoană experimentează în mod repetat anumite părți (flashback-uri) din evenimentele traumatizante prin care a trecut, care se pot transforma în sursa coșmarurilor. În cazul acestor persoane, coșmarurile pot avea o serie de efecte negative:
- Pot contribui la înrăutățirea simptomelor sindromului de stres post-traumatic;
- Pot înrăutăți depresia;
- Pot reduce calitatea somnului;
Conținutul acestor coșmaruri poate varia, de la persoană la persoană. Pentru anumiți oameni, acesta se referă la retrăirea evenimentului traumatizant, din nou și din nou, iar pentru alții coșmarurile sunt simboluri ale emoțiilor traumei inițiale.
Migrenele
Coșmarurile pot apărea și ca urmare a migrenelor cu aura – durere de cap pulsatilă, de o intensitate moderată sau severă, resimțită pe o parte a capului, însoțită de flash-uri luminoase. Aceste coșmaruri implică adesea emoții de teamă și anxietate.
Afecțiunile medicale preexistente
Anumite afecțiuni medicale pot duce la coșmaruri, printre care:
- Apneea în somn – oprirea repetată a respirației în timpul somnului;
- Narcolepsia– supranumită și „boala somnului”, care provoacă o stare de somnolență excesivă pe timpul zilei sau o ațipeală necontrolată, halucinații;
- Insomnia sau privarea de somn: un somn insuficient și slab calitativ poate crește riscul apariției coșmarurilor;
- Sindromul picioarelor neliniștite;
- Bolile cardiovasculare sau cancerul.
Administrarea unor medicamente
Anumite medicamente, precum antidepresivele sau sedativele pot cauza coșmaruri.
Abuzul de substanțe
Coșmarurile pot fi simptomul stării de sevraj pe care o experimentează o persoană care încearcă să renunțe la dependența față de anumite substanțe, droguri sau alcool. În acest caz, coșmarurile pot fi mai intense la debutul sevrajului, însă dispar, de obicei, după câteva săptămâni.
Vizionarea unor filme de groază
Faptul că ne uităm la un film de groază sau citim o carte care conține detalii înfricoșătoare, mai ales înainte de culcare, poate duce la apariția coșmarurilor. Și jocurile video, jucate înainte de somn, pot duce la coșmaruri.
Diferența dintre coșmaruri și teroare nocturnă
Principala diferență este că, în cazul coșmarurilor, persoana respectivă se trezește imediat și își amintește cu ușurință visul avut, în timp ce, în cazul terorii nocturne, resimte stări profunde de agitație, tumult emoțional caracterizat prin țipăt sau poate avea episoade de somnambulism.
Este posibil inclusiv să nu reușească să recunoască persoana care încearcă să o calmeze. În ciuda acestor reacții fizice, de obicei, oamenii care se confruntă cu teroare nocturnă, pot readormi.
La aproximativ fiecare 90 de minute de când adormim, intrăm în a cincea etapă a somnului, cel caracterizat de o mișcare rapidă a ochilor (REM). Teroarea nocturnă se produce, în general, când suntem în somnul non-REM, în timp ce coșmarurile apar în timpul somnului REM. De asemenea, în cazul terorii nocturne, persoana afectată are șanse mai mici de a-și aminti ce a visat.
Totodată, teroarea nocturnă este mai frecvent întâlnită în cazul copiilor, mai ales în cazul celor cu vârste între 4-8 ani și, odată cu trecerea anilor, acest fenomen dispare, în timp ce coșmarurile pot afecta și adulții, indiferent de vârstă. Cauzele terorii nocturne sunt asemănătoare cu cele ale coșmarurilor.
Factori de risc în apariția coșmarurilor
Coșmarurile sunt mai frecvente atunci când și membrii familiei au suferit de coșmaruri sau de alte tulburări ale somnului.
Complicații ale coșmarurilor
Acestea pot provoca:
- Somnolență excesivă pe timpul zilei, care poate duce la dificultăți în desfășurarea activității zilnice, la școală, la locul de muncă sau poate crea dificultăți de concentrare care afectează și alte activități (precum condusul);
- Dispoziție afectivă fragilă, determinată de depresie sau de anxietate;
- Anxietate anticipatorie în privința somnului (din frica apariției unui alt coșmar), ceea ce duce la privare de somn, aceasta având consecințe periculoase asupra stării de sănătate;
- Apariția gândurilor sau a tentativelor de suicid.
Diagnosticarea coșmarurilor
Coșmarurile încep să constituie o problemă medicală dacă persistă pe o perioadă lungă de timp, dacă afectează calitatea somnului și dacă interferează cu activitățile zilnice.
Însă, pentru a putea pune un diagnostic corect, medicul îi va adresa persoanei întrebări referitoare la:
- Istoricul somnului și rutina acestuia;
- Recurența coșmarurilor, conținutul viselor, durata, momentul în care apar, sentimentele de care sunt însoțite;
- Existența unei traume recente;
- Consumul de cofeină, alcool sau substanțe ilegale;
- Administrarea unor alte medicamente, inclusiv cele eliberate fără rețetă medicală sau chiar suplimentele alimentare;
- Preexistența unor afecțiuni medicale.
Este important de menționat că nu există teste specifice pentru a putea diagnostica coșmarurile, însă există posibilitatea examinării somnului, printr-un test denumit polisomnografie.
Acest test analizează activitatea electrică a creierului, nivelul oxigenului din sânge, ritmul cardiac și respirator și mișcările involuntare ale ochilor și ale membrelor inferioare, dar și tensiunea musculară. Pentru a face testul este nevoie ca persoana respectivă să doarmă o noapte într-un laborator specializat.
Totuși, dacă medicul consideră că aceste coșmaruri ar putea fi cauzate de o altă afecțiune, cum ar fi sindromul post-traumatic sau anxietatea, atunci persoana respectivă poate fi supusă unor examinări suplimentare, pentru o diagnosticare corectă.
Vrei să scapi de coșmaruri?
Programează o ședința cu un terapeut al clinicii.
Tratamentul coșmarurilor
Nu există un răspuns clar la întrebarea „cum scap de coșmaruri?”. Întrucât nu există un tratament specific pentru coșmaruri, sunt tratate afecțiunile medicale sau psihologice care au provocat apariția coșmarurilor.
Medicația
De exemplu, în cazul în care persoana respectivă suferă de sindrom de stres post-traumatic, medicul îi poate prescrie un anumit medicament pentru tratarea simptomelor acestuia.
În cazul în care cauza coșmarurilor este reprezentată de depresie, anxietate sau stres, medicul poate prescrie adminstrarea de antidepresive sau anxiolitice.
Psihoterapia
De asemenea, în cazul în care o persoană suferă de una dintre afecțiunile psihologice care pot declanșa coșmarurile, este recomandată psihoterapia cognitiv-comportamentală, în cadrul căreia un specialist va oferi consiliere pentru a găsi cauza gândurilor disfuncționale, a sentimentelor negative și va oferi instrumentele necesare pentru învățarea gestionării simptomelor.
Alte recomandări
Conform specialiștilor, putem urma câteva sfaturi pentru a ne forma o rutină sănătoasă a somnului, printre care:
- Crearea unui program de somn: încercați să mergeți la culcare și să vă treziți la aceleași ore; dormiți cel puțin 7 ore pe noapte;
- Renunțarea la lumina ecranelor înainte de culcare: este știut faptul că lumina albastră a dispozitivelor electronice (telefon, laptop, televizor, tabletă etc.) influențează reducerea melatoniei (hormonul somnului), ceea ce îngreunează senzația de somn;
- Evitarea consumului de cofeină, nicotină și alcool înainte de culcare: acestea pot duce la tulburări ale somnului;
- Amenajarea unui cadru optim pentru somn: temperatura din cameră, zgomotul, patul, toate acestea trebuie să fie în condiții optime pentru un somn odihnitor;
- Practicarea mișcării în mod regulat: este indicat să facem sport de trei ori pe săptămână;
- Evitarea expunerii la surse de stres, pe cât posibil;
- Practicarea unor tehnici de relaxare, cum ar fi yoga sau meditația înainte de a merge la culcare;
- Adoptarea unei alimentații echilibrate, bazată pe alimente proaspete, incluzând multe legume și fructe.
Ce puteți face în cazul în care copilul dvs. se confruntă cu coșmaruri
- Creați-i un program bine stabilit al somnului;
- Rugați-l să vă povestească visul și să țină un jurnal despre tot ceea ce visează;
- Încurajați-l să vorbească despre coșmarul avut;
- Oferiți-i obiecte care să-l ajute, să-i creeze un confort în timpul somnului, cum ar fi pături sau jucării;
- Luminați ușor camera în care doarme sau lăsați ușa dormitorului deschisă.
Ce puteți face pentru a vă calma după ce v-ați trezit dintr-un coșmar
- Respirați profund de câteva ori: dacă vă treziți speriat sau anxios, o respirație profundă poate fi de folos pentru încetinirea rimului cardiac și pentru scăderea tensiunii arteriale;
- Discutați despre acel coșmar cu persoanele apropiate: în anumite cazuri, povestirea coșmarului poate ajuta la amelioarea anxietății care ar fi putut să-l provoace și, de asemenea, poate fi o modalitate bună pentru a vă da seama că acesta este doar un vis și nu reprezintă realitatea;
- Rescrieți visul: rescrierea gândurilor și a sentimentelor experimentate în timpul coșmarului poate fi de folos pentru a vă convinge că acesta nu este atât de înfricoșător și că ați putea adormi din nou.
Concluzii
Coșmarurile nu reprezintă o afecțiune medicală atât de gravă încât să nu poată fi tratată, însă, cel mai important aspect este identificarea și tratarea cauzei principale care a dus la producerea acestora. În cazul în care vă confruntați cu coșmaruri recurente este recomandat să apelați la ajutor specializat, fie la un medic, fie la un psiholog.
Surse
- https://www.healthline.com/health/nightmares#2
- https://www.webmd.com/sleep-disorders/stress-busting-tips
- https://www.healthline.com/health/healthy-sleep/recurring-nightmares#treatments
- https://www.psychologytoday.com/intl/conditions/nightmares
- https://amerisleep.com/blog/avoiding-nightmares/