Glicemia: Ce este, valori normale și cum se măsoară?

Glicemia reprezintă nivelul de glucoză (zahăr) din sânge, esențial pentru funcționarea organismului. Este reglată de insulină și alți hormoni.

Valori normale (conform ADA):

• Pe nemâncate (à jeun): < 100 mg/dL (5,6 mmol/L).
• Postprandial (2 ore după masă): < 140 mg/dL (7,8 mmol/L).
• HbA1c (medie 2-3 luni): < 5,7%.

Cum se măsoară?

• Glicemia à jeun: Sânge recoltat după 8-12 ore de post (doar apă permisă).
• Testul de toleranță la glucoză (OGTT): Sânge recoltat înainte și la 1-2 ore după consumul a 75 g glucoză.
• Hemoglobina glicată (HbA1c): Sânge recoltat fără post, reflectă media glicemiei pe 2-3 luni.
• Glucometru: Măsurare instantanee dintr-o picătură de sânge (de obicei din deget), folosit pentru monitorizare zilnică.

Pregătire: Post de 8-12 ore pentru glicemia à jeun și OGTT; HbA1c și glucometrul nu necesită post. Evită stresul, alcoolul sau efortul intens înainte.

Ce vei învăța din acest articol?

• Ce este glicemia și ce rol are glucoza în organism?
• Care sunt valorile normale ale glicemiei?
• Ce analize măsoară glicemia și cum mă pregătesc pentru testare?
• Ce înseamnă o glicemie crescută (hiperglicemia)?
• Ce înseamnă o glicemie scăzută (hipoglicemia)?
• Întrebări frecvente despre glicemie

Ce este glicemia și ce rol are glucoza în organism?

Glicemia reprezintă concentrația de glucoză (zahăr) din sânge. Glucoza este principalul combustibil al corpului tău, esențială pentru a furniza energie celulelor, în special celor din creier și sistemul nervos. Fără un aport constant de glucoză, funcționarea optimă a organismului nu ar fi posibilă, aceasta fiind molecula de bază care susține viața la nivel celular.

Gândește-te la glucoză ca la benzina pentru o mașină. Este sursa de energie care alimentează fiecare mișcare, gând și proces intern. Fiecare celulă din corpul tău, de la neuroni la fibrele musculare, depinde de glucoză pentru a funcționa corect.

Cum ajunge glucoza în sânge și cum este stocată?

Glucoza ajunge în sânge după ce sistemul digestiv descompune carbohidrații (zaharurile și amidonul) din alimentele pe care le consumi, precum fructele, legumele, pâinea sau pastele. Odată desfăcuți în molecule simple de glucoză, aceștia sunt absorbiți prin peretele intestinului subțire și intră în circulația sanguină. De aici, sângele o transportă către toate celulele corpului.

Excesul de glucoză, care nu este folosit imediat pentru energie, nu se pierde. Corpul tău îl stochează inteligent în ficat și în mușchi sub forma unei molecule numite glicogen. Acesta funcționează ca o rezervă de energie pe termen scurt, pe care organismul o poate accesa rapid atunci când nivelul glicemiei scade între mese sau în timpul efortului fizic.

Cum este reglată glicemia în corpul uman?

Reglarea glicemiei este un proces automat și precis, controlat de doi hormoni principali produși de pancreas: insulina și glucagonul. Aceștia acționează ca un termostat, menținând nivelul de zahăr din sânge într-un interval stabil și sănătos.

Insulina

Când mănânci, nivelul de glucoză din sânge crește. Pancreasul detectează această creștere și eliberează insulină. Insulina acționează ca o cheie care deschide ușa celulelor, permițând glucozei să intre și să fie folosită ca energie. Astfel, insulina scade nivelul glicemiei. De asemenea, ajută la stocarea glucozei excedentare în ficat.

Glucagonul

Când nu ai mâncat de ceva vreme sau faci efort fizic intens, nivelul glicemiei scade. Pancreasul eliberează atunci glucagon. Acesta acționează asupra ficatului, semnalându-i să descompună rezervele de glicogen și să elibereze glucoză în sânge. Astfel, glucagonul crește nivelul glicemiei.

Care sunt valorile normale ale glicemiei?

Valorile normale ale glicemiei depind de momentul testării: dacă ai mâncat recent sau nu (testare à jeun), de vârstă și de starea generală de sănătate. Pentru a obține o imagine clară, medicii folosesc valori de referință specifice pentru glicemia măsurată pe nemâncate și cea de după masă.

Ce înseamnă „glicemie normală” pe nemâncate (à jeun)?

Glicemia pe nemâncate, cunoscută și ca glicemie bazală sau "à jeun", se măsoară dimineața, după un repaus alimentar de cel puțin 8-12 ore. Este cel mai frecvent test utilizat pentru a depista problemele metabolice, inclusiv prediabetul și diabetul.
Următorul tabel prezintă valorile de referință pentru glicemia măsurată pe nemâncate, exprimate în miligrame pe decilitru (mg/dL).

Dacă valorile tale se apropie de pragul de prediabet sau pur și simplu vrei să ai o imagine clară asupra stării tale de sănătate, un control preventiv este cel mai bun prim pas. Evaluarea periodică te ajută să identifici din timp orice dezechilibru. Descoperă pachetele Regina Maria de prevenție și evaluare și alege abonamentul care ți se potrivește.

Cum variază valorile normale ale glicemiei la copii?

La copii, valorile glicemiei pot fluctua mai mult decât la adulți, fiind influențate de vârstă, nivelul de activitate și alimentație. În general, valorile considerate normale pe nemâncate sunt similare cu cele ale adulților (sub 100 mg/dL). Totuși, interpretarea exactă a rezultatelor trebuie făcută de un medic pediatru, deoarece intervalele pot varia. O valoare izolată în afara limitelor nu indică neapărat o problemă, dar necesită monitorizare.

Sănătatea copilului tău este o prioritate, iar orice nelămurire legată de valorile glicemiei trebuie discutată cu un expert. Medicii noștri pediatri pot evalua corect situația și oferi cele mai bune recomandări. Apelează la experții REGINA MARIA în Pediatrie pentru un consult dedicat celor mici.

Care sunt valorile glicemiei după masă (postprandială)?

Glicemia postprandială se măsoară la aproximativ două ore după începerea unei mese. Acest test arată cât de eficient reușește corpul tău să proceseze glucoza provenită din alimente și să stabilizeze nivelul zahărului din sânge cu ajutorul insulinei.

• Valoare normală: sub 140 mg/dL.
• Prediabet: între 140 și 199 mg/dL.
• Diabet zaharat: 200 mg/dL sau mai mult.

Ce analize măsoară glicemia și cum mă pregătesc pentru testare?

Există mai multe tipuri de analize pentru măsurarea glicemiei, fiecare oferind o perspectivă diferită asupra modului în care corpul tău gestionează glucoza. Alegerea testului depinde de scopul urmărit: diagnostic, monitorizare sau screening.

• Glicemia à jeun (pe nemâncate): Este testul standard de screening și diagnostic. Măsoară nivelul de glucoză după un post alimentar de cel puțin 8 ore.
• Testul de toleranță la glucoză (OGTT): Evaluează răspunsul organismului la o cantitate standard de glucoză. Vei bea o soluție cu 75g de glucoză, iar glicemia va fi măsurată înainte și la intervale specifice (de obicei, la o oră și la două ore). Este frecvent utilizat pentru a diagnostica diabetul gestațional în timpul sarcinii.
• Hemoglobina glicată (HbA1c): Acest test nu măsoară direct glicemia, ci procentul de hemoglobină din celulele roșii care s-a legat de glucoză. Oferă o valoare medie a glicemiei din ultimele 2-3 luni, fiind un indicator excelent pentru monitorizarea pe termen lung a controlului diabetului. Nu necesită post alimentar.

Acest test oferă o perspectivă unică, pe termen lung, asupra controlului tău glicemic. Înțelegerea detaliată a modului în care este interpretat rezultatul te ajută să porți o discuție mult mai informată cu medicul tău. Află totul despre analiza pentru hemoglobina glicozilată (HbA1c)!

• Măsurarea acasă cu glucometrul: Persoanele cu diabet își monitorizează zilnic glicemia folosind un glucometru. Acesta folosește o picătură de sânge (de obicei, din deget) pentru a oferi o citire instantanee, permițând ajustarea tratamentului, dietei și activității fizice.
• Glicemia postprandială: Măsoară nivelul zahărului din sânge la două ore după o masă obișnuită. Este utilă pentru a vedea cum reacționează corpul tău la alimente, fiind relevantă dacă ai simptome de hipoglicemie reactivă sau pentru a evalua controlul diabetului.
• Testul pentru Peptida C: Acest test măsoară capacitatea pancreasului tău de a produce insulină. Este foarte util pentru a face diferența între diabetul de tip 1 (unde producția de insulină este aproape zero) și cel de tip 2, ajutând medicul să aleagă tratamentul corect.
• Insulinemia: Măsoară direct cantitatea de insulină din sânge. Se face de obicei împreună cu glicemia pe nemâncate pentru a calcula indicele HOMA-IR, un indicator precis al rezistenței la insulină, des întâlnită în prediabet și sindromul metabolic.
• Fructozamina: Oferă o imagine a controlului glicemic pe o perioadă mai scurtă, de 2-3 săptămâni, spre deosebire de HbA1c. Este o alternativă utilă în situații în care HbA1c nu este precisă, cum ar fi în timpul sarcinii sau dacă suferi de anumite tipuri de anemie.
• Monitorizarea continuă a glicemiei (CGM): Folosește un mic senzor aplicat pe piele care măsoară glicemia în timp real, 24/7. Acest sistem este ideal pentru a observa tendințele și fluctuațiile glicemice pe parcursul zilei și nopții, oferind o imagine completă a controlului diabetului.
• Autoanticorpii specifici (Anti-GAD, etc.): Sunt analize de sânge care detectează markerii unui atac autoimun asupra celulelor pancreatice. Aceste teste confirmă diagnosticul de diabet de tip 1 sau LADA (o formă de diabet autoimun care apare la adulți).
• Screeningul pentru complicații: Dacă ai fost diagnosticat cu diabet sau prediabet, medicul va recomanda teste suplimentare pentru a verifica starea organelor care pot fi afectate de glicemia mare. Acestea includ, de obicei: Microalbuminuria (pentru a detecta timpuriu o posibilă afectare a rinichilor). Profilul lipidic (verifică nivelul colesterolului și al trigliceridelor). Analize pentru funcția hepatică și renală (măsoară transaminazele, creatinina etc). Examenul fundului de ochi (esențial pentru a depista retinopatia diabetică).

Cum mă pregătesc corect pentru analiza de glicemie?

Pentru ca rezultatele analizelor de sânge (în special glicemia à jeun și OGTT) să fie corecte, pregătirea adecvată este esențială. O pregătire incorectă poate duce la valori eronate și la un diagnostic greșit.

Urmează acești pași simpli:

• Respectă postul alimentar: Nu mânca și nu bea nimic (cu excepția apei) timp de cel puțin 8-12 ore înainte de recoltare.
• Evită alcoolul: Nu consuma băuturi alcoolice cu 24 de ore înainte de test.
• Stai departe de fumat și cafea: Acestea pot influența temporar nivelul glicemiei. Evită-le în dimineața recoltării.
• Gestionează stresul: Stresul poate crește nivelul de cortizol și adrenalină, hormoni care ridică glicemia. Încearcă să fii cât mai relaxat.
• Informează medicul: Spune-i medicului despre orice medicament pe care îl iei, deoarece unele (precum corticosteroizii, diureticele sau anumite antidepresive) pot afecta rezultatele.

Ce înseamnă o glicemie crescută (hiperglicemia)?

Hiperglicemia înseamnă un nivel prea mare de glucoză în sânge. O valoare de peste 125 mg/dL pe nemâncate sau peste 180 mg/dL la două ore după masă este considerată hiperglicemie. Dacă aceste valori ridicate persistă, ele pot indica prediabet sau diabet zaharat și pot duce la complicații pe termen lung, afectând rinichii, ochii, nervii și sistemul cardiovascular.

Simptomele comune ale hiperglicemiei includ:

• Sete intensă și gură uscată
• Nevoia de a urina frecvent
• Oboseală accentuată și lipsă de energie
• Vedere încețoșată
• Vindecarea lentă a rănilor
• Infecții frecvente

Care sunt cauzele glicemiei mari?

Principala cauză a hiperglicemiei cronice este diabetul, dar nivelul glicemiei poate crește și din alte motive.

• Diabetul zaharat (Tip 1 sau Tip 2): Fie organismul nu produce suficientă insulină, fie celulele nu o mai folosesc eficient (rezistență la insulină).
• Alimentația: Un consum excesiv de carbohidrați rafinați și zaharuri poate depăși capacitatea organismului de a procesa glucoza.
• Sedentarismul: Lipsa activității fizice reduce sensibilitatea celulelor la insulină.
• Stresul: Stresul fizic (o boală, o infecție) sau emoțional eliberează hormoni care cresc glicemia.
• Anumite medicamente: Corticosteroizii, diureticele tiazidice sau unele medicamente pentru afecțiuni psihice pot crește nivelul glucozei.
• Alte afecțiuni: Bolile pancreatice sau anumite tulburări hormonale pot fi o cauză.

Gestionarea corectă a hiperglicemiei este crucială pentru a preveni complicațiile pe termen lung. Un medic specialist îți poate oferi un diagnostic precis și un plan de tratament personalizat. Programează o consultație la Diabet și Boli de Nutriție pentru a prelua controlul asupra sănătății tale.

Ce înseamnă o glicemie scăzută (hipoglicemia)?

Hipoglicemia reprezintă un nivel anormal de scăzut al glucozei în sânge, definit de obicei printr-o valoare sub 70 mg/dL. Această condiție poate fi periculoasă dacă nu este tratată rapid, deoarece creierul este privat de sursa sa principală de energie.

Simptomele hipoglicemiei apar brusc și pot include:

• Tremurături și nervozitate;
• Transpirații reci și piele umedă;
• Anxietate și iritabilitate;
• Foame intensă și bruscă;
• Palpitații (bătăi rapide ale inimii);
• Amețeală și confuzie;
• Vedere încețoșată sau dublă.

Care sunt cauzele glicemiei mici?

Deși poate apărea și la persoane fără diabet, hipoglicemia este cel mai des asociată cu tratamentul acestei afecțiuni.

• Tratamentul pentru diabet: Administrarea unei doze prea mari de insulină sau de medicamente antidiabetice orale este cea mai frecventă cauză.
• Sărirea peste mese: Amânarea sau omiterea unei mese după administrarea tratamentului pentru diabet poate duce la o scădere bruscă a glicemiei.
• Efortul fizic intens: Activitatea fizică consumă glucoza din sânge. Fără ajustarea dozei de medicamente sau a aportului de carbohidrați, poate apărea hipoglicemia.
• Consumul de alcool: Alcoolul, mai ales pe stomacul gol, poate bloca producția de glucoză în ficat.
• Anumite afecțiuni medicale: Insuficiența hepatică sau renală și unele tumori pancreatice pot cauza hipoglicemie, dar aceste cazuri sunt rare.

Întrebări frecvente (FAQ) despre glicemie

De ce este glicemia mai mare dimineața?

Acest fenomen poate avea două cauze principale. Prima este „fenomenul zorilor” (dawn phenomenon), un proces natural în care corpul eliberează hormoni (cortizol, hormon de creștere) între orele 4 și 8 dimineața pentru a te pregăti de trezire, ceea ce duce la o creștere a glicemiei. A doua este efectul Somogyi, care apare mai rar și este o reacție la o hipoglicemie nocturnă; corpul supra-compensează eliberând hormoni care cresc glicemia excesiv până dimineața.

Ce înseamnă o glicemie la limită?

O glicemie "la limită" se referă, de obicei, la o valoare care se încadrează în intervalul de prediabet (100-125 mg/dL pe nemâncate). Nu este încă diabet, dar semnalează că organismul tău nu mai gestionează glucoza la fel de eficient. Este un avertisment important, care îți oferă ocazia de a face schimbări în stilul de viață (dietă, mișcare) pentru a preveni evoluția către diabet de tip 2.

Este adevărat că stresul crește glicemia?

Da, este perfect adevărat. Atunci când ești stresat (fizic sau emoțional), corpul tău intră în modul "luptă sau fugi" și eliberează hormoni de stres, precum cortizolul și adrenalina. Acești hormoni determină ficatul să elibereze glucoză stocată în sânge pentru a-ți oferi un plus de energie. La persoanele fără diabet, insulina compensează, dar la cele cu rezistență la insulină sau diabet, acest mecanism poate duce la hiperglicemie.

Pot măsura glicemia acasă?

Da, poți măsura glicemia acasă foarte ușor folosind un glucometru. Acest dispozitiv este esențial pentru persoanele cu diabet, pentru monitorizarea zilnică și ajustarea tratamentului. Dacă nu ai diabet, dar ai factori de risc (istoric familial, obezitate, prediabet), medicul îți poate recomanda să verifici periodic glicemia acasă pentru a monitoriza evoluția.

Cât de des ar trebui să-mi verific glicemia dacă nu am diabet?

Dacă ești o persoană sănătoasă, fără factori de risc, este suficient să verifici glicemia o dată pe an, în cadrul setului de analize uzuale. Dacă ai factori de risc pentru diabet (supraponderalitate, hipertensiune, istoric familial) sau ai fost diagnosticat cu prediabet, medicul îți va stabili un program de monitorizare mai frecvent, de obicei la fiecare 6 luni sau mai des.

Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Surse de documentare:

American Diabetes Association – Standards of Care in Diabetes https://diabetesjournals.org/care/issue/47/Supplement_1 
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK) – Low Blood Glucose (Hypoglycemia), iulie 2021. https://www.niddk.nih.gov/health-information/diabetes/overview/preventing-problems/low-blood-glucose-hypoglycemia 
Cleveland Clinic – Hyperglycemia (High Blood Sugar) https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9815-hyperglycemia-high-blood-sugar 
Mayo Clinic – Hypoglycemia, noiembrie 2023. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hypoglycemia/symptoms-causes/syc-20373685
NCBI StatPearls - Physiology, Glucose Metabolism https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560599/ 
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK) – Continuous Glucose Monitoring, august 2023. https://www.niddk.nih.gov/health-information/diabetes/overview/managing-diabetes/continuous-glucose-monitoring 
MedlinePlus – C-Peptide Test, iunie 2025. https://medlineplus.gov/lab-tests/c-peptide-test/