EDU.REGINAMARIA.RO

Depresie și dependență

Articol de Psihoterapeut Adina Sirbu Psiholog Psihologie
Împreună până la capăt: depresia și dependența

Ce a fost mai întâi: depresia sau abuzul de substanțe?

Rezultatele cercetărilor arată că cele două afecțiuni sunt puternic interconectate și, deseori, apar sub formă de comorbidități sau diagnostic dual.

Depresia și abuzul de substanțe formează un ciclu. Persoanele care sunt depresive consumă abuziv substanțe toxice, în încercarea de a scăpa de depresie. Persoanele care consumă în mod abuziv substanțe toxice își perturbă viața până în punctul în care îi deprimă pagubele produse.

La nivel profund, legătura dintre depresie și dependență este dată de unul dintre cele mai răspândite mecanisme de apărare, negarea. Nu suntem pregătiți cu toții să gestionăm tristețea sau alte emoții negative, iar aici pot începe simptomele adicției sau depresiei.

Cum putem interveni în aceste situații?

În unele cazuri, dependența de droguri sau alcool apare pentru a atenua suferința cauzată de depresie. În alte cazuri, depresia apare ca urmare a deteriorării emoționale și fizice cauzate de dependență. Oricum ar fi, este

Unii oameni care au primit un diagnostic dual, pot face față dependenței cu ajutorul consilierii, suportului medical și sprijinului oferit de familie și de persoanele apropiate. Pentru alții, funcționează mai bine un sistem de internare, în care să intre în contact cu persoane care au aceeași tulburare prin intermediul grupurilor de terapie. Programele cele mai eficiente se bazează pe o combinație între consilierea individuală, farmacoterapie, planuri de tratament personalizate, implicarea familiei și evaluări medicale și psihologice ulterioare menite să prevină recidiva.

Atunci când căutăm un tratament adecvat pentru depresie și dependență, primul aspect de luat în considerare sunt simptomele somatice aferente sevrajului la substanța utilizată. Acest lucru se poate realiza prin tratament medicamentos. Uneori, medicul are nevoie de o perioadă în care pacientul să fie abstinent pentru a putea evalua adecvat simptomele depresiei și pe cele ale dependenței și a decide asupra diagnosticului.

Pentru unele persoane care suferă de depresie și abuz de substanțe, înlăturarea adicției poate înrăutăți simptomele depresive. În plus, atunci este tratată doar dependența, simptomele depresive pot fi prea dificil de gestionat, iar comportamentele adictive vor reveni după externare, în lipsa unui suport terapeutic adecvat. De aceea, este important ca intervenția terapeutică să vizeze simptomele depresiei și ale dependenței în același timp.

Un plan de tratament eficient include următoarele obiective:

  • Înțelegerea naturii depresiei (factori care au determinat apariția ei și aspecte ale vieții clientului care au creat predispoziția pentru ca depresia să se instaleze);
  • Întărirea credinței că recuperarea din depresie și dependență este posibilă;
  • Motivarea clientului/clientei să facă schimbări majore în viața lui/ei;
  • Gestionarea gândurilor negative prin tehnici specifice, practice;
  • Încurajarea clientului să identifice și să schimbe tiparul comportamentului adictiv.

Strategiile de intervenție pot urmări două direcții. În primul rând, sunt tehnicile de intervenție imediată menite să ajute clientul să gestioneze simptomele prezente și să ajungă la o stare de echilibru. Apoi, intervine partea de analiză a cauzelor existenței bolii menită să prevină reapariția simptomatologiei.

Analiza tranzacțională încurajează această abordare profundă prin analiza scenariului de viață. Atât depresia, cât și dependența sunt privite ca făcând parte din categoria „deciziilor” inconștiente pe care fiecare dintre noi le ia cu privire la viața sa pe baza interpretării personale a experiențelor din copilărie și pe baza modului în care suntem îndrumați, de către figurile de atașament, să ne dezvoltăm.

De exemplu, dacă unui băiat i se repetă, încă de mic, de către membrii familiei că seamănă cu tatăl său și este apreciat pentru acest lucru, el poate lua decizia de scenariu că va semăna cu tatăl pentru a fi iubit și validat de cei din jur, dar și pentru a-i demonstra tatălui cât de mult îl iubește. În cazul în care tatăl este un om foarte muncitor, dar este și dependent de alcool după orele de muncă, fiul va prelua modelul și va lua decizia de a fi ca tatăl din toate punctele de vedere.

Abordarea terapeutică a ieșirii din scenariu constă în acordarea permisiunilor și interiorizarea lor de către client. Conform lui Eric Berne, „alcoolicului îi trebuie mai întâi permisiunea de a nu mai bea, dacă poate să o primească, și apoi un angajament Adult clar și ferm să înceteze, dacă și-l poate lua.”.

Permisiunile se transmit atunci când relația terapeutică este una profundă, bazată pe încredere. Ele nu sunt neapărat mesaje verbale, ci se concretizează, mai degrabă, în atitudini, contexte, sprijin emoțional care îi transmit clientului mesajul că poate să își construiască o viață lipsită de dependențe și că are resursele și susținerea necesară să facă acest lucru.

Indiferent de tehnica de intervenție utilizată, este important ca pacienții care suferă de depresie și dependență să creadă că simptomele au soluții și că ei pot ajunge să trăiască viața sănătoasă și echilibrată pe care o merită.