Mucozita orală - cauze, simptome și tratament eficient

Mucozita orală, o inflamație severă a mucoasei bucale, reprezintă o complicație frecventă și debilitantă pentru pacienții supuși tratamentelor oncologice. Efectele toxice ale chimioterapiei și radioterapiei asupra celulelor orale pot compromite bariera protectoare a cavității bucale, favorizând apariția leziunilor și a infecțiilor. Dar, înțelegerea mecanismelor prin care apare mucozita, alături de identificarea factorilor de risc, sunt esențiale pentru a implementa strategii eficiente de prevenție și tratament.

Contactează-ne!

Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.

În continuare vom detalia cauzele, simptomele, stadiile de dezvoltare, opțiunile de diagnostic și tratament disponibile și vom oferi totodată recomandări practice pentru a reduce impactul acestei afecțiuni asupra calității vieții pacienților oncologici. Iată cum putem gestiona eficient mucozita orală pentru a asigura un parcurs terapeutic mai confortabil și mai sigur.

Ce este mucozita și cum apare?

Mucozita orală este o inflamație care afectează mucoasa bucală. Este o complicație des întâlnită în timpul tratamentelor oncologice. Aceasta se dezvoltă din cauza efectelor toxice ale chimioterapiei și radioterapiei asupra celulelor ce protejează interiorul gurii.

Cauzele principale ale apariției sunt:

  • Chimioterapia cu doze mari, mai ales cu medicamente precum metotrexatul sau 5-fluorouracilul;
  • Radioterapia în zona capului și a gâtului, care afectează direct țesuturile din cavitatea bucală;
  • Terapia combinată (chimioterapie și radioterapie), care crește considerabil riscul de mucozită severă;
  • Transplantul de celule stem hematopoietice, ce implică regimuri de condiționare intensive.

Apariția mucozitei orale implică mai multe procese, desfășurate în următoarea ordine:

  1. Deteriorarea directă a ADN-ului celular de către agenții citotoxici.
  2. Producerea de radicali liberi care cauzează stres oxidativ și leziuni ale țesuturilor.
  3. Activarea căilor inflamatorii și eliberarea de citokine proinflamatorii.
  4. Afectarea capacității de regenerare a mucoasei orale.
  5. Modificarea microflorei orale, favorizând suprainfecțiile.

Înțelegerea acestor procese este foarte importantă pentru crearea unor strategii de prevenție și tratament. O abordare multidisciplinară, cu implicarea oncologilor, stomatologilor și nutriționiștilor, este crucială pentru gestionarea eficientă a acestei complicații și pentru menținerea unei bune calități a vieții pentru pacienții oncologici. 

Descoperă un ghid practic despre efectuarea unei igiene orale corecte - punctul de pornire pentru îngrijirea cavității bucale, în orice situație!

Simptomele mucozitei orale

Identificarea rapidă a semnelor este foarte importantă pentru a începe tratamentul cât mai repede și pentru a preveni complicațiile grave. Iată care sunt principalele simptome:

  • Durere și disconfort în cavitatea bucală, care se intensifică atunci când mesteci sau înghiți.
  • Inflamație și roșeață a mucoasei orale, mai ales pe obraji, limbă și palatul moale.
  • Ulcerații și leziuni la nivelul gurii și al gâtului, care pot fi superficiale sau profunde.
  • Dificultăți la înghițire (disfagie) și la masticație, ce pot duce la un aport alimentar scăzut.
  • Senzație de gură uscată (xerostomie), cauzată de afectarea glandelor salivare.
  • Modificări ale gustului (disgeuzie), care pot face ca alimentele să aibă gust amar sau să nu aibă gust deloc.
  • Sângerări gingivale, mai ales când te speli pe dinți sau când mănânci alimente tari. 

Află tot ce e important să știi despre sângerările gingivale, posibilele lor cauze și de ce nu ar trebui, niciodată, să le ignori!

Intensitatea simptomelor poate varia de la ușoară la severă, fiind clasificată pe grade:

  • Gradul 1: Roșeață și durere ușoară, fără ulcerații.
  • Gradul 2: Ulcerații dureroase, dar poți mânca alimente solide.
  • Gradul 3: Ulcerații extinse, poți consuma doar lichide din cauza durerii.
  • Gradul 4: Imposibilitatea de a se alimenta pe cale orală din cauza mucozitei severe.

Pe lângă aceste simptome principale, se pot observa și:

  • secreții salivare dense, care pot îngreuna vorbirea și înghițirea;
  • pete albe sau depozite de puroi în gură, care indică posibile infecții secundare;
  • dificultăți de vorbire, mai ales în cazurile severe;
  • un risc mai mare de infecții orale, inclusiv candidoză (infecție fungică).

Simptomele apar de obicei la 5-10 zile după începerea tratamentului oncologic și pot dura câteva săptămâni. Monitorizarea atentă și comunicarea rapidă a oricăror schimbări către echipa medicală sunt esențiale pentru a gestiona eficient această complicație.

Stadiile de dezvoltare a mucozitei

Mucozita orală se dezvoltă în mai multe etape, fiecare cu caracteristici specifice. Înțelegerea acestor stadii este crucială pentru a anticipa evoluția afecțiunii și pentru a adapta tratamentul.

Faza de inițiere

În această etapă, care începe imediat după expunerea la tratamentul oncologic, au loc primele modificări la nivel celular. Radicalii liberi produși de chimioterapie sau radioterapie afectează ADN-ul celulelor mucoasei orale. Deși modificările nu sunt vizibile clinic în acest stadiu, deteriorarea țesuturilor este deja în curs.

Faza de semnalizare

Această fază urmează rapid fazei de inițiere și activează factori de transcripție precum NF-κB (factorul nuclear kappa B). Aceștia stimulează producția de citokine proinflamatorii, cum ar fi TNF-α (factorul de necroză tumorală alfa) și IL-1β (interleukina 1 beta). Aceste molecule declanșează o serie de reacții care amplifică leziunea inițială a țesuturilor și pregătesc terenul pentru manifestările clinice ulterioare.

Faza de amplificare

În această etapă, citokinele proinflamatorii stimulează producția de molecule suplimentare care intensifică inflamația. Se observă o creștere a producției de specii reactive de oxigen și activarea enzimelor care deteriorează matricea extracelulară. Această fază marchează începutul manifestărilor clinice vizibile, cu primele semne de inflamație și disconfort la nivelul mucoasei orale.

Faza de ulcerație

Aceasta este faza cea mai gravă, caracterizată prin apariția ulcerațiilor dureroase. Mucoasa este compromisă, expunând țesutul de dedesubt și crescând riscul de infecții locale și generale. Pacientul simte dureri intense și are dificultăți mari în a se alimenta. Colonizarea bacteriană a ulcerațiilor poate duce la eliberarea de endotoxine, intensificând inflamația și durerea.

Faza de vindecare

Începe odată cu încheierea tratamentului oncologic sau cu recuperarea sistemului imunitar. Semnalele proinflamatorii se diminuează, permițând începerea procesului de regenerare a țesuturilor. Celulele epiteliale migrează pentru a acoperi ulcerațiile, iar inflamația se reduce treptat. Vindecarea poate dura între două și patru săptămâni, în funcție de severitatea leziunilor și de starea generală.

Înțelegerea acestor stadii este esențială pentru gestionarea eficientă a afecțiunii, permițând anticiparea evoluției simptomelor și adaptarea tratamentelor la fiecare etapă, contribuind la îmbunătățirea confortului și la obținerea unor rezultate mai bune ale tratamentului oncologic. 

Află mai multe despre alte tipuri de ulcerații orale. Descoperă ce sunt aftele bucale și cum se tratează!

Factori de risc pentru mucozită

Identificarea factorilor de risc este foarte importantă pentru a preveni și personaliza îngrijirea. Iată principalele categorii de factori care cresc riscul de a dezvolta această complicație:

Tratamentul oncologic

  • Chimioterapia în doze mari, în special cu agenți precum metotrexat, 5-fluorouracil sau doxorubicină.
  • Radioterapia în zona capului și a gâtului, cu doze cumulative de peste 30 Gy.
  • Terapia combinată (chimioterapie + radioterapie), care intensifică efectele adverse.
  • Transplantul de celule stem hematopoietice, din cauza regimurilor de condiționare intensive.

Factori legați de pacient

  • Vârsta tânără: copiii și adulții tineri sunt mai predispuși din cauza diviziunii celulare mai rapide.
  • Sexul feminin, posibil din cauza diferențelor hormonale și metabolice.
  • Igiena orală deficitară, care favorizează dezvoltarea bacteriilor.
  • Afecțiuni preexistente, precum diabetul zaharat sau bolile renale, care afectează vindecarea.
  • O alimentație necorespunzătoare, mai ales lipsa vitaminelor și mineralelor.

Factori comportamentali

  • Fumatul, care irită mucoasa orală și reduce fluxul sanguin local.
  • Consumul de alcool, care deshidratează și sensibilizează țesuturile orale.
  • Deshidratarea, care reduce producția de salivă protectoare.

Alți factori

  • Infecții orale preexistente, inclusiv afecțiuni parodontale.
  • Leziuni locale cauzate de proteze dentare neadaptate sau de aparate ortodontice.
  • Xerostomia (gura uscată), care reduce protecția naturală a mucoasei.
  • Tratamente anterioare care au afectat mucoasa orală, crescând sensibilitatea la noi leziuni.

Identificarea și gestionarea acestor factori de risc sunt cruciale pentru a preveni și a reduce severitatea afecțiunii. O evaluare atentă înainte de începerea tratamentului oncologic permite aplicarea unor măsuri preventive personalizate. Acestea pot include:

  • îmbunătățirea igienei orale și tratarea problemelor dentare existente;
  • ajustarea dozelor de chimioterapie sau împărțirea radioterapiei în mai multe ședințe, când este posibil;
  • aplicarea de crioterapie orală pentru anumite tipuri de chimioterapie;
  • o alimentație adecvată și o bună hidratare;
  • renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool.

Abordând proactiv acești factori de risc, se poate contribui semnificativ la reducerea apariției și severității afecțiunii, îmbunătățind astfel calitatea vieții pe parcursul tratamentului oncologic. Programează servicii de igienizare dentară profesională la intervale regulate, pentru a reduce riscul de complicații.

Diagnosticarea mucozitei orale

Diagnosticarea timpurie și precisă este esențială pentru gestionarea eficientă a acestei complicații. Diagnosticarea implică o combinație de evaluare clinică, utilizarea unor scale standardizate și, uneori, investigații suplimentare.

Examinarea clinică

Medicul stomatolog sau oncologul va examina cu atenție cavitatea bucală, urmărind:

  • roșeața mucoasei orale;
  • ulcerațiile sau leziunile;
  • integritatea mucoasei și aspectul general al țesuturilor orale.

Evaluarea simptomelor

Vei discuta cu medicul despre simptomele pe care le ai, inclusiv:

  • intensitatea durerii orale;
  • dificultățile la înghițire sau la masticație;
  • modificări ale gustului sau senzația de gură uscată.

Analiza istoricului medical

Medicul va analiza istoricul tău medical recent, cu accent pe:

  • tipul și doza tratamentului oncologic;
  • când au apărut simptomele în raport cu tratamentul;
  • alți factori de risc pentru mucozită.

Utilizarea scalelor de evaluare

Pentru a evalua severitatea afecțiunii, se folosesc frecvent două scale principale:

Scala Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)

  • Gradul 0: Fără modificări.
  • Gradul 1: Roșeață și durere.
  • Gradul 2: Ulcerații, pacientul poate consuma alimente solide.
  • Gradul 3: Ulcerații extinse, pacientul poate consuma doar lichide.
  • Gradul 4: Pacientul nu se poate alimenta pe cale orală.

Scala Institutului Național de Cancer (NCI-CTCAE)

  • Gradul 1: Simptome ușoare sau inexistente.
  • Gradul 2: Durere moderată, care nu afectează alimentația.
  • Gradul 3: Durere severă, care afectează alimentația.
  • Gradul 4: Consecințe care pun viața în pericol.

Investigații suplimentare

În cazuri complexe sau când se suspectează complicații, pot fi necesare:

  • Prelevarea de probe pentru analize microbiologice, pentru a exclude infecțiile.
  • Biopsii ale leziunilor suspecte, mai ales dacă ai un risc crescut de afecțiuni orale maligne.
  • Analize de sânge pentru a evalua sistemul imunitar și inflamația.

Este important să mergi la medicul stomatolog sau la oncolog la primele semne de disconfort oral în timpul tratamentului oncologic. Diagnosticarea timpurie permite începerea rapidă a tratamentului, prevenind complicațiile grave care pot afecta calitatea vieții și continuarea terapiei oncologice.

Tratamentul eficient al mucozitei

Gestionarea afecțiunii necesită o abordare complexă, concentrată pe controlul durerii, prevenirea infecțiilor și menținerea unei alimentații adecvate. Iată câteva strategii cheie pentru un tratament eficient:

Controlul durerii

  • Utilizarea analgezicelor locale, precum geluri cu lidocaină 2% sau benzidamină, care ameliorează rapid durerea locală.
  • Administrarea de analgezice, inclusiv opioide pentru durerea severă, în funcție de intensitatea simptomelor.
  • Folosirea unor ape de gură cu proprietăți analgezice și antiinflamatoare, cum ar fi soluțiile cu morfină sau doxepină.

Îngrijirea orală

  • Menținerea unei igiene orale foarte bune, cu periaj blând, folosind o periuță de dinți foarte moale, de cel puțin 3-4 ori pe zi.
  • Utilizarea unor soluții saline (0,9%) sau cu bicarbonat de sodiu pentru clătiri orale frecvente, care ajută la menținerea pH-ului corect și la îndepărtarea resturilor.
  • Aplicarea de produse hidratante pentru mucoasa orală, cum ar fi gelurile cu acid hialuronic, pentru a proteja și a ajuta la vindecarea țesuturilor.

Suport nutrițional

  • Adaptarea dietei cu alimente moi sau lichide pentru a reduce disconfortul atunci când mesteci și înghiți.
  • Consumul de shake-uri proteice și alimente pasate pentru a asigura un aport caloric și nutrițional adecvat.
  • În cazuri severe, trecerea temporară la nutriție enterală sau parenterală pentru a preveni malnutriția.

Terapii avansate

Pentru cazurile severe, se pot lua în considerare următoarele opțiuni:

  • Terapia cu laser de nivel scăzut (LLLT), care stimulează vindecarea țesuturilor și reduce inflamația.
  • Administrarea de factori de creștere precum palifermin (factor de creștere al keratinocitelor) pentru a accelera regenerarea celulară.
  • Crioterapia orală, care presupune menținerea unor cuburi de gheață în gură în timpul administrării anumitor tipuri de chimioterapie, pentru a reduce fluxul sanguin local și expunerea mucoasei la agenții toxici.

Managementul infecțiilor

Prevenirea și tratarea rapidă a infecțiilor este esențială și poate include:

  • Monitorizarea atentă a semnelor de infecție, cum ar fi febra sau modificările aspectului leziunilor.
  • Administrarea de antibiotice sau antifungice, în funcție de rezultatele analizelor microbiologice.
  • Utilizarea unor ape de gură antiseptice, cum ar fi clorhexidina 0,12%, pentru a reduce numărul bacteriilor.

Un aspect crucial în tratament este personalizarea abordării terapeutice în funcție de severitatea simptomelor și de nevoile tale. Colaborarea strânsă între oncolog, medicul stomatolog și nutriționist este esențială pentru a obține cele mai bune rezultate.

Este importantă comunicarea cu echipa medicală, care trebuie să știe despre orice modificare a simptomelor sau orice dificultăți pe care pacientul le întâmpină pe parcursul tratamentului. Gestionarea eficientă a afecțiunii poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții în timpul tratamentului oncologic și poate contribui la succesul terapiei.

Prevenirea mucozitei orale

Prevenirea este o componentă esențială în îngrijirea pacienților oncologici, putând reduce semnificativ disconfortul și complicațiile asociate tratamentului. Iată câteva strategii cheie pe care le poți folosi pentru a reduce riscul de apariție a mucozitei:

Îngrijirea orală riguroasă

  • Menținerea unei igiene orale stricte - spălatul pe dinți cu grijă de cel puțin 3 ori pe zi, folosind o periuță de dinți foarte moale.
  • Folosirea unei paste de dinți non-abrazivă, fără arome puternice sau mentol.
  • Clătirea regulată a gurii cu soluție salină (0,9%) sau cu bicarbonat de sodiu pentru a menține un pH oral optim.
  • Evitarea produsele care conțin alcool sau agenți iritanți, inclusiv apele de gură care conțin alcool.

Evaluare stomatologică preventivă

  • Programeaza un control stomatologic complet înainte de a începe tratamentul oncologic.
  • Tratează cariile și alte probleme dentare existente pentru a reduce riscul de infecții ulterioare.
  • Îndepărtează orice sursă de leziuni, precum protezele neadaptate sau aparatele ortodontice.

Hidratare adecvată

Menținerea unei bune hidratări este esențială pentru prevenirea afecțiunii. Încearcă să bei cel puțin 2 litri de lichide pe zi, de preferat apă plată și băuturi neacidulate. O hidratare adecvată ajută la menținerea producției de salivă, care protejează mucoasa orală.

Crioterapie orală

Pentru anumite tipuri de chimioterapie, mai ales tratamentele cu 5-fluorouracil, aplicarea de gheață în cavitatea bucală în timpul administrării medicamentului poate reduce riscul de apariție a mucozitei. Această tehnică reduce fluxul sanguin local, limitând expunerea mucoasei la agentul toxic.

Terapii farmacologice preventive

  • Discută cu medicul oncolog despre posibilitatea de a lua palifermin (factor de creștere al keratinocitelor) înainte de tratamentul oncologic, mai ales dacă ai un risc crescut de mucozită severă.
  • Poți lua suplimente cu zinc, care pot stimula regenerarea țesuturilor și pot întări sistemul imunitar.
  • Aplică geluri protectoare cu acid hialuronic sau aloe vera pentru a menține hidratarea și integritatea mucoasei orale.

Modificări ale dietei

  • Evită alimentele care irită, foarte fierbinți, picante sau acide, deoarece pot sensibiliza mucoasa orală.
  • Alege alimente moi sau pasate pentru a reduce traumatismul asupra mucoasei în timpul masticației.
  • Consumă shake-uri proteice și alimente bogate în vitamine și minerale pentru a avea o alimentație adecvată.

Terapie cu laser de nivel scăzut

Terapia cu laser de nivel scăzut (LLLT) înainte și în timpul tratamentului oncologic poate stimula regenerarea celulară și poate reduce riscul de apariție a mucozitei severe. Această tehnică este utilă mai ales pentru persoanele care primesc doze mari de chimioterapie sau radioterapie în zona capului și a gâtului.

Aplicarea acestor strategii preventive, adaptate nevoilor tale, poate reduce semnificativ apariția și severitatea afecțiunii. Este important să discuți cu echipa medicală despre cele mai potrivite măsuri de prevenție pentru tine. Având grijă de igiena orală și adoptând un stil de viață sănătos, poți contribui la îmbunătățirea calității vieții pe parcursul tratamentului și la obținerea unor rezultate mai bune. În concluzie, o abordare proactivă și informată este esențială pentru gestionarea eficientă a mucozitei orale.

Mucozita orală reprezintă o provocare semnificativă pentru pacienții oncologici, dar o abordare proactivă poate face diferența. Implementarea măsurilor de igienă orală riguroase, menținerea unei diete adecvate și hidratarea corespunzătoare sunt pași esențiali. Consultarea regulată cu echipa medicală pentru ajustarea tratamentului și monitorizarea atentă a simptomelor pot preveni complicațiile severe. În plus, explorarea terapiilor avansate, cum ar fi terapia cu laser de nivel scăzut, poate oferi un plus de confort și poate accelera vindecarea. Prin urmare, informează-te, colaborează strâns cu specialiștii și adoptă un plan de îngrijire personalizat pentru a depăși cu succes această etapă a tratamentului oncologic.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24181-mucositis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK565848/
https://www.nhs.uk/conditions/mucositis/
https://oralcancerfoundation.org/complications/mucositis/
https://www.aaom.com/index.php?option=com_content&view=article&id=149:oral-mucositis&catid=22:patient-condition-information&Itemid=120
https://medlineplus.gov/ency/patientinstructions/000047.htm

Cere o programare

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.