EDU.REGINAMARIA.RO

Mama surogat

Dorinta de avea urmasi este una dintre cele mai legitime dorinte ale fintei umane. Nimic nu implineste mai bine un cuplu decat experienta conceperii unui copil care poate schimba cu totul universul parintilor si le poate oferi un sens profund in viata.

Cu toate acestea, multe femei experimenteaza esecul de a naste propriul copil, ceea ce constituie o rana deschisa pentru multe cupluri care ajung sa epuizeze toate variantele oferite de medicina reproductiva actuala. In ultima instanta, o varianta de a avea un copil care genetic  sa mosteneasca unul sau ambii parinti, ar putea consta in prezent la apelarea la o mama surogat, adica o femeie terta care accepta sa duca o sarcina la termen, timp de 9 luni, pentru ca visul unui cuplu sa devina realitate.

Insa, in practica, lucrurile nu sunt nici pe departe simple: fizic, emotional, etic, din punctul de vedere al raporturilor intre mama surogat si cuplul asistat reproductiv sau al legislatiei, lacunara si neclara, totul este destul de complicat.

Astazi nu mai constituie o raritate faptul ca surogatul este una dintre cele mai noi modalitati prin care oamenii isi pot construi familiile. Dar persista inca multe prejudecati si dezinformari despre acest proces, iar legiferarea sa se remarca prin lipsa unor reglementari adecvate in Romania.

Pe de alta parte, privita de multi cu scepticism, iar de altii ca ultima speranta pentru a-si implini dezideratul de a avea un copil propriu, femeia surogat se confrunta, la randul ei, cu multe riscuri, dileme, stigma, tensiuni interioare si emotionale.

Ce este mama surogat?

Mama-surogat - sau mama purtatoare (de imprumut) - este o femeie care accepta, pe baza unui contract semnat la notar, sa duca o sarcina la termen si sa nasca un bebelus pentru un cuplu sau o femeie infertila, renuntand de bunavoie la orice drept parental asupra copilului.

Copilul rezultat poate fi genetic inrudit cu mama surogat sau exista situatii in care femeia este doar  “purtatoare”,  embrionul implantat provenind din gametii donati de catre un alt cuplu.

Cand apelezi la o mama surogat?

In general, cuplurile infertile apeleaza la o mama-surogat dupa ce au epuizat toate celelalte metode de procreare asistate medical, cum ar fi fertilizarea in vitro sau inseminarea artificiala.

De asemenea, absenta uterului sau malformatiile uterine, esecul mentinerii unei sarcini viabile prin avorturi repetate, riscurile potential fatale la nastere pentru mama, pot determina anumite femei sa recurga la o asemenea solutie neobisnuita.

Desi se intalnesc mai rar, exista cazuri in care femei sanatoase si fertile refuza, din diverse motive, sa poarte o sarcina, apeland la mame purtatoare pentru a le naste copilul.

Unele cupluri de homosexuali care traiesc in state unde adoptia unui copil de catre un cuplu cu aceleasi orientari sexuale este ilegala si isi doresc sa devina parinti, aleg aceasta varianta.

Ce prevede legislatia in Romania?

In majoritatea tarilor europene, surogatul este interzis. In unele tari, incalcarea legii in acest domeniu implica sanctiuni severe (in Austria, Germania, Franta, Norvegia, Suedia, Estonia).

Surogatul necomercial nu este interzis in Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Portugalia, Republica Ceha. Procedura este legala in Ucraina, Rusia, Belarus, iar in Grecia, Belgia, Spania si Finlanda, aceasta metoda nu este reglementata de lege, dar nici nu este interzisa.

In Romania, desi exista un proiect de lege de aproape un deceniu, propus de Gyorgy Frunda, el nu este finalizat. Cum procedura nu este ilegala in Romania, dar nici reglementata juridic, procesul este anevoios, neclar si marcat de incertitudini, dar si de lipsa unor garantii ferme pentru parintii biologici ai copilului.

Prevederile legale stipuleaza ca doar “cuplurile infertile si femeile singure au dreptul sa apeleze la serviciile unei mame surogat/purtatoare pentru a deveni parinti”
Potrivit art. 442 Cod civil, „Parintii care, pentru a avea un copil, doresc sa recurga la reproducerea asistata medical cu tert donator, trebuie sa isi dea consimtamantul in prealabil, in conditii care sa asigure deplina confidentialitate, in fata unui notar public care sa le explice, in mod expres, consecintele actului lor cu privire la filiatie.

Conform Art 21. din Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical:

"Inainte de inceperea procedurilor de reproducere umana asistata medical, intre cuplul asistat reproductiv si mama purtatoare sau surogat, se vor intocmi prin biroul notarului public” mai multe acte autentificate, printre care mentionam:

  • consimtamantul mamei purtatoare sau al mamei surogat de a ajuta cuplul reproductiv pentru a avea unul sau mai multi copii, prin participarea sa in procesul de fertilizare in vitro, gestatie si nastere;
  • declaratia mamei purtatoare sau surogat privind cedarea drepturilor parentale cuplului asistat reproductiv si acordul de incredintare a copilului, imediat dupa nastere, cuplului asistat reproductiv;
  • acord care sa se specifice interdictia mamei purtatoare sau surogat de a avorta sarcina in lipsa unei indicatii medicale si fara acordul cuplului asistat reproductiv, obligatiile medicale, precum tratamentul si cel de dispensarizare periodica, regimul de viata al mamei purtatoare sau surogat in vederea unei bune evolutii a sarcinii si dezvoltarii fatului, precum si obligatiile cuplului asistat reproductiv de a plati cheltuielile legate de sarcina, mamei purtatoare sau surogat. "

Contractul de surogat se va incheia cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mama purtatoare va putea primi insa bani de la viitorii parinti ai copilului pentru investigatiile medicale preliminare, pentru ingrijirile medicale din timpul sarcinii, pentru transport, cazare si mancare.

Proiectul legislativ romanesc prevede ca cei care vor incheia contractul de surogat in scopul obtinerii unor profituri vor fi pedepsiti cu inchisoare de la 3 la 7 ani si cu interzicerea unor drepturi, respectiv aceeasi pedeapsa o vor primi si cei care vor face trafic si comercializare de gameti si ovule fecundate. In practica, legea nefiind finalizata, exista multe eventualitati de eludare a ei.

Unele inconveniente decurg clar din vidul legislativ. Un exemplu este acela ca nu exista o parghie legislativa prin care mama purtatoare sa fie obligata sa renunte la drepturile parentale asupra copilului in cazul in care se ataseaza prea mult de acesta in timpul celor 9 luni de sarcina sau daca recurge la santaj vizand obtinerea unor foloase materiale sporite din partea parintilor biologici. In unele situatii, mama surogat poate primi acceptul de a vizita copilul ulterior nasterii, parintii biologici acceptand o relatie ulterioara cu cea care le-a purtat copilul, insa sunt si cazuri cand relatiile intre cele doua parti se limiteaza exclusiv la perioada sarcinii surogat.

In situatia in care o mama biologica din Romania apeleaza la serviciile unei mame surogat in statele in care aceasta institutie este legala, dobandeste asupra respectivului copil drepturile prevazute de legislatia respectivului stat.

Ce tipuri de mama surogat exista?

Exista anumite conditii pe care atat mama surogat cat si mama beneficiara trebuie sa le indeplineasca pentru un astfel de procedeu.

O femeie poate purta un copil pentru parintii prezumati in doua moduri.

  • poate fi un surogat traditional, situatie in care isi doneaza ovulele pentru a fi utilizate pentru embrionul parintilor. Sarcina se obtine prin inseminare artificiala cu sperma tatalui prezumtiv. In acest caz ea este mama biologica a copilui si are o legatura genetica cu acesta.
  • poate fi un surogat gestational (mama purtatoare), caz in care nu are nicio legatura genetica cu copilul pe care il poarta, ovulul fertilizat apartinand unei alte femei. Procedura de fertilizate in vitro presupune prelevarea unui numar de 3-5-7 ovocite si a spermei de la cei doi parteneri ai cuplului, ovulul fecundat fiind implantat in interiorul cavitatii uterine a mamei purtatoare, de regula in stadiul de morula.

In timp ce termenii se confunda si sunt folositi adesea aleatoriu in conversatiile zilnice, multi specialisti utilizeaza primul termen in cazurile de maternitate surogatica traditionala si cel de-al doilea in cazul maternitatii gestante. Indiferent de ce tip de surogat este o femeie, ea stie ca bebelusul apartine parintilor prezumati, astfel ca nu se simte niciodata ca o „mama” fata de bebelusul pe care il poarta.
In proiectul de lege depus in 2012, se stipuleaza ca varsta mamei-surogat trebuie sa se incadreze intre 18 si 40 de ani, iar cea a mamei beneficiar, intre 18 si maximum 47 de ani.

Desi majoritatea femeilor care accepta un contract de surogat solicita recompense financiare in schimbul acestui serviciu, exista si mame purtatoare care aleg in mod altruist sa isi ajute o ruda apropiata (fiica sau sora) care este infertila, nu poate duce o sarcina la termen sau sufera de boli care prezinta un risc de complicatii fatale pe parcursul derularii sarcinii.

Ce criterii trebuie sa indeplineasca o mama surogat?

In situatia de fertilizare in vitro cu embriotransfer cu mama surogat trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

  • Mama surogat sa efectueze examenul clinic si investigatiile recomandate
  • Evaluarea psihologica a mamei surogat si a sotului acesteia (daca este cazul) si a cuplului infertil
  • Acorduri legalizate intre cuplul furnizor de material genetic si mama surogat si sotul acesteia (daca este cazul), realizate inainte de inceperea tratamentului sau procedurilor

Criteriile pentru mama surogat - model ideal:

  • varsta sub 38 ani
  • sa fie casatorita sau intr-o relatie stabila
  • o sarcina cu nastere in antecedente si fara complicatii
  • fara patologii care pot afecta o sarcina (ex. diabet, anticorpi anti Rh prezenti, etc.)
  • nefumatoare
  • neconsumatoare de droguri sau alcool
  • fara afectiuni care necesita tratamente cronice