Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Răceala la copii - de la prevenție la tratament

1. Ce este de fapt răceala? Cum putem preveni îmbolnăvirea copiilor?

Sub denumirea generică de răceală la copii, înțelegem acele afecțiuni ale căilor respiratorii superioare,  care apar frecvent în rândul copiilor. Acestea constituie principalul motiv al vizitei la pediatru. Peste 90% dintre ele sunt infecții de cauză virală, iar infecția bacteriană reprezintă uneori o complicație.

Răceala se transmite prin secrețiile respiratorii eliminate în aer, prin strănut sau tuse, sub forma unor mici particule (picăturile lui Flugge) care sunt ulterior inhalate de un alt copil. Se adaugă aici contactul direct cu mâinile contaminate ale copilului bolnav, cu obiecte contaminate (jucării, veselă) și prin autoinocularea la nivelul mucoasei nazale și bucale.

Cele mai eficiente metode de prevenire a răspândirii virusurilor responsabile de răceală, și implicit a îmbolnăvirii copiilor, sunt:

  • Spălarea corectă și cu regularitate a mâinilor;
  • Folosirea măștilor de protecție de către persoanele adulte răcite din preajma copiilor;
  • Aerisirea adecvată a locuinței, a sălii de clasă și a grădiniței;
  • Utilizarea șervețelelor pentru a acoperi nasul și gura în caz de strănut și tuse și aruncarea lor după folosire, cu spălarea ulterioară a mâinilor.

Un studiu realizat de cercetătorii din Michigan State University a demonstrat că majoritatea oamenilor care se spală pe mâini nu folosesc destul de mult timp săpunul pentru a distruge bacteriile. Doar 5% din participanți se spălau corect. În acest context, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA desfășoară campania “Mâinilor curate” cu mesajele: “Spălatul pe mâini te menține sănătos” și “Mâinile curate salvează vieți”, prin care dorește să oprească râspândirea microbilor.

2. Mulți dintre părinți le administrează copiilor o gamă variată de siropuri menite să le crească imunitatea. Cât de eficientă este această metodă și sunteți de părere că ar trebui urmată?

La naștere, sistemul imunitar al copilului este imatur și se formează progresiv, prin contact cu mediul extern. Printre cei mai importanți factori în dezvoltarea sistemului imunitar al unui copil se numără anticorpii transmiși fătului de către mamă, alăptarea cel puțin în primele 6 luni și imunitatea dobândită natural, pe baza interacțiunii organismului cu virusuri și bacterii.

În farmacii există o gamă largă de medicamente menite să crească imunitatea copiilor. Ele pot fi de ajutor, dar nu pot înlocui cele două cerințe esențiale pentru a avea un copil cu imunitate bună: alimentația corectă și stilul de viață sănătos, cu mult sport în aer liber.

3. De câte ori e normal să răcească un copil într-un an?

Peste 200 de tulpini virale sunt responsabile de răceală, astfel încât un preșcolar poate răci în medie de 9 ori pe an, un școlar de 12 ori pe an și un adolescent în medie de 7 ori pe an.

4. Câte zile trebuie ținut copilul sub observație/izolat atunci când este răcit?

O răceală se propagă foarte ușor în rândul copiilor deoarece ei își ating foarte frecvent nasul, gura, ochii și interacționează de aproape cu alți copii. Durata medie a unei răceli este de 7-10 zile, dar încărcătura virală din secrețiile copilului bolnav este maximă în zilele 2 și 4, atunci când riscul de a transmite boala altui copil este cel mai ridicat. De aceea, ideal este să îngrijim copilul acasă 3-5 zile în perioada cu febră și ulterior, dacă se simte bine, va putea fi readmis în colectivitate. Tusea poate continua încă 1-2 săptămâni, dar copilul nu este contagios.

5. Cum tratăm răceala la copii ?

  • Principalul scop al tratamentului pentru răceală este ameliorarea simptomelor:
  • Repaus la pat într-o atmosferă cu temperatură și umiditate corespunzătoare;
  • Tratamentul febrei prin împachetări, antitermice administrate conform indicațiilor medicului;
  • Hidratare corespunzătoare (ceai cu miere de albine și lămâie). Pentru sugari, hidratarea se face cu lapte de sân sau formula potrivită vârstei;
  • Dezobstrucția căilor aeriene superioare cu ser fiziologic, apă de mare sau altă medicație (în funcție de vârsta copilului) și expulzia sau aspirarea secrețiilor (suflarea nasului, aspirarea cu pompa);
  • Antitusive administrate conform indicațiilor medicului.

6. Metodele tradiționale sunt eficiente în tratarea răcelilor?

Metodele tradiționale precum gargara cu apă cu sare, baia de aburi, supa caldă de pasăre, ajută mult în cazurile ușoare, necomplicate și atunci când copilul are vârsta potrivită pentru a colabora.

7. Care este diferența dintre răceala și gripă?

Răceala (guturaiul sau rinofaringita acută) poate fi cauzată de aproximativ 200 de virusuri și afectează nasul, gâtul și căile respiratorii superioare. Se manifestă cel mai adesea prin strănut, obstrucție nazală, secreții nazale abundente, febră sub 38,5 grade și dureri în gât. La sugar se poate asocia cu alimentația dificilă și detresa respiratorie ușoară. În forme necomplicate, simptomele se remit în aproximativ o săptămână, dar tusea poate persista chiar și 2-3 săptămâni.

Gripa este produsă de virusurile gripale și se caracterizează prin afectare generală importantă, cu debut brusc, febră înaltă (39- 40 grade), frison, mialgii și tuse seacă persistentă. Gripa generează un risc crescut de bronșită, infecții ale urechii și pneumonie.

În ambele cazuri se recomandă vizita la medic pentru prescrierea tratamentului potrivit.

8. Când administrăm antibiotic copilului?

Atât în cazul răcelii, cât și în cel al gripei, nu este necesară administarea antibioticului, cu excepția cazurilor în care vor surveni complicații. Tratamentul cu antibiotice se va recomanda doar în cazul rinofaringitei complicate (otita medie acută sau sinuzita bacteriană). Părinții se vor prezenta la medic dacă în evoluția unei răceli apar simptome care sugerează complicații: febră peste 39 grade Celsius, refuzul lichidelor, otalgii, otoree, somnolență, respirații frecvente, tuse persistentă peste 2-3 săptămâni și simptome care nu se ameliorează sau care se agravează după 7-10 zile.

Adesea simptomele unei infecții bacteriene se aseamănă cu cele virale, astfel încât sunt foarte utile și necesare testele rapide, pentru diferențierea lor și instituirea sau nu a tratamentului antibiotic. În acest mod evităm folosirea nejustificată a antibioticelor. În Policlinica Universității din Craiova se efectuează aceste teste rapide zilnic, în intervalul 8:00- 22:00.

9. Ce facem atunci când copilul are febră?

Se definește drept febră temperatura rectală de peste 38 grade Celsius la copilul de 0-3 luni și cea de peste 38,3 grade Celsius la copilul de 3-24 luni.

Trebuie să luăm în considerare că temperatura corpului variază în funcție de momentul zilei, activitatea fizică, alimentație (alimentele calde pot ridica temperatura corpului în decurs de circa 1 oră), îmbrăcăminte, mediul ambiant, erupția dentară (poate crește temperatura, dar febra nu trebuie explicată niciodată doar prin aceasta). La sugarul mic (0-3 luni) febra este adesea o urgență și necesită prezentarea  imediată la medic.

Măsuri în cazul febrei:

  • Aerisirea frecventă a camerei;
  • Copilul va fi îmbrăcat sumar;
  • Împachetări cu prosop ud cu apă călduță;
  • Administrarea de lichide pentru a preveni deshidratarea;
  • Administrarea de antitermice în doze corecte

10. Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții în tratarea copiilor?

Este foarte important ca, în momentul în care copilul este răcit, părintele să nu îi administreze medicamente fără să consulte medicul. De asemenea, părinții au tendința să îmbrace copiii cu haine exagerat de groase, să le administreze antitermice în exces și să apeleze la leacuri precum șosetele cu oțet și frecția cu alcool. Toate acestea reprezintă practici incorecte, pe care medicii pediatri nu le încurajează.