Astazi vorbim despre o afectiune grava, cu un numar ingrijorator de pacienti: cancerul colorectal. Domnul doctor Bogdan Barta, medic primar si seful sectiei de chirurgie generala din Spitalul Euroclinic va discuta despre aceasta boala grava, tinand cont ca statisticile sunt destul de ingrijoratoare. Romania este pe locul doi ca incidenta si mortalitate, cu aproximativ 11 mii de cazuri noi depistate numai anul trecut.
Intr-adevar, cifrele acestea sunt ingrijoratoare. Vorbim de un cancer care are o incidenta extrem de mare. Se afla pe locul doi dupa cancerul mamar la femei si tot pe locul doi dupa cancerul pulmonar la barbati. Vorbim, intr-adevar, de 6500 de oameni care mor anual din cauza acestui cancer.
In ciuda acestor cifre, vestea buna este ca aceasta afectiune se poate trata daca este depistata la timp.
Care sunt simptomele care ar trebui sa ne ingrijoreze ?
Simptomele care trebuie sa puna pe cineva in garda sunt cele legate mai ales de tulburari de tranzit, adica vorbim de alternanta diaree-constipatie, vorbim de dureri abdominale, de sangerari, de rectoragii, sigur inapetenta – lipsa poftei de mancare, scaderea in greutate. Acestea sunt simptome care ar trebui sa atentioneze si sa aduca pacientul la medic din timp. Daca este sa ne referim la ceea ce ar insemna diagnosticarea din timp, intr-adevar, aici exista doua paliere de discutii. Pe de-o parte discutam despre ceea ce ar insemna un screening corect. Pe de alta parte, discutam intr-adevar de ceea ce inseamna educatia pacientului sa ajunga la timp la medic.
De ce este foarte important sa existe screening?
Screening-ul presupune, de fapt, sa identificam anumite leziuni precursoare. Astazi stim ca, intr-un procent de peste 70-90% din cazuri, cancerul nu apare din senin. Nu apare peste noapte. Exista niste leziuni non-maligne si anume polipii colonici, care se transforma intr-un interval relativ lung de peste 10 ani in tumora. Ori avem timp suficient sa diagnosticam aceste leziuni premaligne. Este un aspect foarte important si aceasta presupune in mare masura screeningul. Al doilea palier al discutiei legat de diagnosticul precoce tine, intr-adevar, pe de o parte de cum constientizeaza populatia sa se adreseze cat mai repede medicului in momentul in care exista semnalele de alarma de care vorbeam. Foarte importante sunt si aceste programe de screening care, dincolo de faptul ca identifica leziuni premaligne, vor putea sa identifice inclusiv tumori in stadii incipiente si, in felul acesta, noi sa oferim metode moderne chirurgicale.
Putem vorbi de screening in Romania? Exista programe? Sunt incurajati pacientii sa vina la medic?
Programe de screening nationale in Romania exista, din pacate, doar pe hartie. Decidentii politici, desi au inteles ca este mai ieftin sa facem profilaxie decat sa tratam, nu au reusit sa gaseasca aceste parghii sa puna in practica aceste masuri profilactice, din pacate. Acesta este si motivul pentru care e foarte important sa existe campanii de informare. E foarte important sa existe discutii de tipul acesta. Sigur ca ne luptam si cu o mentalitate vetusta, daca doriti, preluata din generatiile trecute. Gandim frecvent: noua nu ni se poate intampla, daca nu ma doare, de ce sa ma duc la medic sau chiar mai grav, desi nu ma simt bine, mi-e teama sa ma duc la medic pentru ca s-ar putea sa aflu ceva rau ori tocmai pentru aceste lucruri e foarte bine sa existe campanii de informare. Nu mai vorbesc de programe de screening, amanunte care sunt foarte importante tocmai pentru diagnosticul precoce.
Din pacate, aceasta mentalitate este valabila in majoritatea afectiunilor. Revenind la simptome, avem aceste semnale, cui ne adresam? Pacientii nu stiu unde sa mearga.
Ideal ar fi sa se adreseze medicului de familie si ideal ar fi ca medicul de familie sa promoveze aceste masuri de profilaxie. Sa trimita catre specialist si ulterior sa se poata ajunge la o concluzie atunci cand exista un simptom de alarma. De multe ori, nu toate rectoragiile, dau un exemplu, reprezinta un diagnostic de certitudine.
Un cancer.
Categoric. Dar este bine ca aceste semnale de alarma sa nu treaca neobservate si neinvestigate, de fapt.
Pacientul ar trebui sa mearga la medicul de familie care sa il trimita la medicul gastroenterolog, care va decide mai departe.
In functie de simptom, la medicul de familie va trebui sa inceapa anumite investigatii. El are o putere de diagnostic proprie. Pana la urma va trebui sa trimita acest pacient catre un medic specialist, fie ca este internist, gastroenterolog.
Cum ajuta acest screening medicul chirurg? Dv. sunteti medic chirurg.
Cu siguranta ca ne ajuta foarte mult acest screening pentru ca a diagnostica precoce cancerul colorectal pentru noi inseamna sa putem sa oferim solutii chirurgicale moderne. Astazi, abordul chirurgical laparoscopic chiar daca nu este foarte cunoscut de catre populatie, toata lumea a auzit de laparoscopie pentru diverse alte patologii, dar nu neaparat pentru cancerul colorectal. Acest abord laparoscopic categoric este unul de actualitate si unul pe care il propunem de ceva vreme pentru cancerul colorectal si care vine cu foarte multe avantaje desigur.
Ce presupune laparoscopia?
In linii mari, nu difera foarte mult de laparoscopia standard. Pentru cei care nu este un aspect cunoscut, inseamna ca introducem aer in cavitatea abdominala ca sa putem sa lucram din exterior cu niste instrumente drepte lungi. In felul acesta lucram ca intr-un balon si cand vorbim de chirurgia cancerului colorectal, vom efectua rezectii largi de colon, de pana la 30-40 de cm care sa includa tumora, care sa includa tesutul limfatic in care aceasta tumora poate disemina si in felul acesta facem operatii extinse oncologice. Putem sa ajungem in spatii extrem de inguste, cum este pelvisul, sa rezecam foarte jos rectul, avantajele evident ale laparoscopiei.
Pentru pacient care sunt avantajele?
Pentru pacient sunt foarte multe avantaje. Laparoscopia astazi inseamna, daca vreti, apropo de rezectiile largi de care vorbeam, respectarea integritatii corporale. De aceea, inseamna o recuperare foarte rapida a pacientului. Sigur ca noi apelam la un cumul de masuri pre, intra si postoperatorii, masuri care permit si va dau aici doar cateva exemple: incerca sa nu lasam sonda nazogastrica, sonde urinare, tubul de dren in abdomen sau sa suprimam cat mai repede. Astazi, alimentam pacientul imediat dupa ce are loc interventia chirurgicala, nemaiexistand teoriile vechi prin care sa nu alimentezi pentru ca nu trebuie sa treaca nimic printr-o cusatura, printr-o anastomoza. De aceea, astazi pacienti carora le efectuez hemicolectomie cu operatii largi pe acestia ii pot externa chiar si dupa trei zile. Deci vorbim de o recuperare extrem de rapida. Mai sunt foarte multe avantaje. Medicatia postoperatorie impotriva durerii este una redusa. Sangerarile intraoperatorii sunt foarte mici: 150 de ml, 200 de ml. Foarte rar trebuie sa mai apelam la transfuziile de sange si un aspect foarte important este ca, odata ce am terminat aceasta etapa chirurgicala, de cele mai multe ori pacientul are nevoia de a a face un tratament de suport chirurgical, tratament adjuvant, fie ca vorbim de chimioterapie sau de radioterapie. De aceea, foarte important este ca foarte repede putem sa transferam acest pacient in serviciul nostru de Tumor Board, sa discutam si pacientul sa fie preluat de specialistii nostri si sa inceapa un tratament de suport chirurgical. Daca ne referim de avantaje la distanta, cu siguranta, toata lumea stie despre herniile postoperatorii atat de clasice dupa operatiile intinse ori pentru colectomii erau unele tipice ori aceste hernii postoperatorii nu exista dupa interventiile laparoscopice, iar pentru cancerul de rect operat laparoscopic tot ce inseamna complicatii sexuale, urinare, acestea sunt extrem de reduse fata de frecventa care exista in operatiile clasice.
Este o operatie sigura comparativ cu cea clasica? Sunt foarte multi pacienti care se intreaba lucrul acesta.
Ma bucur ca mi-ati pus aceasta intrebare. Aceste operatii laparoscopice nu se fac de putin timp. Se fac de peste 15 ani si, cu siguranta, dupa atata practica si dupa atatea studii, astazi stim cu certitudine ca interventiile laparoscopice au o viza oncologica si as vrea, categoric, sa dezmint anumite atitudini conform carora este mult mai bine sa faci operatii, sa fii acolo cu mana in burta omului, nu mai lasi celule restante tumoral. Aceste lucruri nu sunt reale. Operatia laparoscopica are o viza oncologica curativa si sigur ca nu poate sa reprezinte decat un avantaj apropo de ceea ce spuneam anterior. Cat de mult avantajeaza un pacient operat laparoscopic, cate avantaje are. Cu siguranta, putem spune ca are rezultate oncologice similare chirurgiei clasice, deci in niciun caz inferioare.
Are vreo limitare aceasta interventie laparoscopica? Daca vorbim despre un pacient mai in varsta sau poate cancer depistat intr-un stadiu mai avansat.
Sigur ca exista si limite, dar astazi pacientii varstnici pot beneficia foarte bine de aceste interventii si cu rate de complicatii, de morbiditati sau de mortalitate mult reduse fata de operatia clasica. Sigur ca trebuie sa pregatesti in mod particular un pacient mai varstnic, dar exista un avantaj foarte mare si pentru acestia. Din pacate sau nici nu stiu cum sa spun – din fericire, multi dintre pacientii nostri sunt varstnici cei care au cancere colorectale si ca sa raspund la a doua intrebare a dv., da, intr-adevar, chiar si pacientii care ajung in forme tardive la chirurg pot beneficia de abord laparoscopic in tentative de a-i scoate eventual din forme ocluzive. Poti sa le faci stome, colostome sau poti sa faci chiar rezectii. Sigur – paliative. Un avantaj al operatiei laparoscopice fiind tocmai acesta: imediat dupa interventia sau la scurt timp poti sa il transferi echipei din comisia oncologica si sa inceapa un tratament paliativ de suport.
Pomeneati si mai devreme de Tumor Board. Auzim tot mai des de aceasta echipa multidisciplinara in foarte multe afectiuni. Ce inseamna acest Tumor Board si din cine este formata?
Un spital care astazi opereaza cazuri oncologice nu isi mai poate permite sa nu aiba aceasta comisie oncologica. Ce reprezinta? Practic, foarte multi specialisti se reunesc. Vorbim de medic gastroenterolog. Vorbim de chirurg. Vorbim de oncolog, de radioterapeut, de imagist, de anatomopatolog, de un psiholog, un stomaterapeut, deci multe specialitati se reunesc. De ce? Este un lucru simplu de inteles. Daca decizia pentru rezolvarea unui caz este luata doar de un pacient si va dau un exemplu foarte simplu: daca un pacient vine cu o tumora, tendinta mea chirurgicala ar putea fi sa ii propun imediat interventia chirurgicala. Dar sa stiti ca sunt multe cazuri cand, de exemplu, tumora are deja determinari la distanta sau cand vorbim de cancerul de rect in care prima secventa terapeutica nu este cea chirurgicala. Este de multe ori chimio sau radioterapia. Ori decizia categorica, decizia luata in cadrul acestei comisii cu atatia specialisti, cu siguranta va fi mult mai corecta decat decizia unui singur medic. Sigur ca lucrurile sunt standardizate. Te duci dupa niste ghiduri. Nu poti sa faci greseli majore, dar nu intotdeauna lucrurile sunt foarte clare. Cateodata exista lucruri de finete si atunci rolul acestei comisii este unul foarte important. Pe de alta parte, mai exista un aspect important al prezentei Tumor Board-ului in cadrul unui spital: un pacient odata ce a terminat o secventa terapeutica, sa spunem, nu i se ofera un dosar medical si este trimis sa isi gaseasca urmatorul medic oncolog, radioterapeut. Din start, lucrurile acestea sunt gandite si intelegem practic castigul de timp in lupta contra cronometru cand vorbim de o boala atat de agresiva.
De fapt, despre acest lucru este vorba. De un diagnostic cat mai precis si un tratament inceput cat mai din timp.
Inceperea tratamentului este foarte importanta, dar sa stiti ca importanta este si secventa de tratament sau ceea ce se intampla dupa un anumit tratament. De exemplu, nu doar gestul de chirurgie este important. Un pacient oncologic sa stiti ca il putem declara vindecat abia dupa un interval de 5 sau chiar ani. In acest interval este foarte important sa nu se piarda pacientul. Poate avea sentimentul dupa ce a avut o interventie chirurgicala ca se simte foarte bine si ca nu mai trebuie sa apeleze la alti specialisti, lucruri care sunt foarte gresite. De ce? Pentru ca putem avea o recidiva, putem pierde un pacient si atunci efortul initial, poate chirurgical, a fost unul inutil. De aceea, o echipa de Tumor Board, care ghideaza pacientul, ii spune ce are de facut, care sunt pasii urmatori. Mai mult decat atat, gandind din timp sa nu se piarda intre secventele terapeutice pentru ca pacientul este cunoscut deja de membrii Tumor Board-ului si atunci evident ca vorbim de beneficiile pacientului in acest sens.
Mai ales ca este o boala cu un impact mare asupra vietii pacientului si emotional, si fizic.
Sigur ca este o agresiune de toate naturile, daca vreti, pentru pacient. De aceea, de multe ori trebuie sa oferim inclusiv acest suport psihologic si cel mai important este sa poti sa ai un pacient pozitiv. Nu trebuie niciodata insistat pe acest subiect al cancerului ca o forma cu o evolutie inevitabila catre ceva,da? Astazi foarte multe dintre tumori sunt tratabile. Sigur ca ramane acest laitmotiv: diagnosticarea precoce, care este extrem de importanta si revenim iar la subiectul screening, pe care l-am tot abordat. Daca este sa discutam despre screening-ul acesta pentru cancerul colorectal, in primul rand as vrea sa spun ce este screening-ul, pentru ca nu tuturor le este cunoscut acest termen. Reprezinta sa oferi, sa faci o investigatie medicala pe care o adresezi unei mase largi, populatiei de risc, in felul acesta incercand sa depistezi fie leziuni premaligne, cum este cancerul colorectal, fie sa identifici aceasta forma tumorala in stadii initiale. Pentru cancerul colorectal, screeningul poate avea investigatii noninvazive, cum sunt testele prin care punem in evidenta sangerarile oculte, adica acele sangerari despre care nu ne dam seama. Atentie, screening-ul se adreseaza unui om aparent sanatos. Nu vorbim de pacientii care au deja acele semnale de alarma. Atunci, aceste sangerari oculte, fie ca vorbim de testul FIT, fie ca vorbim de testul guaiac, sunt niste teste care trebuie repetate anual sau de teste mai moderne, teste de tip FIT-ADN, cu o sensibilitate si o specificitate mai mare, care trebuie repetate la trei ani, toate tipurile acestea de teste, daca ies pozitive, inseamna ca impun un gest care se cheama colonoscopia. Mai pot exista investigatii de tip imagistic: probabil ca s-a auzit de colonoscopia virtuala sau tomografica, dar ceea ce vreau sa punctez este ca pilonul screening-ului cancerului colorectal ramane in continuare colonoscopia, adica acea investigatie facuta de gastroenterolog, care, cu o camera video, intra si vede 1 metru si jumatate din colon si poate diagnostica aceste leziuni precursoare care sunt polipi, pe care ii poate exciza, ii poate biospsia, ii poate urmari in timp sau identifica tumori si atunci biopsia acestora este una foarte importanta.
Care este varsta la care ar trebui sa se faca acest screening?
Acest screening, daca nu exista antecedente speciale in familie, ar trebui sa inceapa la varsta de 50 de ani. Daca exista antecedente speciale: parinti, bunici cu probleme neoplazice, categoric acest prag trebuie sa scada cu zece ani, deci incepand cu varsta de 40 de ani.
Revenind la interventia laparoscopica, care este viata pacientului dupa? Mi-ati povestit de avantajele ei, dar dupa operatie, dupa ce este externat pacientul.
Dupa ce este externat pacientul, el va avea un sentiment de bine. Incepe recuperarea lui, dar nu trebuie pierdut din sistem. Exact ce povesteam. Un pacient trebuie urmarit foarte bine postoperator. Trebuie sa aiba aceasta urmarire oncologica periodica la sase luni, la un an si ulterior, intr-adevar, in functie de decizia oncologului pana la implinirea celor cinci ani cand poate fi considerat vindecat chirurgical. Sigur ca, daca vreti, aceste masuri pe care noi le recomandam de profilaxie, mai degraba poate de bun-simt: da, sa ai un stil de viata sanatos, sa faci sport, evitarea fumatului, evitarea obezitatii, o alimentatie bogata in fibre. Sigur, lucruri care sunt valabile pentru foarte multe neoplazii si lucruri care pot fi valabile atat pentru profilaxie, cat si pentru un pacient care a fost operat. Sunt recomandari cu care categoric pleaca un pacient de la noi.
Ca o concluzie a acestei discutii, inainte de a trece la intrebarile pe care le-am primit pe pagina de facebook. As reaminti ceea ce spuneati si dv.mai devreme, ca laitmotivul discutiei este acest screening care trebuie facut cu atentie, la timp. Sa fim atenti la simptome si sa ne adresam medicului atunci cand este cazul.
Cu siguranta este un lucru foarte important pentru ca diagnostica precoce un pacient inainte sa apara invaziile din vecinatate, inainte sa existe determinarile secundare, metastazele este un lucru important pentru ca noi putem sa propunem pacientului solutii chirurgicale moderne. Din fericire, astazi beneficiem de progresul acesta tehnologic si sigur ca trebuie sa apelam la linii, de exemplu, de laparoscopie de inalta performanta. Trebuie sa apelam la un instrumentar special, la instrumente de hemostaza, staplere. Apelam la camere high definition 3D sau ne uitam cu niste ochelari pe monitor si in felul acesta identificam daca vreti detalii anatomice de mare finete. Intelegem practic acuratetea gestului chirurgical pe care il facem in laparoscopie si asta, de fapt, ne dorim: sa putem oferi solutii chiurgicale moderne. Din fericire, Regina Maria are aceste solutii si pe care noi le putem oferi pacientului si, in acelasi timp, as spune ca medicii sunt intotdeauna preocupati sa ofere pacientilor nostri ceea ce se intampla mai modern in lume. Nu suntem noi cei care inventam, dar suntem tot timpul updatati cu ceea ce se intampla in afara. Daca vreti, ca un exemplu simplu, ceea ce am introdus de anul acesta este chirurgia laparoscopica rectala. Imaginati-va ca transrectal introduc un dispozitiv care imi permite sa fac o camera de lucru, sa lucrez transanal cu niste instrumente drepte foarte lungi, sa rezec polipii ai rectului voluminosi, pe care gastroenterologul nu a putut sa ii rezece endoscopic sau sa fac rezectii ale rectului de data aceasta intr-un alt fel de abordare – dinspre inferior catre cavitatea abdominala, un pic invers fata de cum suntem obisnuiti, aspecte foarte importante pentru ca putem castiga centimetri buni ai rectului care sa ne ajute sa facem anastomoza si sa evitam poate efectuarea unor colostome. Deci, intr-adevar, ne intoarcem la discutia initiala: a diagnostica din timp este un lucru foarte important si sigur ca astazi as spune ca un pacient care este diagnosticat cu cancer colorectal poate avea motive nu neaparat de liniste, dar categoric trebuie sa inteleaga ca este intr-adevar un caz care poate fi rezolvat. Cu siguranta este bine sa se adreseze acelor clinici specializate, in care chirurgii au, sa spunem, de prima intentie o interventie laparoscopica si mesajul care as vrea sa ramana la cei care ne urmaresc: intr-adevar, cancerul colorectal diagnosticat precoce este curabil si sa nu se teama sa ajunga la investigatii de teama unui diagnostic infaust.
Iata cateva intrebari care au venit pe pagina de Facebook.
Unchiul meu are 58 de ani si a ajuns la spital pentru ca sangera. I s-a gasit o tumora pe colonul stang. Il puteti ajuta sa il operati cu laserul? Aceasta este prima intrebare, iar a doua intrebare: are risc sa faca tumora daca este fratele mamei sale?
Sigur ca informatiile pe care ni le da cea care ne urmareste nu sunt suficiente. Va trebui, categoric, sa existe un bilant tomografic, un bilant complet. Va trebui sa fie cazul discutat in Tumor Board-ul nostru, dar, de principiu, da, o tumora de colon stang despre care spune dansa, poate fi operata laparoscopic. Trebuie sa fie ca prima optiune, daca vreti, operata laparoscopic. Nu exista nimic care sa contraindice. Chiar apropo de intrebare pe care o puneati si de limite, intr-adevar, acesta este un lucru foarte important: pacientul sa nu ajunga in forme tardive, in forme de ocluzii, de exemplu, in care nu mai poti sa realizezi acest balon de lucru, da?, camera aceasta de lucru. De aceea, din ce spune, faptul ca au existat doar sangerari si ca nu exista forme mai grave, inseamna ca poate fi o prima optiune abordul laparoscopic. Legat de riscul dansei, este nepoata pacientului, e complicat de cuantificat, intr-adevar, riscul genetic, dar astazi, apropo de faptul ca 20% din cancerele colorectale sunt cancere cu transmisie genetica, astazi exista teste genetice, iar Regina Maria in centrul sau, Genetic Center, face aceste teste prin care poti sa cuantifici riscul fiecaruia de a face un anumit tip de cancer. De aceea, poate apela la asemenea teste.
Am 49 de ani si dupa ce mi s-a facut o colonoscopie si mi s-a gasit un polip gigant pe colonul drept si la biopsie a iesit cu risc mare de malignizare, gastroenterologul mi-a spus ca trebuie sa ma operez, ca nu merge scos prin colonoscopie. Toti chirurgii cu care am vorbit mi-au propus operatia clasica. Intrebarea este aceeasi, daca ati putea sa il operati laparoscopic?
Cu siguranta, daca vorbim de un polip pe care gastroenterologul nu a reusit sa il rezece, din fericire, astazi, gastroenterologii nostri au o experienta destul de mare in a rezeca acesti polipi. Sigur ca exista situatii cand ne transfera un astfel de pacient pentru a-l opera, cu atat mai mult cu cat leziunea sigur este una premaligna, da?, cu displazie inalta, deci trebuie facut un gest major de excizie, cu atat mai mult ca inca nu vorbim de malignitate, operatia va trebui sa aiba loc in laparoscopie, care presupune rezectia unui segment de colon nu foarte larg, sigur cu tesutul limfatic, dar, cu siguranta, operatia pentru un pacient cu un polip malignizat daca gastroenterologia esueaza trebuie sa fie laparoscopic.
Am 66 de ani si mi s-a gasit la nivelul rectului o tumora, iar oncologul mi-a spus ca trebuie sa fac citostatice si radioterapie, dar doar dupa ce ma opereaza chirurgul si sa imi faca anus contra naturii sa nu intru in ocluzie. Dv. faceti acest tip de operatii?
Da. Vedeti. Vorbim de cancerul de rect. Aici nu gestul chirurgical: ne duce sa operam rectul este primul. Intr-adevar, apropo de ce spuneam, secventa terapeutica principala aici este chimio si radioterapia. Doar ca probabil ca este o forma ocluziva de i s-a recomandat sa i se faca o colostoma, adica deasupra rectului, inainte ca acesta sa duca la o forma de ocluzie, trebuie sa scoti colonul in afara. Practic, aceasta colostoma care poate sa fie provizorie sau definitiva, trebuie facuta inaintea initierii radio si chimioterapiei si sigur ca este o procedura in care laparoscopia este una extrem de fezabila, da? Presupune doar trei mici incizii de 5-10 mm prin una din cele trei. Practic, ai largit-o si ai scos colostoma. O procedura care, intr-adevar, trebuie sa aiba loc prin laparoscopie, cu atat mai mult cu cat pacientul este externat in doua zile si foarte repede poate sa inceapa acest tratament chimio sau radioterapic.
Am 62 de ani. Mi s-a descoperit o tumora de colon pe partea stanga si acum doua zile rezultatul biopsiei a aratat ca am cancer. Chirurgul cu care am vorbit mi-a propus operatia, dar clasica. Am aflat ca dv. operati laparoscopic si avem aceeasi intrebare.
Seamana cu prima intrebare si raspunsul categoric este: dupa un bilant complet, prima optiune pentru noi va fi, intr-adevar, operatia laparoscopica. Sigur ca toata lumea isi doreste azi interventii chirurgicale moderne si noi suntem capabili sa le oferim, dar as atentiona totusi si as spune ca un chirurg cu experienta buna stie si cand sa contraindice o interventie laparoscopica sau daca ai inceput o interventie laparoscopica sa stie cand sa converteasca. Asa, ca o paranteza, apropo de dorinta aceasta a tuturor de a avea interventii laparoscopice. Sigur ca si a noastra este. Din pacate, nu intotdeauna este posibil, dar, de prima intentie, asta ne propunem.
O alta intrebare: dupa noua luni de zile de la operatia de cancer de colon malign, am facut opt sedinte de chimio, acum o luna si jumatate mi s-a scos punga. Pot sa mai fac radioterapie? Mai este eficienta?
Este complicat pentru ca nu tine de chirurgie. Acest raspuns ar trebui sa fie dat de echipa oncologica. Depinde de tratamentul pe care l-a avut preoperator si, in general, depinde foarte mult de inca un lucru: dupa ce exista interventie chirurgicala, piesa este trimisa la anatomie patologica. Astazi nu mai vorbim doar despre diagnosticul de cancer. Vorbim de lucruri de mare finete si anume de imunohistochimie. Stim riscul de recidiva. Deci oncologii, radioterapeutii nostri discuta astazi la nivel de celularitate, de molecule. Vorbesc de lucruri de mare finete. Astazi nu mai tratam doar cancerul respectiv, ci particularizam in functie de rezultatul anatomopatologic si de imunohistochimic al fiecarei tumori. De aceea, lucrurile sunt foarte discutabile si tocmai de aceea, fiecare pacient trebuie tratat in parte.
Se poate face gratuit controlul colorectal si cum.
Dupa cum va spuneam, exista analize non-invazive, cum sunt aceste analize prin care detectezi ocult sangerarile din scaun, da? Aceste teste FIT exista in cadrul Reginei Maria si in cadrul Spitalului Euroclinic se poate face, de exemplu, colonoscopia, din cate stiu eu, cu bilet de trimitere. Astazi incercam tot mai mult sa raspundem acestei nevoi de screening chiar daca la nivel national nu s-a reusit inca punerea unei baze solide.
Va rugam sa ne ajutati cu niste simptome de avertizare sa stie omul ca nu e de glumit sa mearga la doctor si pe buna dreptate. Noi am mai vorbit despre simptome, dar haideti sa mai spunem inca o data: care sunt semnele care ar trebui sa ingrijoreze pacientul si sa ajunga la medic?
Sigur. O persoana care are sangerari, rectoragii. O persoana care are alternante diaree-constipatie, care oberva ca scade in greutate inexplicabil. Observa o lipsa a poftei de mancare. Are niste dureri abdominale care nu au nicio explicatie. Nu mai vorbesc despre faptul daca se palpeaza abdominal si simte vreo formatiune, atunci categoric acestea sunt semnale de alarma si trebuie sa se adreseze medicului de familie sau specialistului.
O data la cat timp ar trebui facuta o colonoscopie pentru a fi in siguranta?
Colonoscopia este una dintre modalitatile de screening. Va spuneam ca la 50 de ani toata lumea ar trebui. Asta inseamna screening. Te adresezi unei populatii largi. La 50 de ani, cand exista, practic, riscul major sau de aici incepi screeningul daca nu exista antecedente speciale in familie. Aici ar trebui sa existe un moment zero. Momentul zero de colonoscopie. In functie de rezultatul acesteia urmeaza variante diverse: fie urmarire doar prin teste non-invazive sau FIT, FIT ADN la un an, la trei ani sau daca, din contra, s-au identificat leziuni premaligne, polipi, care au putut fi excizati, depinde ce am avut dupa excizie ca rezultat histopatologic. Secventele acestea la trei ani, la cinci ani sunt decise de gastroenterolog, intr-adevar, de rezultatul initial al colonoscopiei. In principal, o colonoscopie negativa nu impune repetarea acesteia mai repede de 7-10 ani daca nu exista antecedente speciale si riscuri genetice.
Cat de important este stilul de viata? Suntem atenti la simptomele de care spuneati, dar cat de important este sa avem grija la el?
Ar fi important sa avem un pattern al stilului de viata, dar categoric lucrurile de care spuneam: evitarea stresului, evitarea fumatului, evitarea obezitatii. Sunt lucruri totusi dovedite. Acestea sunt aspecte foarte importante in evitarea aparitiei cancerului in general. Pentru cancerul colorectal se pare ca o importanta deosebita o are si alimentatia, in care o alimentatie bogata in fibre inseamna, de fapt, o protectie. Din contra, o alimentatie bogata in alimente gen carne, carne rosie, mai ales, se pare ca acestea sunt alimentele care pot favoriza aparitia, pentru ca e foarte greu sa spui despre un aliment ca e determinant in aparitia cancerului.
Deci atentie la alimentatie. Atentie la miscare.
Da. Sigur ca nu este usor in viata aceasta pe care o avem sa incurajam pe toata lumea sa aiba un stil de viata sanatos, sa faca sport, sa manance sanatos, dar acestea chiar sunt lucruri utile pana la urma in evitarea neoplaziilor.
Ca o concluzie, atentie la acele simptome, pentru ca un cancer depistat intr-un stadiu incipient este mult mai usor de tratat decat unul intr-un stadiu avansat, iar viata pacientului este una mult mai buna dupa aceea, nu?
Cu siguranta, daca vrem sa ne respectam corpul nostru. Trebuie sa fim foarte atenti si la simptomele de alarma. Pana la urma, facem niste gesturi chiar daca nu suntem obisnuiti. Chiar daca genetic nu suntem foarte obisnuiti cu ideea aceasta de profilaxie, cu timpul incepem incet-incet sa fim atenti la aceste aspecte si sa fim atenti la semnalele de alarma si pana la urma o facem pentru binele nostru.
Avem nevoie de o educatie in acest sens.
Avem nevoie de educatie, iar programele de informare de genul acesta, care ajuta, sper sa fie cat mai multe, si, bineinteles, trebuie sa fie programe nationale, pentru ca, pana la urma, asa cum spuneam si inainte, a face profilaxie este mai ieftin decat a trata. Si cand decidentii politici vor ajunge la aceasta maturitate de sanatate, nu cred ca o sa treaca foarte mult timp, dar pana atunci, rolul nostru, al celorlalti, este sa avem aceste programe de educatie.
Exista o corelatie intre hemoroizii netratati si cancerul colorectal?
Foarte multa lume este foarte stresata de acest aspect si trebuie sa dezmint categoric legatura intre hemoroizi si cancer. Hemoroizii pot, prin sangerarile acestea ca simptome, sa fie cumva daca vreti niste semnale de alarma. Am multi pacienti sau am, din pacate, sau am, din fericire, nici nu stii cum sa spui, care vin cu hemoroizi si pentru ca le efectuezi colonoscopii identifici tumori inalte pe colonul stang, drept, dar vreau sa spun ca nu este o legatura intre boala hemoroidala si cancer. Cumva spuneam din fericire pentru ca sangerarile secundare hemoroizilor sunt niste semnale care ii aduc pe pacienti la medic si, in felul acesta, in urma efectuarii unui test de screening sau de depistare a sangerarilor, putem sa diagnosticam precoce cancerul, dar efectiv, o cauza determinata intre cele doua patologii nu exista si as vrea sa linistesc oamenii in acest sens.
La cat timp dupa operatia laparoscopica poate incepe chimioterapia?
Depinde de modul de recuperare al fiecaruia, dar sa stiti ca, in general, cam la doua-trei saptamani, pacientii nostri incep sedintele de chimoterapie pentru ca, evident, trebuie sa castigam timp in lupta cu aceasta boala.
Va multumim mult pentru toate aceste raspunsuri, pentru toate informatiile medicale pe care ni le-ati oferit. Le multumim si celor care ne-au urmarit. Multumim inca o data si multa sanatate sa avem cu totii.